12,341 matches
-
ziarul a oferit informații prizonierilor români de la Celiabinsk, Irkutsk și Vladivostok, în paginile ei fiind republicată dealtfel și "„Declarația de la Darnița”". Până la sfârșitul anului 1918 au apărut 6 numere (scrise în cea mai mare parte de Nițescu), iar după mutarea redacției cu ziar cu tot la Irkutsk în primul trimestru al anului 1919, au mai apărut alte 6 numere (unele dintre ele redactate de Victor Braniște). Din lipsa unei tipografii, ziarul a apărut aici scris de mână și parțial șapirografiat. După
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
trecut examenul de regizor de transmisiuni la radioteleviziunea flamandă, pe atunci numită BRT, și a început să lucreze în acest domeniu în radiodifuziune. În timp ce-și satisfăcea serviciul militar obligatoriu, Van Gils a lucrat în orele sale libere în redacția sportivă a radiodifuziunii, condusă de Jan Wauters. În 1990 el s-a mutat la postul de radio Studio Brussel al VRT, unde a rămas timp de 10 ani. Când Belgia și Țările de Jos au organizat împreună Campionatul European de
Lieven Van Gils () [Corola-website/Science/336221_a_337550]
-
10 ani. Când Belgia și Țările de Jos au organizat împreună Campionatul European de Fotbal din 2000, i s-a solicitat de către VRT să comenteze unele din partide. Curând după aceea, el a început să lucreze ca angajat permanent al redacției de sport a VRT. În 2002, Van Gils a prezentat emisiunea sportivă "Editie laat: Over de lijn". În fiecare an între 2005 și 2015, el a realizat interviuri cu cicliști și manageri de echipă în timpul competiției Turul Franței, în talk-show-ul
Lieven Van Gils () [Corola-website/Science/336221_a_337550]
-
Campionatului European de Fotbal. În ultimul timp, Lieven Van Gils a fost co-prezentator, alături de Phara de Aguirre, în talk-show-ul "Phara" produs de televiziunea Canvas. Începând din 2010, el a prezentat emisiunea nocturnă "Reyers laat", la început împreună cu fostul coleg de redacție sportivă Dirk Abrams, apoi, după problemele de sănătate ale acestuia, în alternanță cu Kathleen Cools, până la scoaterea acesteia din grila de programe, în mai 2015. Uneori, el comentează în "voice-over" pentru jurnalul "Karrewiet" al televiziunii pentru copii și tineret Ketnet
Lieven Van Gils () [Corola-website/Science/336221_a_337550]
-
va „regreta amarnic”. Revista a fost scumpă; abonații plăteau 3 dolari pe an (prin comparație, "Saturday Evening Post" avea abonamente de doar 2 dolari pe an). Chiar și așa, ea a fost cea mai populară revistă de la vremea sa. Sub redacția lui Hale, numărul de abonați la "Godey's" a ajuns la 150.000. Hale a profitat de rolul ei și a devenit influentă ca arbitru al gustului american. Ea a folosit o parte din influența ei pentru a sprijini mai
Godey's Lady's Book () [Corola-website/Science/336329_a_337658]
-
viitor îndepărtat (mai precis în aprilie 2848, adică 1000 de ani de la data scrierii acestei povestiri), prilej cu care sunt făcute mai multe remarci satirice la adresa moravurilor sociale din prezent. Povestirea începe cu o notă trimisă de Edgar Allan Poe redacției Godey's Lady's Book în care afirmă că materialul trimis pentru publicare este traducerea realizată de prietenul său, Martin Van Buren Mavis (poreclit „proorocul atoatevăzător”), a unui mesaj ciudat pe care el îl găsise cu un an în urmă
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
a fost o revistă britanică tipărită între anii 1817 și 1980. Ea a fost fondată de către editorul William Blackwood și a fost inițial numită "Edinburgh Monthly Magazine". Primul număr a apărut în aprilie 1817 sub redacția lui Thomas Pringle și James Cleghorn. Revista nu a avut succes, iar Blackwood i-a concediat pe Pringle și Cleghorn și a relansat jurnalul ca Blackwood's Edinburgh Magazine sub propria redacție. Jurnalul a adoptat în cele din urmă un
Blackwood's Magazine () [Corola-website/Science/336401_a_337730]
-
Primul număr a apărut în aprilie 1817 sub redacția lui Thomas Pringle și James Cleghorn. Revista nu a avut succes, iar Blackwood i-a concediat pe Pringle și Cleghorn și a relansat jurnalul ca Blackwood's Edinburgh Magazine sub propria redacție. Jurnalul a adoptat în cele din urmă un nume mai scurt și de la relansare s-a făcut referire adesea la ea ca Maga. Pagina de titlu a purtat imaginea lui George Buchanan, un istoric scoțian din secolul al XVI-lea
Blackwood's Magazine () [Corola-website/Science/336401_a_337730]
-
destul de moderat al , cealaltă revistă importantă susținătoare a Partidului Laburist, "Maga" a fost virulentă și combativă. Acest lucru se datorează în primul rând activității editorialistului principal John Wilson, care a scris sub pseudonimul Christopher Nord. Neavând niciodată încredere în activitatea redacției, cel a scris totuși mult pentru revistă, împreună cu alți jurnaliști importanți precum John Gibson Lockhart și William Maginn. Amestecul lor de satiră, comentarii și critici inteligente și înțepătoare a fost extrem de popular și revista a câștigat rapid o audiență mare
Blackwood's Magazine () [Corola-website/Science/336401_a_337730]
-
telefonice au arătat că el și Bouhlel s-au contactat de 1.278 de ori în perioada iulie 2015 și iulie 2016. Acesta i-ar fi trimis un mesaj lui Bouhlel în ianuarie 2015, la scurt timp după atacul asupra redacției revistei "Charlie Hebdo", spunând: "Eu nu sunt Charlie... sunt fericit, au adus soldați ai lui Allah pentru a termina treaba". Cel mai în vârstă dintre franco-tunisieni i-ar fi trimis un mesaj lui Bouhlel pe Facebook în aprilie spunând: "Încărca
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
alte inovații, au fost primele ghiduri de restaurante. Succesul "Almanahurilor" i-a încurajat pe Grimod și pe editorii săi să publice periodicul lunar "Journal des Gourmandes et des Belles", care a apărut pentru prima dată în ianuarie 1806. Consiliul de redacție era format din prieteni (acei ""Dîners du Vaudeville"") care se întâlneau săptămânal la "Hôtel Grimod de La Reynière" pentru a lua cina, ce era formată din preparate trimise prin rotație de cele mai mari restaurante din Paris, iar Grimod era gazdă
Alexandre Balthazar Laurent Grimod de La Reynière () [Corola-website/Science/336597_a_337926]
-
act de către puterile învingătoare, astfel încât prizonierii să aibă încredere că se angajează într-un demers cu sorți de reușită, care merită sacrificiul de a reveni la pericolele și mizeria de pe front. O atenție deosebită a fost acordată de comitetul de redacție modului în care au fost receptată în Regatul României acțiunile voluntarilor de aport la efortul militar al României și de revigorare morală a țării epuizate război. Conform fostului redactor de la Gazeta Transilvaniei Voicu Nițescu, gazeta a fost un prețios călăuzitor
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
1941 — octombrie 1943), apoi a apărut începând din 1949 la fiecare două luni. Începând din 1955 este publicat lunar, fiind transformat într-o revistă. Revista a fost publicată până în 1990 de către Uniunea Scriitorilor din URSS, iar din 1991 de către o redacție privată. În perioada post-sovietică se păstrează accentul pe publicarea scrierilor unor reprezentanți ai popoarelor din fosta URSS. În anii 2000 situația revistei "Drujba narodov" s-a înrăutățit. În anul 2012 revista a avut probleme cu spațiul ocupat (a expirat termenul
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
post-sovietică se păstrează accentul pe publicarea scrierilor unor reprezentanți ai popoarelor din fosta URSS. În anii 2000 situația revistei "Drujba narodov" s-a înrăutățit. În anul 2012 revista a avut probleme cu spațiul ocupat (a expirat termenul de închiriere), iar redacția a trebuit să se mute într-un alt spațiu — în casa fundației „Russki mir” (Lumea rusă). În anul 2014, potrivit redactorului-șef Aleksandr Ebanoidze, autorii revistei nu primeau aproape deloc onorarii pentru materialele publicate. La sfârșitul anului 2013 el mai
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
fotojurnalist și formator de talente din România, devenind, în timp, un reper în profesia de fotojurnalist. Fotojurnalist, editor foto și co-fondator, în 2001, al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), și-a început cariera de fotoreporter în 1991, în redacția Curierului Național. Începând cu 1993, a organizat și condus departamentele foto ale celor mai importante publicații românești, precum Jurnalul Național, Evenimentul zilei și Cotidianul. În perioada 2007-2011, Mihai Vasile a fost editor șef al departamentului foto din cadrul agenției de presă
Mihai Vasile () [Corola-website/Science/337121_a_338450]
-
nostră politică" unde se afirma următoarele:"Crezul politic al partidului liberal este deci și al nostru." Numele ziarului este situat central în partea de sus,fiind evidențiat,fiind urmat de sintagma mai sus menționată;În partea dreaptă a ziarului este Redacția și Administrația,cu Stabilitentul Grafic "Miron Costin" și de asemenea prețul abonamentului ce va rămâne neschimbat în perioada 1893-1894 fiind de :24 de lei pe un an,12 lei pe șase luni sau 6 lei pe trei luni, la toate
Evenimentul (1893) () [Corola-website/Science/337145_a_338474]
-
în numărul 67 apar 2 schimbări importante;Prima fiind dispariția denumirii de ziar cotidian,denumire ce vă reapărea în numărul 88 din 21 Mai și a doua fiind apariția lui G. A. Scorțescu ca director politic; Sâmbătă 15 Mai 1893 redacția și administrația va fi Casele Moțăs în curte cu adresa:Stradă Golia No. 54 și va rămâne până la numărul 171 din 29 August când redacția va fi : str. Veche 84 (tipografia Popovici) și administrația : str. Lozonski No. 4 că în
Evenimentul (1893) () [Corola-website/Science/337145_a_338474]
-
a doua fiind apariția lui G. A. Scorțescu ca director politic; Sâmbătă 15 Mai 1893 redacția și administrația va fi Casele Moțăs în curte cu adresa:Stradă Golia No. 54 și va rămâne până la numărul 171 din 29 August când redacția va fi : str. Veche 84 (tipografia Popovici) și administrația : str. Lozonski No. 4 că în final să fie deja din 1894 redacția și administrația Evenimentului str. Golia No. 54,care ,deși își va schimba adresa odată cu numarul 512,a editat
Evenimentul (1893) () [Corola-website/Science/337145_a_338474]
-
în curte cu adresa:Stradă Golia No. 54 și va rămâne până la numărul 171 din 29 August când redacția va fi : str. Veche 84 (tipografia Popovici) și administrația : str. Lozonski No. 4 că în final să fie deja din 1894 redacția și administrația Evenimentului str. Golia No. 54,care ,deși își va schimba adresa odată cu numarul 512,a editat ziarul în primul interval de studiu. Marți 19 Octombrie 1893
Evenimentul (1893) () [Corola-website/Science/337145_a_338474]
-
mai mici detalii de Mihai Bendeac și interpretat de către acesta, alături de echipa sa de actori. Anca Dinicu a avut parte de o surpriză de proporții atunci când Mihai Bendeac i-a propus rolul. „A"m primit propunerea în timpul unei ședințe de redacție. În cadrul emisiunii mi s-a oferit posibilitatea de a interpreta mai multe tipologii de personaje, iar acest lucru pentru mine a constituit o miză foarte puternică. În ceea ce privește rolul de prezentatoare, cred că m-a ghidat o inconștiență pe care acum
Anca Dinicu () [Corola-website/Science/337202_a_338531]
-
traduse în țări precum Germania, Rusia, Iugoslavia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia etc. Pe plan famlial, Marius Tupan fost căsătorit cu Maria Ana Tupan, soția sa fiindu-i în prealabil colegă de serviciu încă din perioada când cei doi lucrau în redacția publicației „Cărți noi”. Căsătoria lor a avut loc în luna ianuarie a anului 1976. În anul 1981 cei doi scriitori devin părinți, prin nașterea Soranei, fiica lor devenind la maturitate studentă la Conservator. Deși în aceste proze întâlnim unele ecouri
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
a devenit membru al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare din cadrul Ministerului Educației Naționale. Printre funcțiile onorifice pot fi enumerate: membru al Uniunii Scriitorilor, al UNITER, al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, în colegiile de redacție ale revistelor "Studii și cercetări de Istoria Artei" și "Revue d'Histoire de l'Art" ale Academiei Române. La 4 decembrie 2013, președintele României semnează Decretul prin care îi este conferit profesorului universitar Ion Toboșaru, Ordinul Național Serviciul Credincios în grad
Ion Toboșaru () [Corola-website/Science/337304_a_338633]
-
Comisia Europeană (2015) și a publicat mai multe lucrări juridice (studii, articole, note, monografii, cursuri universitare, culegeri de jurisprudență, culegeri de acte normative). De asemenea, a făcut parte din numeroase comisii de elaborare a unor acte normative și colegii de redacție ale unor publicații juridice. Dan Lupașcu este membru fondator al Asociației Magistraților din România, organizație din care s-a retras în anul 1998, ca reacție la unele declarații publice făcute de persoane din conducerea asociației. În perioada 1998-2002 a fost
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
Analistul economic Ionel Blănculescu a explicat pentru care vor fi efectele deciziei istorice, la nivel mondial, și cum vor fi acestea resimțite în România. Nota redacției - de precizat că după publicarea articolului 'OPEC, decizie ISTORICĂ. Efectele pentru România', Ole Hansen, Head of Commodity Strategy la banca de investiții Saxo Bank, a transmis că acordul OPEC este o victorie a economiei asupra politicii. "Acordul de la Viena reprezintă
OPEC, decizie ISTORICĂ. Efectele pentru România by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103893_a_105185]
-
logistică și facilitățile transportului în port, Dunărea și terminalul petrolier offshore pot fi folosite cu mare success pentru a diversifica aprovizionarea cu petrol în Europa, făcând-o mai puțin dependența de Rusia și Orientul Mijlociu. N.red:Titlul și intertitlurile apaerțin redacției. Interviul este preluat din publicația EU Today.
Ofertă făcută României la Marea Neagră: Putem reduce depedența Europei de Rusia by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103922_a_105214]