19,447 matches
-
manifestare de efervescență lirică. Nu întîmplător, un colaborator al revistei "Paris-Match" îl compară pe Pinay cu acel erou al unui film american, Smith, cetățean cu totul obișnuit, promovat în mod accidental în viața politică, care, prin inocența și bunul său simț îi dă gata pe adversarii săi cei mai dibaci. Pinay apare ca un Smith francez, "un om oarecare", un anonim, scrie "Paris-Match", "chemat să rezolve grava criză a francului francez". În mod paradoxal, cei care contribuie la răspîndirea legendei sale
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a socotelilor stricte, a virtuților muncii, a prevederii și a economisirii. Statul trebuie administrat conform acelorași principii și acelorași reguli ca și o întreprindere privată, respectarea contractelor și grija pentru balanța de plăți constituie criteriile fundamentale ale bunei gestionări. Ponderația, "simțul măsurii", neîncrederea față de excesele ideologice și față de aventurieri, acestea sînt însușirile prin care sînt recunoscuți în fruntea afacerilor publice "marii gospodari", preferați de vechile noastre manuale școlare, înscriși în tradiția unor Sully, Colbert sau Poincaré. De aici, în legenda despre
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
legenda lui Raymond Poincaré și a Iui Gaston Doumergue simboluri ale muncii, ale economisirii, ale precauției și ale independenței individuale sînt valori pe care le propăvăduia, în descendența altora, de la începutul secolului al XVIII-lea, acea carte intitulată sugestiv Bunul simț al unui om cumsecade sau Tratat politic pentru uzul celor simpli, carte publicată în 1829, realizată de un prieten al lui Béranger, Joseph Bernard, viitor prefect sub Ludovic-Filip. Sînt valori pe care le va răspîndi, în timpul celei de a IlI
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de a însufleți și stimula sentimentul "național" se adaugă, de altfel, pledoariei sale: Deja prea a fost lăsat să se piardă obiceiul de a celebra sărbătorile care erau zile de bucurie pentru locuitorii satelor. Aș vrea să fie reaprinsă flacăra simțului loan, să se reia, dacă un trai ceva mai bun ar permite, mesele de ziua simțului Martin, iar după îndeplinirea obligațiilor religioase, sărbătoarea simțului patron să readucă jocurile, dansurile și toate plăcerile încuviințate... De ce nu facem ca bucuria să cuprindă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fost lăsat să se piardă obiceiul de a celebra sărbătorile care erau zile de bucurie pentru locuitorii satelor. Aș vrea să fie reaprinsă flacăra simțului loan, să se reia, dacă un trai ceva mai bun ar permite, mesele de ziua simțului Martin, iar după îndeplinirea obligațiilor religioase, sărbătoarea simțului patron să readucă jocurile, dansurile și toate plăcerile încuviințate... De ce nu facem ca bucuria să cuprindă toate straturile nației atunci cînd aceasta trăiește sentimente fericite? Oamenii satelor trebuie să cunoască doar truda
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
celebra sărbătorile care erau zile de bucurie pentru locuitorii satelor. Aș vrea să fie reaprinsă flacăra simțului loan, să se reia, dacă un trai ceva mai bun ar permite, mesele de ziua simțului Martin, iar după îndeplinirea obligațiilor religioase, sărbătoarea simțului patron să readucă jocurile, dansurile și toate plăcerile încuviințate... De ce nu facem ca bucuria să cuprindă toate straturile nației atunci cînd aceasta trăiește sentimente fericite? Oamenii satelor trebuie să cunoască doar truda și mizeria. Ah, ce lesne ar fi ca
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
între activitățile grupului uman și ordinea esențială a lumii. Ea constituie pentru membrii săi un factor ce o apără de amenințările de dinafară. Dar ea îi și salvează pe cei ce o alcătuiesc de primejdiile însingurării, îi protejează de dereglările simțurilor și de tumultuoasele pasiuni sociale. Comunitatea este imaginea ospitalității, a adăpostului, a refugiului. E vorba, la urma urmelor, de o consecință inevitabilă ce ține de logica a însuși demersului mitic, e vorba de reprezentarea unui spațiu social în mod necesar
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
El își triește viața simultan, în prezent. De aici și reacția spontan, automat, pe loc, la stimul. Chiar și pentru om, conduita temporal e o achiziție recent. Dar, memoria la el e mult mai dezvoltat decât la celelalte animale și simțul trecutului la fel. Imaginația, în cazul lui, poate specula asupra viitorului. Dar, timpul nu e reversibil, pe când spațiul este. Timpul cu toate perspectivele lui e o invenție uman. Omul se poate mișca în toate coordonatele lui. Mai mult, îl poate
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de caracter. Pentru moment îns trebuie s o lum în considerație. Canalizat, condus, ea (determinarea sufletului național poate s ne duc la perfecțiune. Cci nu e puțin lucru, conchide Ralea, s ai în lupta pentru existenț, suplețe, elasticitate, tact, bun simț și luciditate. Revenind la Vianu, trebuie s spunem c, poate din cauza conjuncturii în care a scris eseul amintit, concluzia e discutabil: (Consider c, pentru noi, condițiile optime de sesizare a originalitții culturii noastre s-au realizat în anii socialismului... Dar
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
circumferința cercului". În mod natural, suntem înclinați să zâmbim la abordarea simplistă a colegului de clasă. Și, totuși, atunci când am auzit această povestire a trebuit să recunosc un simțământ straniu, deoarece, cu siguranță, reacția colegului de clasă trăda doar bunul simț obișnuit. Am fost și mai confuz când, nu după multe zile, cineva a venit la mine exprimându-și nedumerirea [Remarca ce urmează a fi citată a fost făcută de F. Werner pe când era student la Princeton.] că facem o selecție
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a noțiunilor matematice avansate, cum ar fi numerele complexe, algebrele, operatorii liniari, mulțimile Borel și această listă ar putea continua aproape la nesfârșit -, au fost proiectate astfel încât să fie subiecte valabile prin care matematicianul să-și poată demonstra ingeniozitatea și simțul frumuseții formale. De fapt, construcția acestor noțiuni, cu precizarea că le pot fi aplicate considerații interesante și ingenioase, este prima demonstrație a ingeniozității matematicianului care le definește. Profunzimea gândirii care intră în formularea noțiunilor matematice este justificată, mai nou, prin
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
că matematicianul ar putea formula doar câteva teoreme interesante fără să definească noțiuni în afara celor conținute în axiome și că aceste noțiuni, care nu sunt conținute în axiome, sunt definite în vederea construirii unor operații logice ingenioase, care fac apel la simțul nostru estetic atât ca operațiuni, cât și în rezultatele lor de mare generalitate și simplitate. [M. Polany, în lucrarea sa Cunoaștere personală 4 [t.n.] (Univ. of Chicago Press, Chicago, 1958), spune: "Toate aceste dificultăți nu sunt altceva decât consecințe
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
minte cele mai bune modele ale realității "cele mai bune" însemnând cele mai bune pentru supraviețuire și dezvoltare. Vedem, de exemplu, că putem face față cu gândirea despre lume, atunci când aceasta este de dimensiuni comparabile cu noi înșine și cu simțurile noastre primare neajutorate, dar că atunci când mergem la dimensiuni foarte mici sau foarte mari, gândirea noastră are mari probleme. Se pare că nu suntem capabili să gândim în mod corespunzător la extreme dincolo de dimensiunea normală. Așa cum există mirosuri pe care
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
le atribuie instinctiv realității. Un scaun poate fi o colecție de electroni ce se plimbă de colo-colo sau o idee în mintea lui Dumnezeu: oricare din aceste explicații are meritele sale, dar niciuna nu se conformează nici pe departe sugestiilor simțului realității. Am mers mai departe, spunând că nici fizicienii, nici filosofii nu au dat vreodată o explicație convingătoare a ceea ce este "realitatea fizică" sau a felului în care trece fizicianul de la masa confuză a faptelor sau senzațiilor cu care începe
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
dezamăgit. În mod paradoxal, deși noile geometrii au atacat abilitatea omului de a atinge adevărul, ele au oferit cel mai bun exemplu de putere a minții umane, deoarece mintea trebuia să conteste și să să depășească obiceiul, intuiția și percepțiile simțurilor pentru a produce aceste geometrii. Pierderea sacralității adevărului pare a lansa o întrebare veche de ani și ani despre însăși natura matematicii. Există într-adevăr matematica independent de om, așa cum există munții și mările, sau este aceasta în întregime o
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fost apogeul a două mii de ani de tatonări în chestiuni logice "inutile". Matematica a oferit astfel încă un exemplu de înțelepciune a gândirii logice, abstracte, nemotivate de considerațiile utilului și încă un exemplu de înțelepciune a respingerii ocazionale a evidenței simțurilor, așa cum ne-a cerut Copernic să facem în teoria sa heliocentrică, de dragul a ceea ce mintea ar putea produce. Comentariu Analiza pe care Morris Kline (1908-1992) o face aici asupra relației dintre geometrie și, în sens mai larg, dintre matematică și
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
rigoarea nu putea fi introdusă în raționamente dacă nu era introdusă mai întâi în definiții. Mult timp, obiectele de care se ocupa un matematician erau, în marea lor majoritate, prost definite; se credea că sunt cunoscute pentru că erau reprezentate cu simțul sau imaginația; dar aveam doar imaginea lor neșlefuită, și nu o idee precisă pe care să se fi putut baza raționamentul. Aici și-au unit mai întâi logicienii eforturile. La fel și pentru numărul incomensurabil. Ideea vagă a continuității, pe
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
enunțul unei reguli din logica formală, a doua este o adevărată judecată sintetică a priori, fundamentul inducției matematice riguroase, a treia este un apel la imaginație, iar a patra este o definiție mascată. Intuiția nu este neapărat fondată pe mărturia simțurilor; simțurile ar deveni curând neputincioase; de exemplu, nu putem să ne reprezentăm xilogonul, și totuși ne gândim, prin intuiție, la poligoane în general, care conțin xilogonul ca un caz particular. Știți ce înțelegea Poncelet prin principiul continuității. Ceea ce este adevărat
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
unei reguli din logica formală, a doua este o adevărată judecată sintetică a priori, fundamentul inducției matematice riguroase, a treia este un apel la imaginație, iar a patra este o definiție mascată. Intuiția nu este neapărat fondată pe mărturia simțurilor; simțurile ar deveni curând neputincioase; de exemplu, nu putem să ne reprezentăm xilogonul, și totuși ne gândim, prin intuiție, la poligoane în general, care conțin xilogonul ca un caz particular. Știți ce înțelegea Poncelet prin principiul continuității. Ceea ce este adevărat pentru
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Poncelet a fost unul dintre spiritele cele mai intuitive ale acestui secol; era intuitiv cu pasiune, aproape cu ostentație; privea principiul continuității ca pe unul dintre cele mai îndrăznețe concepte, și, totuși, acest principiu nu se baza decât pe mărturia simțurilor; mai degrabă contraziceai această mărturie decât să asimilezi hiperbola cu elipsa. Era vorba aici doar de un soi de generalizare grăbită și instinctivă, căreia, de altfel, nu vreau să-i iau apărarea. Avem, așadar, mai multe feluri de intuiții; mai
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
această mărturie decât să asimilezi hiperbola cu elipsa. Era vorba aici doar de un soi de generalizare grăbită și instinctivă, căreia, de altfel, nu vreau să-i iau apărarea. Avem, așadar, mai multe feluri de intuiții; mai întâi, apelul la simțuri și la imaginație; apoi, generalizarea prin inducție, calchiată, dacă se poate spune așa, pe procedeele științei experimentale; în sfârșit, avem intuiția numărului pur, cea din care a ieșit a doua dintre axiomele pe care le-am enunțat puțin mai înainte
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
găsi unele în care ele ar fi mult mai bine ascunse; adesea, pentru a le descoperi, îți trebuie o perspicacitate deloc obișnuită. Ca să nu le scape aceste analogii ascunse, cu alte cuvinte, pentru a fi inventatori, analiștii trebuie fără ajutorul simțurilor și al imaginației să aibă sentimentul direct a ceea ce face unitatea unui raționament, a ceea ce constituie, ca să spunem așa, sufletul și viața intimă a raționamentului. Când vorbeai cu dl Hermite, nu-ți evoca niciodată o imagine sensibilă, și totuși îți
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
sensibilă, a cărei imaginație propriu-zisă face toți banii. Este cumva abisul care le separă mai puțin profund decât părea la început? Am putea recunoaște, cu puțină atenție, că această intuiție pură, în sine, nu s-ar putea lipsi de ajutorul simțurilor? Aceasta, însă, e treaba psihologului și a metafizicianului, de aceea nu voi continua asupra acestui aspect. Dar e suficient ca chestiunea să fie îndoielnică pentru a mă simți îndreptățit să recunosc și să afirm o deosebire esențială între cele două
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
care noi i-am numit analiști. Ea este cea care le permite nu numai să demonstreze, ci și să inventeze. Cu ajutorul ei își dau seama dintr-o privire care este planul general al unui edificiu logic, și asta, aparent, fără ca simțurile să intervină. Renunțând la ajutorul imaginației, care, așa cum am văzut, nu este întotdeauna infailibilă, ei pot să avanseze fără teama de a se înșela. Așadar, fericiți cei ce pot să se lipsească de acest ajutor! Sunt de admirat, dar sunt
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Cum se face că, printre miile de produse ale activității noastre inconștiente, există câteva invitate să pășească pragul înăuntru, în timp ce altele rămân pe dinafară? Oare doar întâmplarea să le confere acest privilegiu? Evident că nu; de exemplu, dintre toți stimulii simțurilor noastre, doar cei mai intenși ne vor atrage atenția, cu excepția cazurilor în care atenția ne-a fost atrasă asupra lor din alte cauze. Mai general, fenomenele inconștiente privilegiate, cele susceptibile de a deveni conștiente sunt cele care, direct sau indirect
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]