12,767 matches
-
am dori spectacole de meditație...Va trebui să găsim dimensiuni viabile, penetrante ale teatrului, să-l facem cât mai atractiv și subtil, capabil să-și mențină menirea de stimul cultural. Visul meu ar fi să montăm autori importanți, cu actori remarcabili, regizori adevărați, scenografi de geniu, în spectacole de... Teatru! Ne puteți spune ce ar cuprinde programul Teatrului Mic? Mă interesează o sinteză repertorială între epoci diferite, marcate de suflul neliniștii și încrederii în ceea ce pierdem zilnic câștigându-ne pe noi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
schimba „personalitatea și modul de a trăi al celor care le-au supraviețuit”(Suedfeld, 1997, p. 857). Cu alte cuvinte, sunt aspecte care dovedesc sindromul de stres posttraumatic de care suferă încă România. 2. Politica pronatalistă Având un succes imediat remarcabil, politica pronatalistă a lui Ceaușescu, axată în principal pe un sistem punitiv, și nu pe unul de a recompensa reușitele, a condus la comportamente și atitudini nesănătoase față de copil și sexualitate. Politicile pronataliste au constituit un puternic factor stresor sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
respondenții pot să aleagă: „întotdeauna le iau în considerare și caut explicația”(27), „le iau în considerare dacă consider că-s reale”(5), „le iau în considerare dacă sunt și alte semne care să-mi indice cauza durerii”(4). Este remarcabil răspunsul majoritar la această întrebare și care contravine atitudinii față de durere conturate de răspunsurile anterioare. 5. Cât timp alocați discuției cu pacientul în legătură cu durerea de care se plânge? Răspunsurile nu sunt sugerate de chestionar și sunt lăsate la libera formulare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
notabilități australiene în domeniu, care la capătul unei experiențe ce însumează trei decenii, au publicat o lucrare, tradusă și la noi (în 2007) și care se instituie ca un prețios îndreptar, limpede, sintetic și consistent, având prin urmare și o remarcabilă tentă pragmatică, lucrativă. Ceea ce poate fi apreciat în mod particular este efortul autorilor respectivi de a oferi, pentru fiecare tulburare psihiatrică vizată (inclusiv pentru PTSD) un ghid bifocal, unul ce țintește practicienii, altul care îi vizează pe pacienți. Fără a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tip tetha, care figurează în lexicul ei sub termenul conștiință sofroliminală și care se instalează la aproximativ 6 Hz. (Abrezol, 1988). După inducerea acestei stări de liniștire se administrează repetat sugestiile pozitive, care semnifică o reprogramare a inconștientului, cu beneficii remarcabile asupra pacientului, în toate planurile asociate. Imageria mentală (vizualizarea), care și-a demonstrat eficacitatea îndeosebi dacă se realizează pe un teren psihic destins, constituie o tehnică prețioasă ce se utilizează în multe clinici din Occident, pentru tonifierea psihologică indispensabilă vindecării
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în plan psihic s-a constatat o diminuare a anxietății și a atacurilor de panică, dar și a nervozității etc. De asemenea, s-au revigorat tonusul pozitiv și optimismul persoanei, consecința firească a dinamizării lobului prefrontal stâng. Toate aceste rezultate remarcabile, care au fost adunate printr-o experiență de aproximativ trei decenii, au condus la utilizarea programului de meditație, în versiunea lui Kabat-Zinn, în peste 250 de spitale din SUA, Canada și Europa (apud Servan-Schreiber, 2008). Cert este că dintre terapiile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un viitor care se blochează din start. Pierdem contactul sănătos, spiritual cu antecesorii tocmai pentru că, în graba noastră de a ne separa de ei și de a-i nega, ajungem să-i conținem fantasmatic, parazitându-ne existența”. Revenind la prestația remarcabilă realizată de I. Kogan (2001), strategia tămăduitoare care se distilează imperativ este ca orice persoană să și asume trauma majoră de care a avut parte, pentru a nu-și infesta urmașii, contaminându-i cu un epuizant sentiment de teamă și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
până la mijlocul secolului trecut, fetusul era considerat o entitate pur vegetativă, care își construiește exclusiv dimensiunile somato-fiziologice. Iată că odată cu modernizarea eclatantă a tehnologiei de investigație medicală, studiul febril și asiduu al vieții intrauterine (la care au cooperat, într un remarcabil efort interdisciplinar, obstetricieni, ginecologi, psihiatri, psihologi, pediatri, etologi etc.) ne-a transportat într o altă eră, cea a descoperirii copilului nenăscut. Concret, în așteptarea nașterii, acesta este utilat inclusiv psihologic și nu doar organic și funcțional. Așa cum observa una dintre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
suferințe implică o informare și o educație prenatală complexă, pertinentă și realizată în timp util, care să fie completată de programe special destinate pentru a oferi asistență psihomedicală persoanelor care s-au confruntat cu o asemenea cumpănă existențială. O prestație remarcabilă în acest sens o reprezintă proiectul american „Rahila”, ce datează din anul 1984 și care a fost inițiat de o expertă în domeniul pierderii prenatale, numită Victoria Thorn (2000). Acest program, destinat persoanelor care suferă de un sindrom postavort, funcționează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reactivat de o întâmplare cotidiană, se atestă traficul biunivoc dintre conștient și inconștient. Cert este că prin magnitudinea sa, nașterea poate furniza resurse suficiente pentru a alimenta formarea unei veritabile matrici, a unui sistem Coex care va avea o influență remarcabilă asupra statusului psihologic și social al persoanei în cauză (Grof, 1983, 2002). întrucât zona abisală se structurează pe trei paliere distincte, aceste sisteme Coex sunt prezente la fiecare nivel, chiar dacă sub denumiri diferite. S-a constatat că atunci când o asemenea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pericol major și iminent, suferința domină suveran tabloul său psihologic. Este o suferință imensă, care invadează fără milă întreaga lui ființă, iar suferința celor din anturajul apropiat (mai ales a familiei), nu face decât să o fertilizeze suplimentar. Realizând o remarcabilă sinteză în literatura de spacialitate a domeniului, E. Vkolka (2004) surprinde principalele fațete ale suferinței unui bolnav terminal, semnalând prezența alături de suferința fizică și psihică (cea dintâi fiind cel mai ușor de controlat), a încă două specii: suferința socială și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
obtuzitatea unor oficialități, care dintr-o excesivă și nejustificată prudență, continuă să interzică utilizarea substanțelor psihedelice, chiar și din rațiuni exclusiv medicale și în condiții riguros controlate, „împiedică sute de mii de oameni, în fază terminală, să beneficieze de această remarcabilă procedură”(Grof, 2007, p. 432). Campania de reabilitare a utilizării psihedelicelor, din considerente strict medicale și de cercetare, desfășurată în unele țări ale lumii, preponderent sub auspiciile „Asociației multidisciplinare pentru studii psihedelice”(MAPS), condusă de dr. R. Doblin a repurtat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
omise cazurile de copii care experimentează un NDE și care însumează 70% din totalul celor cu moarte clinică. Ilustrul profesor sorbonard M.A. Descamps, președintele Centrului de studii ale experiențelor de moarte iminentă (CEMMI) de la Paris, într-o carte de remarcabilă sinteză Experiențele de moarte iminentă și de după moarte (2008) atrage atenția asupra rolului decisiv pe care îl exercită în validarea acestor experiențe, calitatea probelor utilizate pentru recoltarea lor. Din dorința de a participa la o portretizare sumară a fenomenului NDE
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rețele de „prieteni”au încetat să mai funcționeze. b) „consumul”de cultură, lectura, audițiile muzicale, vizitarea expozițiilor și vizionarea spectacolelor de teatru era un comportament generalizat și care asigura momente de „evadare”din cotidianul frustrant. în perioada comunismului era o remarcabilă producție literară, artistică, foarte gustată de publicul larg. Mersul la concertele date de Filarmonicile din orașe, frecventarea spectacolelor de teatru, lectura cărților de literatură ce apăreau traduse (tot mai puține) sau ale scriitorilor români, gustul pentru ziarele și revistele culturale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al Consiliului legislativ, a publicat lucrarea sa dedicată tehnicii legislative. Institutul de cercetări juridice al Academiei Române, creat în 1954, a reprezentat și reprezintă un cadru instituțional stimulativ pentru fundamentarea științifică a elaborării dreptului, cercetători de elită ai acestui Institut având remarcabile contribuții în domeniu 9. Se cuvine a fi amintiți, în primul rând, Traian Ionașcu, Mihail Eliescu, Petre Paul Anca, Salvador Brădeanu, Zeno Oprea, Ioan Lipovanu, foști consilieri marcanți ai primului Consiliu Legislativ (1926-1948), care și-au continuat activitatea în Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rândul său, pregătirea și desfășurarea Conferinței menținea, consolida și instituționaliza procesul destinderii, adoptarea Actului Final de la Helsinki (1 august 1975) putând fi considerată momentul de vîrf al acestui proces. În acest sens, perioada destinderii a fost și rămâne cu adevărat remarcabilă în ordinea mondială postbelică. 3. Preliminarii (2): România și destinderea Bucureștiul acelor ani arăta un interes deosebit în succesul politicii urmărind slăbirea încordării internaționale și întrunirea unei reuniuni dedicate edificării unui sistem sigur de securitate pe Continent. În urma înțelegerilor de la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
impertinență și impostură, coseur cât stă bine, plin de vervă, dar și capabil să asculte pe alții cu atenție și deferență, inepuizabil în inventivitate și imbatabil în argumente, Valentin Lipatti a fost un diplomat de înaltă clasă, între cei mai remarcabili reprezentanți ai diplomației românești postbelice. În echipă, Romulus Neagu, era un diplomat de carieră, crescut și hârșit prin toate gradele domeniului, până la cel de consilier. Era potrivit ca statură, îndesat, cu o față deschisă și un zâmbet larg, ce dezgolea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care conduc spre ea și care îi ofer] direcția de bâz] - la care este inc] nevoie de o prelucrare inteligent] și mai ales de discurs pentru a-i da o form] organizat]? Darwin a schițat aceast] sugestie într-un pasaj remarcabil care preia idei centrale de la Aristotel, Hume și Kant (Darwin, 1859, vol. I, partea I, Capitolul 3; aceast] discuție a fost puțin abordat] pan] acum, deoarece versiuni ale zgomotosului mit pseudodarwinist au fost acceptate pe larg că singura abordare evoluționist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezinteresate. Acest principiu se aplic], mai apoi, în contextul acțiunilor sociale și politice, în cazul unei mișc]ri de r]sculare a maselor, în lupte lipsite de violent] pentru libertate și drepturi civile, situații în care s-au cunoscut rezultate remarcabile. Este discutabil dac] în urmă aplic]rii acestui principiu apar sau nu manifest]ri violente, si dac] acest efect ar anula principiul; sau dac] violență declanșat] în timpul procesului biruie asupra scopului acțiunii. Concluzia celor care au fost influențați de acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și compilațiile rabinice. Promovarea eticii de c]tre rabini nu ține doar de perioada medieval], etică rabinic] fiind îmbog]țiț] chiar și în zilele noastre. O întreag] mișcare ce a debutat în secolul trecut și se caracterizeaz] prin accente moderne remarcabile, așa-numita „mișcare musar” (vezi Goldberg, 1982), este perceput] că o versiune a eticii rabinice medievale. Literatura etic] pietist] este asociat] cu un grup de mistici și pioși evrei, care poart] numele de Hasidei Ashkenaz; ei au activat în Germania
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de tip agape pentru a se salva de la egocentrism. Biserică a întâmpinat greut]ți în menținerea acestui mod radical de a percepe iubirea. Se insist] pe modul de interpretare a afirmațiilor radicale din Predică de pe munte (Maț. 5-7), o colecție remarcabil] a înv]ț]turilor lui Iisus. Au existat mai multe abord]ri, toate având drept efect neutralizarea acestor elemente radicale și aducerea lor în sfera moralei bunului-simț. Potrivit uneia dintre ele, întrucat Iisus prevestea sfârșitul iminent al lumii, etică trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
f]cut eforturi constante pentru a dep]și polemicile și persecuțiile de-a lungul secolelor și pentru a adopta o nou] perspectiv] cu privire la Iisus a fost Joseph Klausner (1925). El a avut câțiva adepți. Acest lucru a constituit o schimbare remarcabil]. În același timp, creștinismul a conșientizat originea evreiasc] a lui Iisus. Klausner consider] c] întreaga înv]ț]tur] etic] a lui Iisus are izvoare evreiești, f]r] a fi exprimate ca atare. Oricum, aceasta este o etic] potrivit] timpurilor lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spuns la disoluția eticii preiluministe, nu a f]cut decât s] înlocuiasc] o datorie natural] discutabil] cu o alta. În ciuda acestor defecte, teoria contractualist] clasic] conține elemente de atracție pentru teoreticienii morali contemporani. Într-adev]r, teoria contractualist] a cunoscut o remarcabil] revigorare în ultimii ani. Teoria contemporan] este mai ambițioas] decât predecesoarea să istoric], deoarece încearc] s] ofere o justificare contractualist] nu numai pentru obligația politic], ci și pentru obligația personal] pe care contractualismul clasic a considerat-o evident]. S-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sofismului au inițiat teoria potrivit c]reia noțiunea de curaj difer] de la un popor la altul precum și de la o epoc] la alta. Socrate, Platon și Aristotel se opun formul]rii de mai sus, invocând caracterul atemporal al acestei calit]ți remarcabile care este curajul. În dialogul platonian intitulat „Laches”, Socrate i-a criticat pe generalii atenieni pentru faptul c] asociau în mod greșit curajul unui comportament stereotipic (de exemplu, a salva niște copii dintr-o cas] incendiat]) și pentru c] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
corect] în dezvoltarea societ]ții. Ins] exist] mai multe perspective asupra societ]ților viitoare: fiecare va avea instituții și proceduri proprii și va practică anumite virtuți specifice în scopul progresului. Spre exemplu, au existat și în societ]țile marginale figuri remarcabile, oameni deosebit de inteligenți, c]l]uziți de anumite valori complet diferite de normele stricte care guvernau viața civilizat] din orașe, cu bisericile, școlile, magazinele, fabricile, poliția și funcționării lor. Aceste personaje tr]iau dup] un cod simplu, dar sever (hoții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]