14,124 matches
-
în fapt, spațiul și timpul utopiei salvatoare"28. Cantemir ar căuta, deci, răspunsuri la unele probleme care îl frustrează imprimându-le o "rezolvare" ficțională, alegorică, mutându-le din planul istoriei, pe care nu îl poate controla, în unul al gândirii simbolice, unde soluțiile epice sunt oricând posibile. Mă tem însă că și un astfel de gest trădează mentalitatea sa. Descoperirea literaturii Și totuși, cele două puncte de vedere (al lui Mircea Anghelescu și al Adrianei Babeți), deși aparent contradictorii, nu se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de a exprima totul. În acest mod, literatura aparține unui proces de cunoaștere de cea mai pură speță, care absoarbe elemente de filosofie, de retorică, de dialectică, de teologie, de etică și profită de un imens repertoriu de reprezentări zoomorfe simbolice, cu forță normativă, cu care nu ezită să intre într-un dialog polemic, ludic. Totul de dragul tezei pe care trebuie să o confirme, de dragul unei viziuni asupra lumii care abia începând cu această carte câștigă maturitate. III. DIMITRIE CANTEMIR ȘI
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească 23. Lipsită de ambiția "de a întreprinde un inventar exhaustiv al temelor și motivelor zoomorfe"24 (și câtă nevoie ar fi de așa ceva...), autorul acordă uneori o pondere mai mare valorilor simbolice ale cutărui animal, prezenței sale în sursele textuale (Fiziolog, Floarea darurilor etc.) decât reprezentărilor sale plastice. Dar chiar și cu această miză fragmentară, cartea reprezintă, deocamdată, o bună introducere în defrișarea acestui domeniu. În plus, un proiect de amploare ar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Filul (elefantul), Crocodilul, Hameleonul, Strutocamila, Papagaia majoritatea personaje cu roluri importante în desfășurarea intrigii. Acest lucru demonstrează încă o dată că Dimitrie Cantemir nu își culege sursele din rezervorul tradiției autohtone și, mai ales, faptul că ceea ce îl interesează este funcția simbolică a măștilor zoomorfe, posibilitatea lor de dialog semantic, nu gradul lor de familiaritate. Nu simte nevoia să aleagă animale ușor de recunoscut de către cititorul vremii, semn că scrierea sa sfidează orizontul de așteptare specific debutului de secol XVIII. O altă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
32. E limpede că astfel de reprezentări, deloc puține, au rolul exercitării acelei "frici pedagogice" care abundă în iconografia occidentală. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir pare însă a rămâne indiferent la un asemenea imaginar escatologic. Autorul preferă să mizeze pe latura simbolică a măștilor pe care le manipulează, obținând efecte maxime din conflictul care se iscă adesea între paradigma simbolică dominantă în tradiția creștină și deformările sale subiective, dar mereu cu potențial expresiv și nu numai. În fine, merită amintit și faptul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
iconografia occidentală. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir pare însă a rămâne indiferent la un asemenea imaginar escatologic. Autorul preferă să mizeze pe latura simbolică a măștilor pe care le manipulează, obținând efecte maxime din conflictul care se iscă adesea între paradigma simbolică dominantă în tradiția creștină și deformările sale subiective, dar mereu cu potențial expresiv și nu numai. În fine, merită amintit și faptul că iconografia răsăriteană ținea cont și de anumite coduri simbolice cu autoritate verificată. Exemplul cel mai potrivit este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din conflictul care se iscă adesea între paradigma simbolică dominantă în tradiția creștină și deformările sale subiective, dar mereu cu potențial expresiv și nu numai. În fine, merită amintit și faptul că iconografia răsăriteană ținea cont și de anumite coduri simbolice cu autoritate verificată. Exemplul cel mai potrivit este al celor patru evangheliști și al simbolurilor lor: omul pentru Matei, leul pentru Marcu, vițelul pentru Luca și vulturul pentru Ioan. Decriptarea acestora o face, cu mai multă răbdare de această dată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Hristos. Iar cel asemenea cu vulturul ne arată venirea Sfântului Duh și, în sensul cel mai înalt, dumnezeirea lui Hristos"33. Interesant este că cele mai multe dintre aceste "tâlcuiri" respectă tradiția impusă prin Fiziolog. Este, prin urmare, limpede că acest sistem simbolic era un bun comun, cu valoare normativă, și în spațiul românesc. Cu atât mai îndrăzneață este atitudinea refractară față de el a lui Cantemir. În concluzie, reprezentările animaliere aveau, în spațiul românesc, o recurență intensă, atât în pictura murală bisericească 34
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
latin și de toate bestiarele medievale care au derivat din acestea: renunță la interpretarea alegorică, în sensul cultivării virtuților creștine, care a impus o metodă de cunoaștere, un mod de a înțelege natura vreme de secole. Doar că această manieră simbolică și alegorică de a decripta marea carte a naturii, ca sistem de simboluri și semne care trădează manifestările și intențiile divinității și le fac accesibile pentru creștinul de rând își făcuse lucrarea și în imaginarul românesc. Versiunea grecească a bestiarului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu întreaga lor interpretare alegorică 69. De asemenea, este cunoscută și reluarea scenei cu inorogul amenințător, din Varlaam și Ioasaf. Dar, dincolo de aceste împrumuturi, există un întreg bestiar în lucrarea de morală creștină (calul, șoimul, vulturul, albina, cucul sunt prezențe simbolice, investite cu sensul normativ din icnografia creștină), cercetat cu minuțiozitate, pentru întâia oară de Maria Magdalena Székely, care conchide, în urma analizei atât a stemelor domnitorului, cât și a ocurențelor zoomorfe din lucrarea sa: "Neagoe Basarab a utilizat foarte adesea simbolurile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
transmise de alții ocupă un loc tot atât de important ca și moștenirea livrescă. Acolo unde cunoștințele se termină, se exploatează mitul, după cum mitul însuși este îmbogățit și completat cu situații din lumea înconjurătoare. Și într-un caz, și în celălalt, încărcătura simbolică rămâne neatinsă. În acest mozaic copleșitor, cu ambivalențe, migrații de sensuri și răsturnări semantice neașteptate, este aproape imposibil a mai discerne limita dintre real și fantastic"70. Prin urmare, ceea ce trebuie s reținem de aici este, în primul rând, faptul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ambivalențe, migrații de sensuri și răsturnări semantice neașteptate, este aproape imposibil a mai discerne limita dintre real și fantastic"70. Prin urmare, ceea ce trebuie s reținem de aici este, în primul rând, faptul că exista o serioasă asimilare a tradiției simbolice medievale (și renascentiste) și a celei heraldice în spațiul românesc cu aproape două secole înaintea lui Cantemir. Dar, față de toate aceste surse și izvoare care începeau să aibă o răspândire în spațiul cultural autohton, Istoria ieroglifică reprezintă un rezervor mult
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fundamentalistă a gândirii, care a dat tonul în Evul Mediu și care, în spațiul balcanic, bizantin s-a prelungit până dincolo de jumătatea secolului al XVIII-lea. Raportat la o astfel de atitudine culturală, demersul de deconstruire metodică a unui sistem simbolic și iconografic creștin (încă funcțional, ba chiar normativ în spațiul românesc), la care autorul purcede neașteptat de dezinhibat în Istoria ieroglifică, va deveni grăitor. Ceva se petrece: o schimbare de concepție, o înscriere într-o altă epistemă. Sigur, nu cred
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Mediu, până când persistă mentalitatea medievală, care îl plasează pe om în mijlocul unui univers pe care trebuie să-l descifreze ca pe o carte scrisă de Dumnezeu, în care orice ființă, orice lucru, orice fenomen are în primul rând o încărcătură simbolică și abia apoi își poate susține evidența fizică? Parcurgând lista tipăriturilor de până la începutul secolului al XVII-lea, devine limpede pentru oricine că domina în cultura română o gândire religioasă asemănătoare celei din Occidentul medieval de până la Renaștere. Sigur, e
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
faptele sale. E o consecință firească a acestei viziuni. Doar că, în acest caz, faptele nu se petrec doar în planul abstract al simbolisticii. Ele se mută în realitatea de zi cu zi, în care animalul poartă povara încărcăturii sale simbolice, pe care o plătește însă în plan strict fizic. Despre ce este vorba? De dragul efectului lor, să lăsăm faptele să vorbească 8. Începutul anului 1386, Falaise, o localitate din Normandia. O scroafă de trei ani (în etate, așadar), îmbrăcată în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de vreme ce are dreptul la viața de apoi, este responsabil și pentru faptele sale. Prin urmare, el plătește atunci când greșește, când dereglează, altfel spus, ordinea divină a lumii. Sigur, astfel de gesturi devin exemplare și presupun și o sancționare la nivel simbolic, o pedepsire în efigie a viciului pe care animalul respectiv îl reprezintă. Păcatul este cel pedepsit prin intermediul animalului. Iar omul este cel care trebuie să tragă învățămintele de rigoare. Dar atunci cum se explică prezența animalelor printre spectatorii unor astfel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dezvolte viziunea paulină. Oportun este să schițăm câteva atitudini ale unor teologi de maximă împortanță privitoare la statutul animalului. Astfel de puncte de vedere au avut, de-a lungul Evului Mediu, o imensă influență, contribuind decisiv la cristalizarea unui sistem simbolic bine pus la punct, în care figura animalului ocupa o poziție privilegiată. Philon din Alexandria, ctitor al acestei metode alegorice de interpretare a Bibliei, vorbea despre animale ca despre niște ajutoare pe care Dumnezeu i le-a trimis omului în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de vedere al creștinismului, întrucât ele tratează animalul ca pe un subiect în sine, în vreme ce pentru gânditorul creștin animalul este un semn și nu contează ca realitate concretă, materială. Ce înseamnă a cunoaște un animal. De la științele naturii la gândirea simbolică Istoria naturală s-a dezvoltat în Antichitate grație unor spirite pozitiviste, mânate de o curiozitate științifică de necontestat; Aristotel își scrie tratatele despre animale bazându-se, cel mai adesea, pe observația directă a naturii, pe cercetare și chiar pe disecții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe care le-a pus acestora a scris faimoasele sale volume despre animale, aproape cincizeci la număr"29. Realitatea era, prin urmare, cercetată cu acribie, iar enormei tradiții care înscria animalele într-un sistem mitologic care le conferea certe funcții simbolice îi răspundea și această tendință raționalistă.30 Creștinismul se opune ambelor tendințe, excluzând animalul din religie, demonizându-l sub formă de "idol" și, în același timp, neacordând importanță "naturii" sale primare, ci celei "simbolice". Altfel spus, pentru creștinul medieval lumea începe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sistem mitologic care le conferea certe funcții simbolice îi răspundea și această tendință raționalistă.30 Creștinismul se opune ambelor tendințe, excluzând animalul din religie, demonizându-l sub formă de "idol" și, în același timp, neacordând importanță "naturii" sale primare, ci celei "simbolice". Altfel spus, pentru creștinul medieval lumea începe să fie citită prin filtrul Bibliei și al scrierilor-satelit. Tot ceea ce este prezent în Biblie devine semnficativ, astfel încât, pentru omul medieval, tot ce îl înconjoară devine un sistem bine pus la punct de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
simboluri, care trebuie interpretate obligatoriu într-o direcție pe care o indică oamenii bisericii. Ia astfel naștere o metodă de cunoaștere care nouă astăzi ne este cu totul străină: aceea a perceperii realității prin intermediul simbolului. În sinteza sa O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, Michel Pastoureau remarcă preponderența acestei viziuni simbolice în veacul de mijloc: "Simbolul constituie o modalitate de gândire și de sensibilitate atât de obișnuită autorilor din Evul Mediu, încât aceștia nu simt niciodată nevoia să-și prevină
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
indică oamenii bisericii. Ia astfel naștere o metodă de cunoaștere care nouă astăzi ne este cu totul străină: aceea a perceperii realității prin intermediul simbolului. În sinteza sa O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, Michel Pastoureau remarcă preponderența acestei viziuni simbolice în veacul de mijloc: "Simbolul constituie o modalitate de gândire și de sensibilitate atât de obișnuită autorilor din Evul Mediu, încât aceștia nu simt niciodată nevoia să-și prevină cititorii de intențiile lor semantice sau didactice și nici să-și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
autentice pentru creștinul medieval decât cea searbădă, lipsită de sens, pe care i-ar fi putut-o oferi simpla contemplare a naturii. Pe scurt, ceea ce se întâmplă sub acțiunea creștinismului este mutarea accentului dinspre o perspectivă realistă, "naturalistă" către una simbolică, moralizatoare. Obiectiv vorbind, din punct de vedere științific, cunoașterea înregistrează o perioadă de declin; dar ce poate însemna "obiectiv"? Avem noi voie să judecăm o lume îndepărtată aplicându-i un cod care este al nostru și care este străin de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
corect textul scripturilor. Cunoașterea naturii ocupă, în acest capitol, prim-planul: "Necunoașterea realităților face ca expresiile figurate să devină obscure atunci când nu cunoaștem caracteristicile ființelor, pietrelor, plantelor sau ale altor lucruri care sunt puse în Scripturi foarte adesea pentru motive simbolice"45. Sigur, este de discutat ce însemna, pentru acea epocă, a cunoaște natura, ce înțelegea Augustin prin "realități", iar exemplele pe care episcopul din Hippo le folosește dovedesc încă o dată că nu relevanța experienței conta, ci acea încărcătură simbolică pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
motive simbolice"45. Sigur, este de discutat ce însemna, pentru acea epocă, a cunoaște natura, ce înțelegea Augustin prin "realități", iar exemplele pe care episcopul din Hippo le folosește dovedesc încă o dată că nu relevanța experienței conta, ci acea încărcătură simbolică pe care tradiția o atribuia unor animale, plante, pietre impunea și imaginea lor. Reiau pasajul: "Căci și ceea ce se știe despre șarpe: că, spre a-și apăra capul, își oferă întreg corpul celor ce-l lovesc cât de bine ilustrează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]