12,997 matches
-
deficiențelor de articulare prin înlocuiri, omisiuni și intervertiri de sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice ce se explică de fapt printr-o dezabilitate neuromotorie sau o diminuare a forței musculare a organelor periferice de tip paretic, astenic. Dislalia centrală explică tulburările pronunției prin tulburări neurologice și psihice evidente, iar dislalia audiogenă nu poate fi redusă la cea prin hipoacuzie, transmisie sau de percepție, ci include și dislalia prin deficit cortical. Referindu-ne la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
între ritmul de maturizare fono articulatorie, considerat normal și cel propriu anumitor indivizi se datorează următorilor factori deficitari: capacitatea redusă de discriminare auditivă; capacitate scăzută de memorizare a sunetelor (memorie și atenție auditivă); capacitate redusă de discriminare motorie din partea organelor periferice ale vorbirii. De asemenea este interesată și capacitatea alternării impulsurilor nervoase (acea viteză cu care se emite și se transmite impulsul nervos, numită și viteza „diadecochinetică”, iar pe de altă parte viteza cu care se alternează schemele motorii). Tot în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Din punct de vedere fiziopatologic, aspectul cel mai îndreptățit în explicarea tulburărilor de limbaj și vorbire în teoria afaziei este vorba de afecțiuni corticosubcorticale ale trunchiului cerebral și ale formației reticulare, părți interesate direct în limbaj atât în structurile senzorio-motorii periferice, cât și în structurile subcorticale care asigură preluarea recepției și emisiei. Afazia reunește tulburările de limbaj survenite în urma unor leziuni cerebrale ale centrului limbajului, tulburări în cele patru funcții cerebrale: recepția auditiv-varbală (decodarea), expresia verbală (încordarea), recepția lexică (decodarea lexică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
după gradul de severitate. Diagnosticul clinic se bazează pe simptome și semne sugestive (dispnee de efort sau repaus, fatigabilitate, astenie, edeme gambiereă și pe examenul obiectiv (tahipnee, raluri pulmonare, colecții pleurale, tahicardie, cardiomegalie, zgomot 3, freamăt cardiac, turgescența jugularelor, edeme periferice, hepatomegalieă. Examinările paraclinice utile pentru diagnostic sunt: radiografia toracică, electrocardiograma, ecocardiografia Doppler, peptidul natriuretic tip B. Etiologia este reprezentată de: malformațiile congenitale cardiace structurale (cu supraîncărcare de volum, de presiune, cardiopatii complexeă și boli cardiace nonstructurale (cardiomiopatii primare și secundareă
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Daniela Mitrofan, Ioana Bența, Dan Nour, Daniela Dreghiciu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1028]
-
sînt dispuse să îl inducă în eroare pe anchetator, în timp ce acesta din urmă poate la rîndul său să încerce să păcălească, fie publicul general, fie pe colegii săi. Există de asemenea posibilitatea de a păcăli și alți actori, marginali sau periferici, în arena știiințelor sociale. Specialiștii în științele sociale, în special sociologii și antropologii, fac o distincție între cele două modalități principale de culegere a datelor pe teren, cercetările etnografice și anchetele. Fiecare dintre acestea are propriile tipuri de înșelătorii. Se
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în timpul zilei de școală. Obiective operaționale compensatorii și de refacere 1. Eliberarea și mutarea prin joc a centrilor de concentrare psihică maximă realizând refacerea neuro-psihică la nivel central, combaterea stresului; 2. Combaterea sedentarismului prin joc, realizând refacerea neuro-motorie la nivel periferic; 3. Activarea marilor funcțiuni ale organismului prin joc, odată cu menținerea și întărirea stării de sănătate generală; 4. Combaterea stărilor psihice negative printr-un joc de mișcare autonom, autoimpus în scopul de a induce cu ușurință „starea generală de bine”. Obiective
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
prin angrenare corectă, eliminarea cauzelor care provoacă deformațiile coloanei vertebrale, învățarea mușchilor și formarea stereotipurilor dinamice, ce se vor executa, de la început, corect. Din punct de vedere funcțional: La 7 ani se încheie procesul de diferențiere a neuronilor corticali și periferici, precum și mielinizarea tuturor fibrelor aferente și eferente. Diferențierea neuronilor corticali se face dinspre profunzime spre suprafață. Funcțional, fenomenul cel mai important este lipsa echilibrului dintre procesele corticale fundamentale, cu predominanța excitației; inhibiția de diferențiere este slab dezvoltată, de aici, voioșia
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sunt „rațe” nelovite. Indicații metodice: Se mărește distanța dintre echipe și se micșorează suprafața în care se deplasează „rațele” în funcție de vârsta și nivelul de pregătire al elevilor. 3. Mingea frige Vârsta elevilor: 7-9 ani; Obiective instructive: dezvoltarea coordonării segmentare, vederii periferice, atenției și inițiere în lovirea mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Se formează cercuri de 6-8 elevi orientați cu fața spre exteriorul cercului. Unul din elevi are o minge. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, elevul care are mingea o transmite cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și cateterismul au evoluat timp de un secol până la tehnicile sofisticate de astăzi. La scurt timp după descoperirea de către Röentgen a razelor X, în 1895, o soluție de cretă a fost introdusă la un cadavru pentru a face vizibile arterele periferice. Astăzi, cateterismul cardiac a devenit una din tehnicile invazive radiologice cele mai comune și sofisticate pentru evaluarea cordului. Aortografia reprezintă o explorare fundamentală în elaborarea unor strategii operatorii complexe și pentru evitarea descoperirii intraoperatorii a unor anomalii morfofuncționale care pot
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
chirurgi. Ea poate fi utilizată atunci când riscul mobilizării de material embolic din crosa aortică este mare, pentru efectul potențial de spălare a acestor emboli din circulația cerebrală. Perfuzia sistemică Perfuzia sistemică pe durata operației se realizează pe calea unei artere periferice. Poate fi canulată artera axilară sau femurală. Noi utilizăm de rutină canularea axilară dreaptă. Aceasta prezintă o serie de avantaje: artera axilară este rar afectată de ateroscleroză, nu este de obicei implicată în procesul de disecție, permite perfuzarea anterogradă a
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
vârful ventriculului stâng și din aortă;masaj cardiac intern;menținerea tensiunii arteriale diastolice. Prin administrarea intravenoasă a 1 ml de adrenalină, sau pe sonda de intubație, se obține un răspuns adrenergic puternic, care va contribui la îndepărtarea aerului din circulația periferică [39]. Oxigenoterapia hiperbară este utilă în recuperarea pacienților cu embolie gazoasă cerebrală, aflați în stare de comă [17]. Faza terțiară de management a diagnosticului și tratamentului presupune la politraumatizați ierarhizarea măsurilor terapeutice în colaborare cu ceilalți chirurgi (chirurg generalist, chirurg
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
ce Îngrijorează cetățenii unei națiuni. În literatura de specialitate au fost identificate trei tipuri de interese naționale: 1) interesele vitale, de securitate fizică a cetățenilor; 2) interesele fundamentale, care pot afecta interesele vitale dacă nu sunt realizate și 3) interese periferice, care, chiar dacă nu sunt realizate, este puțin probabil că pot afecta interesele vitale. B. Definirea viziunii strategice și a obiectivelor La nivelul național cel mai Înalt, căile de acțiune și mijloacele necesare vor fi definite și angajate pentru Îndeplinirea obiectivelor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de modul de vizualizare, termenii cel mai frecvent folosiți sunt cei de centru și periferie. Cu alte cuvinte, amenințările de securitate regională cele mai importante se află, prin definiție, În apropierea centrului, iar cele mai puțin importante Într-o zonă periferică sau chiar În afara sferei de interes. Dacă un stat aflat În zona periferică Începe să pună probleme de securitate, el trebuie repoziționat Într-o zonă mai centrală față de statul din punctul de vedere al căruia este descris respectivul sistem subordonat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și periferie. Cu alte cuvinte, amenințările de securitate regională cele mai importante se află, prin definiție, În apropierea centrului, iar cele mai puțin importante Într-o zonă periferică sau chiar În afara sferei de interes. Dacă un stat aflat În zona periferică Începe să pună probleme de securitate, el trebuie repoziționat Într-o zonă mai centrală față de statul din punctul de vedere al căruia este descris respectivul sistem subordonat 1 (Brecher, 1969, p. 138). Astfel de modificări de percepție și comportamentul generat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
149 18.4.3. Volume și debite respiratorii 150 18.4.4. Lucrul mecanic respirator 152 18.5. Efectul ventilator alveolar al aerului vehiculat 152 18.6. Controlul ventilației 155 18.6.1. Chemoreceptorii centrali 155 18.6.2. Chemoreceptorii periferici 156 18.6.3. Receptorii pulmonari 157 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene 158 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației 159 18.6.6. Centrii nervoși 159 18.6.7. Efectorii 162 18.6
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și numai o porțiune din organ este perfuzată activ. Când presiunea venoasă sistemică crește, ramurile venei porte sunt dilatate pasiv și cantitatea de sânge prezentă în ficat crește; congestia venoasă hepatică poate fi foarte mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
r); . Factorul major care determină vâscozitatea sângelui este hematocritul, dar influența sa este redusă în vasele mici datorită prezenței unui strat plasmatic extern fără celule, fapt ce duce și la o aparentă scădere a hematocritului la periferie. Unitatea de rezistență periferică (URP) corespunde unui debit de 1 ml/s cu o cădere de presiune de 1 mm Hg. Pentru adultul normal rezistența periferică totală este ~1 URP (0,2 4 URP), în timp ce rezistența pulmonară este mult mai mică, de numai ~0
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
extern fără celule, fapt ce duce și la o aparentă scădere a hematocritului la periferie. Unitatea de rezistență periferică (URP) corespunde unui debit de 1 ml/s cu o cădere de presiune de 1 mm Hg. Pentru adultul normal rezistența periferică totală este ~1 URP (0,2 4 URP), în timp ce rezistența pulmonară este mult mai mică, de numai ~0,14 URP. Curgerea cu debit constant printr-un tub lung cu pereți netezi este laminară și are un profil de viteză parabolic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
valoari pentru debitul sanguin și presiunea arterială, conform legii lui Ohm. 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale Ventriculul stâng trebuie să pompeze sânge sub presiune mare, pentru a asigura perfuzia tisulară adecvată (debitul sanguin), împotriva unei rezistențe periferice mari. Este frecvent folosit termenul de "tensiune" arterială pentru a desemna presiunea arterială, adică presiunea sângelui în arterele circulației sistemice. Pomparea ritmică determină variații ale presiunii arteriale conform cu fazele ciclului cardiac (fig. 40), astfel că apare un puls presional determinat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
complianței vasculare. Arterele mari (aorta și ramurile sale) și arterele cu diametru mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca semnificație hemodinamică opusă față de arterele mici (de rezistență) și arteriole, ce contribuie mult mai mult la rezistența periferică totală. Arterele de conducere au un perete de tip elastic (țesut conjunctiv bine reprezentat), în timp ce țesutul muscular neted este prin comparație mai bine reprezentat în peretele arterelor mici, numite și artere musculare, tocmai din acest motiv. Complianța arterelor de conducere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
considerate normale sunt de 90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe sectoare, adică mobilizarea sângelui din diversele rezervoare) și respectiv rezistența periferică (inclusiv redistribuții majore de debit). Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sinapsă în lanțul ganglionar paravertebral, iar fibrele postganglionare formează nervi simpatici pentru viscere (inclusiv cordul) sau se alătură nervilor somatici pentru a inerva vasele sanguine din piele, musculatura scheletică, etc. Simpatectomia determină o presiune arterială scăzută, mai ales datorită vasodilatației periferice, fapt ce reliefează existența unui important tonus smpatic vasoconstrictor în condiții bazale. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină (ce induce contracția mușchiului neted vascular prin stimularea α adrenoceptorilor), precum și doi co-transmițători majori vasoconstrictori, ATP și neuropeptidul Y (NPY). Constricția arteriolară prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
asigură un efect prelungit și modulat. Fibrele simpatice vasodilatatoare inervează vasele din mușchiul scheletic și sunt colinergice la pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la fenomenul vasodilatator ce însoțește declanșarea efortului fizic. In efort (ca și în reacția de alarmă) debitul sanguin crescut la nivelul mușchilor scheletici este asigurat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]