14,286 matches
-
a pierdut pe Arthur care și-a dat demisia, "el părea mai bătrân, mai obosit, mai ridat, dar mai dolofan iar mersul lui era cu totul diferit de mersul suplu, ca electrizat la articulații, al asistenților, el era lent, un pic șchiopătat, cu un caracter maladiv și distins" (282). Lui K. care se miră de această brutală metamorfoză, îi răspunde: "Asta pentru că sunt singur. Când sunt singur, tinerețea voioasă și-a luat zborul" (283). Personajele șchioape, care au gută, țintuite în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se întâmplă adesea la Kafka, totuși a plouat și se lasă seara, noaptea se apropie cu întunericul și amenințările ei. Trebuie găsit un adăpost. Dorința de a petrece noaptea în mod plăcut în acest loc este nepotrivită cu aplicația un pic mecanică a călătorului, cu politețea sa țeapănă când salută pe oameni, care în față ușii lor, răspund cu amabilitate (dar totuși "nu fără o oarecare reticență"). Această amabilitate reticentă pare confirmată prin apariția oarecum magică a trei chipuri care apar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întâi limba birocrației austro-ungare, germana oficială, germana de cancelarie (Kanzleideutch) care asigură coeziunea dublei monarhii. Admirația sa pentru Goethe nu este separabilă de acest aspect clasic al germanei zeului din Weimar, a cărei esență rezidă într-o frumoasă exterioritate, un pic rece, rigidă, simplă, nobilă, imobilă. De aceea el notează în Jurnal (16 noiembrie 1910), în timp ce citește Ifigenia în Taurida: "Ceea ce merită cu adevărat admirație este această limbă uscată în gura unui adolescent pur [Oreste]. Fiecare cuvânt este dus de către vers
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
LICHIDULUI CEREBRO-SPINAL Presiunea lichidului cerebro-spinal sau presiunea intracraniană se măsoară în prezent prin mijloace invazive stabilindu-se o legătură printr-o gaură de trepan între spațiul endocranian și sistemul exterior de măsurare (traductor - senzor presional) și de înregistrare a valorilor PIC. Manometria lombară nu se mai folosește datorită riscului producerii herniei cerebrale în cazul unor procese expansive intracraniene și deoarece presiunea LCS-ului spinal poate să nu reflecte corect presiunea intracraniană (în cazul blocajului circulației LCS-ului). Măsurarea presiunii intracraniene prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
prin puncția lombară a rămas acceptată ca explorare și un criteriu de diagnostic în hipertensiunea intracraniană idiopatică. La adult presiunea normală a LCS-ului lombar este de aproximativ 100-200 mmH2O (limita maximă normală este de 20 mmHg). Determinarea și monitorizarea PIC prin intermediul cateterului intraventricular este cea mai precisă metodă și reprezintă valoarea de referință a presiunii intracraniene. FIZIOPATOLOGIA LICHIDULUI CEREBRO-SPINAL FACTORII CARE AFECTEAZĂ BARIERA HEMATO-ENCEFALICĂ Modificarea permeabilității barierei hematoencefalice este mecanismul patogenic pentru numeroase boli ale sistemului nervos central: edemul cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
ales la vârstnici. Hidrocefalia poate fi activă atunci când componenta lichidiană intracraniană crește în volum și acționează asupra parenchimului cerebral, căruia îi diminuă volumul prin compresiune parenchimatoasă internă. Cauzele creșterii volumului LCS-ului pot fi: 1. hipersecreție de LCS, cu creșterea PIC, rar în papiloamele de plex coroid hipersecretante; 2. tulburări în circulația LCS-ului printr-o obstrucție parțială sau completă a căilor ventriculare sau un blocaj al căilor periferice de circulație LCS și se produce o hidrocefalie obstructivă. Hidrocefalia traumatică, mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
contuziile cerebrale grave iar hidrocefalia consecutivă hemoragiei subarahnoidiene afectează cel puțin 10% din cazuri. În cazul apariției și dezvoltării unei hidrocefalii interne obstructive la sugar și copilul mic se produce concomitent creșterea volumului craniului cu rol compensator inițial față de creșterea PIC. În cazurile de hidrocefalie stabilizată (hidrocefalie compensată spontan), decompensarea poate apare ulterior în urma unui traumatism sau printr-o etiologie infecțioasă etc., cu tulburări grave de hipertensiune intracraniană. 39 3. diminuarea resorbției LCS-ului se poate produce: - prin dereglarea mecanismelor de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
cerebral). Compensarea creșterii presiunii intracraniene include mecanisme de compensare presională și de volum care sunt eficiente cât timp complianța cerebrală este mare și mecanismele se desfășoară unitar. Creșterea presiunii intracraniene face ca mecanismele de răspuns să nu mai asigure scăderea PIC și apar tulburările circulatorii cu ischemie cerebrală și herniile cerebrale. Deplasarea de parenchim nervos datorită gradientului presional dintre compartimentele cranio-spinale produce: colabare ventriculară, edem emisferic unilateral, deplasare de ax median și hernii cerebrale. Alterarea mecanismelor de control ale presiunii intracraniene
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
t3 condensatorul C se descarcă și reâncarcă sub curentul constant al sarcinii. Când tensiunea pe acesta depășește valoarea U1, se deschide dioda D și într-un timp foarte scurt curentul prin condensator se anulează. Inductorul L mai menține încă un pic curentul prin circuit și în final tensiunea pe condensator devine mai mare ca U1 și are polaritate fără paranteze. Dioda D1 evită descărcarea condensatorului C prin tensiunea U1 și D. Acest surplus de tensiune dispare datorită pierderilor atunci când se face
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
se pleca spre cimitir. Erau trei mașini care căreau continuu cadavrele. Cei care Încă nu erau morți am văzut că erau reținuți În vagoane și care țipau Încontinuu să li se dea apă dar nimeni nu le-a dat nici un pic de apă. Chiar populația care venea cu căldări cu apă pentru cei din vagoane erau luați la bătaie de către soldați... Cei din vagoane plângeau după apă. Polițiștii, primarul și doctorul opreau și ei pe cei care vroiau să aducă apă
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
din partea militarilor români și germani, chiar și din partea supraveghetorilor lor: „Deși bolnav și prăpădit de pe urma efectelor dramatice pe care șle-am trăitț nu am fost găsit șbunț de internat În spital, cum omenește trebuia, ci «bun de muncă». Istovit, fără un pic de putere fizică, am fost trimis Într-un sat, Georgeni, la muncă. Sub biciu și persecuții, amenințări, Înjurături și apăsări, am muncit două luni - până când autoritățile s-au Îndurat, fiindcă căpătasem prestigiul victimei, să ne trimită acasă.” 53 Fără să
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pe toate. Știți ce îmi amintesc? Iarăși amintiri... Eram în București, și am participat la o audiție pentru un mare impresar din acea vreme, era o femeie, iar domnul Herlea ne-a oferit casa lui, să cântăm. Am stat un pic de vorbă, și la urmă mi-a spus: "pentru mine ești perfecțiunea imperfecțiunii, ai să faci carieră." (râde) A.V. Din tot ce am ascultat și am văzut cu Dumneavoastră, mă refer la înregistrările audio-video, este limpede că zona belcanto
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
urmărească pe noi pentru că suntem primii care avem obligația să luăm niște inițiative) trebuie să renunțăm să mai dăm importanță acestor aspecte exterioare. Bineînțeles că și eu fac apel la niște elemente teatrale, dar mi se pare că reducem un pic dansul la un fel de rudă săracă a teatrului. Sau a muzicii. A.V. Multe spectacole prezentate și în anii trecuți aici, la "Eurodans", și anul acesta, ar putea părea unora ermetice. Este dansul contemporan, dansul modern, o artă pur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și anul acesta, ar putea părea unora ermetice. Este dansul contemporan, dansul modern, o artă pur intelectuală? G.C. Eu mă feresc foarte mult de cuvântul "intelectual" pentru că subînțelege, pe undeva, pseudointelectual. Chiar și mie, unele spectacole mi se par un pic ermetice, și dacă sunt chiar așa, ermetice probabil n-au prea multe de spus. Eu militez pentru un dans foarte prezent și foarte accesibil publicului. Asta nu înseamnă că trebuie să-i arăți un divertisment care să-i placă. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un divertisment care să-i placă. Nu neapărat. Un public poate să reacționeze și în mod negativ la ceea ce vede. Dar problema înțelesului este problema creatorului care nu se înțelege nici pe sine însuși. Deci, turnul de ivoriu trebuie un pic uitat, trebuie puse într-un spectacol de dans o sumă de informații, de emoții, de ce nu? De foarte multă vreme s-a fugit de "emoție", de frică să nu facem cum au făcut dansatorii clasici. Dar de ce nu? Emoția o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
G.C. Cum să vă spun?... Da, cred că este înțeleasă foarte bine. Oamenii au înțeles că au voie să facă ce vor. Acuma, nu știu dacă fac, realmente, tot ce ar putea să facă, pentru că, am impresia, se uită un pic în dreapta și în stânga în loc să aibă încredere în simțul artistic, în instinctul și în talentul lor. A.V. Ce credeți că ar trebui făcut în plus la concursul și festivalul "Eurodans"? Ce idei, ce propuneri aveți în privința organizării? G.C. Mie mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
drăguț, care nu înțelege ce are lumea cu el, în vreme ce Pruteanu făcea o figură de apărător al adevărului suprem, puțin inadecvată. Deci, nu sunt pentru didacticisme, pentru aroganțe inutile, sunt pentru mai mult umor, pentru mai mult discernământ, pentru un pic de educație. A.V. Sunteți o figură singulară în cultura română. Ați scris cărți foarte importante, ați lucrat în diplomație, dar nu v-ați dărâmat prestigiul apărând pe un disc în care cântați cu Johnny Răducanu la Tescani, nu l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
domnule Vasiliu, și am luat examenul! Și când i-am spus asta domnului Noica, a amuțit vreme de trei minute, după care mi-a spus "cum, până la vârsta aia nu descoperiseși cultura?!" Eu am făcut asta, și cred că un pic de histrionism e necesar în domeniile astea, pentru că face și el parte din sporul de accesibilitate pe care îl oferi. Sigur, n-ajungi la circ, n-ajungi la giumbușlucuri, dar trebuie să ai mereu conștiința că ești într-un public
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o mașină învelită într-un nor alb". Ce îți povesteam mai înainte despre colbul Prisecaniului din copilărie?... M. C. (râde)...așa este! A. V. -..."mă refugiez cu grăbire pe trotuar. Câinele de nuș' ce rasă al sorei a rămas un pic în urmă, am inversat rolurile, acum el e ariergarda" Sar la alt fragment: "În cimitir copacii mai au destule frunze. Poate pentru că locul, ceva mai jos decât vatra satului, e mai ferit. Ori poate că însăși desimea lor umbroasă i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
am lins pe bot de struguri sau zarzăre. După care, prin mai, își pun basca pe-o ureche, și valea. În urmă, și oameni, și gârle, și copaci, și "oaspeți ai primăverii" veniți pe neobservate pe sub blocada ploilor-ninsori rămânem un pic buimaci, un pic vestejiți, ca apoi s-o luăm și noi la trap, să ne împlinim cântecul pe anul acela." Frumos. Frumos de tot. Și se pare potrivit sau nu că am citit cu intonație? Ai fi preferat să citesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fiecărei limbi, stilul, istoria personajelor, psihologia personajelor, pentru că noi suntem, de fapt, oamenii din spatele spectacolelor pe care le vedeți la "Met", cei care pregătesc spectacolele. Pe lângă a fi pianist, trebuie să știi și să dirijezi (la asta voi ajunge un pic mai târziu). Deci, trebuie să fii un pianist cu o tehnică foarte bună, plus toate aceste cunoștințe pe care le poți studia. A.V. Câte limbi străine cunoști acum? V.I. Multe, am studiat franceză, germană, italiană, rusă, spaniolă. Dar, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cacao. Ți-aș da de-oparte părul cu gura, de pe gât Cu gura ți-aș desface nasturii mici de bluză Și ți-aș șopti-n urechea ta fleață și confuză Afară plouă laic, și-s trist, și mi-i urât. Un pic din Bacovia... De ce și acesta, ca și altele, este un "Cântec naiv"? E.B. În primul rând, eram naiv, e scris pentru o actriță. M-am lecuit cu actrițele, nu... I.H. Ești vaccinat... E.B. Ce vaccinat? Răs-vaccinat... E o scrisoare, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de o strălucire orbitoare. Rememora scena așa cum o observase: turbinele și dinamurile, ieșind ca spițele unei roți bătute în nestemate din cubul gigantic de plumb și oțel care era partea vizibilă a reactorului. Structura care se vedea părea deci un pic cam neobișnuită; nutrea impresia confuză că toată materia atomică era ținută departe de așezările mari și mici. În vis, problemele de așezare fuseseră fie rezolvate, fie neglijate. O privire aruncată la ceas îl smulse din reverie. Nouă fără trei minute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
am fost foarte aproape de Manuel, nu fac parte din cercul lui de „prieteni artistici“. Mai multe întâmplări - momente în care demersurile noastre artistice s-au întâlnit - ne-au adus destul de aproape încât să văd, mai bine zis să întrezăresc un pic mai mult din tot ce a conceput el decât un simplu spectator al unei producții. Am însoțit autoportretul și Outcome ca producător, pe vremea când conduceam Centrul MAD, am fost în același grup care „a spart norii“ Platformei balcanice de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
am venit târziu, la 20 de ani, în 1967, pentru studii. Făcusem trei ani de facultate în Tunis, în epocă învățământul era foarte bun, am venit să continui la Paris, dar intenționam să rămân pentru că în Tunis mă simțeam un pic în exil. Voiam să fiu într-o mare capitală culturală. Drama e că în 30 de ani statutul Parisului s-a schimbat în mod surprinzător. Parisul nu mai este o capitală culturală? Cum să vă spun, francezilor nu prea le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]