12,817 matches
-
XVII Austria și alianța creștină au eliberat centrul Ungariei ocupat de Imperiul Otoman. Revolta maghiară (lipsită de succes) pentru independență, dintre anii 1703 și 1711 condusă de Francisc Rákóczi al II-lea a fost îndreptată contra dominației habsburgilor austrieci, care stăpâneau și Transilvania. Revoluția burgheză condusă de Lajos Kossuth din 1848-1849, a fost înăbușită de armata imperială a Austriei cu ajutorul intervenției Rusiei Țariste. In 1867 Ungaria a obținut o autonomie lărgită, cu guvern și parlament propriu, în cadrul dualismului austro-ungar.Imperiul Austriac
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
secolului al XIII-lea. Construită din bolovani de râu, caramidă cu inscripții romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare etc., luate desigur din Ulpia Traiana, biserica din Densuș are un aspect straniu, stârnind totodată admirație și uimire. În semiîntunericul care stăpânește interiorul acestei masive construcții se disting cu greu fragmente de pictură rămase peste ani. Picturile de pe registrele superioare ale pereților naosului ca și de pe altar aparțin zugravului Ștefan. Semnătura cu care acesta și-a pecetluit opera se poate vedea și
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
din Urlații, cu numele-poreclă indescifrabil . Se știe că pe dealurile din preajma Urlațiului poseda un petec de vie pitarul [[Bărbuceanu Petrescu]], tatăl pașoptistului [[Nicolae Bălcescu]]. În apropiere, peste Cricovul Sărat, la Valea Orliței (V. Călugărească), mama lui Bălcescu, pităreasa Zinca Bălcescu stăpânea, conform foii de zestre, 12 pogoane de vie, cu case și livadă, unde desigur își petreceau uneori verile, dar mai ales toamna pe vremea culesului viilor și livezilor și unde se pare că s-ar fi născut [[Constantin Bălcescu]] ([[1813
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
în gradina școlii. Zidurile erau înconjurate din trei părți de șanțuri cu apă, pe cea de a patra latură curgând Crișul Alb. Cucerită în 1658 din nou de turci, fapt relatat pentru importanța lui și de Miron Costin, aceștia o stăpânesc până la sfârșitul secolului, când este cucerită de către trupele habsburgice. După o scurtă perioadă de folosire de către grănicerii mureșeni (1700 - 1745), cetatea este lăsată în părăsire, doar cea interioară fiind refăcută pe la 1870, în mare măsură deformată. În această perioadă Ineul
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
moților din cauza obligațiilor grele față de fisc și îngrădirea dreptului la pădurit erau generale. În aprilie 1760 Sofronie a intrat în Zlatna în fruntea unei mari mulțimi de răsculați. Alte cete ale sale au ocupat Abrudul și Campenii. Țăranii se socoteau stăpâni pe situație, declarând că "a trecut puterea domnilor, acum noi suntem stăpânii". Atât autoritățile locale, cât și Curtea de la Viena, erau extrem de îngrijorate că scânteia aprinsă din motive religioase se va transforma într-o mare vâlvătaie cu tentă socială și
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
vor spune în continuare Ibașfalău, până în anul 1918, când va fi denumit Dumbrăveni. În a doua jumătate a secolului XIV-lea, târgul Ibașfalău se dezvoltă în suprafață și că populație, ajungând pe la 700 de locuitori. În 1496, domeniul Dumbrăveni este stăpânit de familiile Bethlen, Fejerdi și Apafi. Grigore Apafi, prefect al județului Dobâca și locțiitorul mareșalului curții lui Martinuzzi, guvernatorul Transilvaniei, cumpăra în 1552 toate moșiile existente în Dumbrăveni și construiește castelul feudal în formă de cetate. În 1562 are loc
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
de vreo garanție din partea domnului, era lipsită și de constrângeri militare, fiind una de tip alodial. Din acest motiv, până la urcarea pe tron a lui Ștefan, țăranii liberi nu erau obligați să presteze serviciul militar, deoarece pământul pe care îl stăpâneau nu era primit de la domn. Ștefan avea să facă o reformă radicală în sistemul realțiilor feudale, prin obligarea țărănimii libere la prestarea serviciului militar, conferind astfel acestei clase o funcție politică importantă în viața statului. Utilizarea răzeșimii în armată a
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
moldovenilor. Ștefan cel Mare a acordat o atenție deosebită realizării unui sistem de fortificații permanente ca element central în strategia sa de apărare a țării. În acea epocă, cetățile jucau un rol politic și militar major, asigurând celui ce le stăpânea controlul teritoriilor adiacente, dar și având de multe ori un rol decisiv în câștigarea campaniilor și bătăliilor. Rezistența cetăților Neamțului, Sucevii și Hotinului a determinat retragerea lui Mahomed al II-lea, în 1476, iar rezistenșa cetății Sucevii, la 1497, a
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
de sclavi este una dintre cele mai profitabile afaceri din zonă. În 1860 se stabilesc aici marseillezi dar Convenția de la Berlin din 1855 împarte această parte a Africii între cele trei mari puteri coloniale: Franța, Marea Britanie și Germania. Aceștia au stăpânit până în 1918 când ceilalți doi colonizatori, Marea Britanie și Germania, oferă țara francezilor cu titlul de daune de război. Colonia Franceză, a devenit Republica Togo in anul 1960. Primul președinte a fost Sylvanus Olympio (1901-1963) care și-a început mandatul imediat
Togo () [Corola-website/Science/298063_a_299392]
-
aride, care flanchează miezul muntos în nord, vest și sud. Podișul sud-vestic este în mare parte pustiu, nelocuit, majoritatea populației concentrându-se în văile fertile din jurul orașelor Ghiuri, Bamian și Jalalabad. În antichitate și evul mediu, teritoriul Afganistanului a fost stăpânit succesiv de perși, greci, parți, sasanizi, arabi, mongoli, etc. Constituit în 1747 sub conducerea lui Ahmad Șah Durrani, statul afgan a fost supus de Marea Britanie în urma a două războaie (1839-1842 și 1878-1880). După cel de-al treilea război anglo-afgan (mai-iunie
Afganistan () [Corola-website/Science/298067_a_299396]
-
Letonia și Lituania - care fuseseră anexate de URSS în vremea lui Stalin (1940). Sentimentele naționaliste au început să se manifeste cu tot mai multă putere în Georgia, Ucraina, Armenia și Azerbaidjan. Gorbaciov dezlănțuise forțe pe care nu le mai putea stăpâni și care, în cele din urmă, aveau să ducă la dezintegrarea Uniunii Sovietice. În decembrie 1986, primele semne ale creșterii naționalismului, care avea să tulbure ultimii ani de existență ai URSS-ului, au apărut în timpul revoltelor populare din Alma Ata
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
afirma că limba este o construcție de clasă și că structura limbii este determinată de structura economică a societății. Stalin, care scrisese mai înainte despre "politica limbii", dată fiind funcția lui de "Comisar al Poporului pentru Naționalități", a simțit că stăpânea suficient problemele de bază ca să se opună în mod coerent acestui formalism marxist simplist, sfârșind dominația ideologică a lui Marr asupra lingvisticii sovietice. Principala lucrare a lui Stalin în domeniul lingvisticii a fost un mic eseu numit "Marxismul și problemele
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
este cea mai mare sărbătoare națională în Rusia. Stalin a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace în 1945 și 1948. După Al Doilea Război Mondial, Armata Roșie a ocupat cea mai mare parte a teritoriului care fusese mai înainte stăpânit de țările Axei: au fost zone de ocupație sovietice în Germania și Austria iar Ungaria și Polonia erau practic sub ocupație militară, deși formal, mai târziu, erau țări aliate. Guverne pro-sovietice au fost aduse la putere în România, Bulgaria și
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
în , "Kampuchea"), oficial Regatul (în , Preăh Réachéanachâk Kâmpŭchéa) este un regat din sud-estul Asiei, cu o populație de peste 13 milioane de locuitori, având capitala la Phnom Penh. Cambodgia este statul succesor al odată puternicului Imperiu Khmer hinduist și budist, care stăpânea cea mai mare parte a Peninsulei Indochinei între secolul al XI-lea și al XIV-lea. Țara se învecinează cu Thailanda la vest și nord-vest, Laos la nord-est, și Vietnam la est și sud-est. La sud are ieșire la Golful
Cambodgia () [Corola-website/Science/298082_a_299411]
-
Regatul Goryeo, condus de dinastia Goryeo, care a continuat să existe până la invazia mongolilor din anul 1258. După alungarea mongolilor în a doua jumătate a sec. 14, generalul Yi Song-Gyo instaurează dinastia Yi. În secolul al XVII-lea statul este stăpânit de dinastia chineză a manciurienilor, care l-a izolat de lumea externă. În anul 1895, prin Tratatul de la Shimonoseki se instaureză protectoratul Japoniei, iar în 1910 Coreea este anexată de aceasta. După cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu înfrângerea
Coreea de Sud () [Corola-website/Science/298091_a_299420]
-
la est, Iran la vest și are ieșire la Marea Arabiei în sud. Capitala ului este orașul Islamabad. Pe teritoriul Pakistanului a înflorit civilizația Indusului (mileniul III î. Hr.); în jurul anului 1500 î. Hr, aici vin triburile indo-europene. Succesiv teritoriul este stăpânit de: perși, Alexandru cel Mare (327 î.Hr.-325 î.Hr.); în secolele IV-III î.Hr. face parte din Imperiul Maurya; în secolele IV-V din Imperiul Gupta; secolele XVI-XIX din Imperiul Marilor Moguli; în secolele XIX-XX ține de colonia britanică India. În
Pakistan () [Corola-website/Science/298132_a_299461]
-
comerciale cu Egiptul faraonic. În timpul "Regatului Nou" (sec. XVI - XII î.Hr.), Egiptul înglobează valea Nilului între prima și cea de-a patra cataractă a fluviului sub forma unui viceregat. "Regatul Nubian" cu reședința la Napata, constituit în secolul X î.Hr., stăpânește în timpul dinastiei a 25-a egiptene (numită și "dinastia nubiană"), între 745 și 650 î.Hr., și Egiptul. După izgonirea ultimului faraon nubian din Egipt (650 î.Hr.), descendenții dinastiei domnesc asupra Nubiei încă un mileniu - în Regatul de la Napata, apoi în
Sudan () [Corola-website/Science/298148_a_299477]
-
de mase a fost creată de însăși situația politică din Orientul Apropiat. În a doua jumătate a secolului al XI-lea, turcii selgiucizi, după ce au cucerit Bagdadul în 1055, au înaintat în Asia Mică, în Siria și Palestina, pe atunci stăpânite de Califul din Egipt, iar în anul 1070 a fost cucerit Ierusalimul. Formarea emiratului de Damasc și a celor trei sultanate, Cappadocia, Rum și Smirna reprezentau o mare primejdie pentru Bizanț, într-un moment în care cumanii, pecenegii, maghiarii și
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
Compoziția repiră forță și face impresia că depășește granițele ramelor care încadrează tabloul. Acest efect este accentuat de culori explozive, precum și de numărul mare de obiecte diverse îngrămădite în cadru. Sardanapal, plin de calm, observă masacrul ca o persoană care stăpânește haosul. Poate că regele îl reprezintă chiar pe artist care contemplă propria epocă furtunoasă în care trăiește? Femeia de la picioarele lui (prosternată, moartă sau inconștientă?) ne amintește de Rubens. Compoziția în totalitatea ei se sprijină pe arabesc. Formele cailor, trupurile
Moartea lui Sardanapal () [Corola-website/Science/298205_a_299534]
-
Mallorca) a fost un pictor și sculptor spaniol, influențat de suprarealism, fără să fi aderat niciodată la această grupare. Teoriile suprarealiste îi întăresc convingerea în necesitatea libertății artistice, va rămâne un creator multidimensional și multilateral: pictează, dar și sculptează și stăpânește în aceeași măsură tehnica ceramicei. Forme frumoase și stranii, păsări și stele îl vor însoți în fiecare zi a vieții sale, închinate artei și libertății creatoare. vine pe lume la 20 aprilie 1893 la Barcelona, tatăl lui este bijutier, iar
Joan Miró () [Corola-website/Science/298209_a_299538]
-
de azi au fost locuite între secolele al III-lea și al VI-lea de triburi diferite, cucerite, pe rând, de invadatori precum goții, hunii și avarii turcici. Sciții iranieni au populat stepele sudice, iar poporul turcic al hazarilor a stăpânit partea de vest a acestui teritoriu în secolul al VIII-lea. Ei au fost alungați de grupul scandinav al varegilor, care și-au stabilit capitala în orașul slav Novgorod și s-au amestecat, treptat, cu pătura conducătorilor militari slavi. Slavii
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
dispute interne și a fost devastată de invadatorii păgâni mongoli din Hoarda de Aur și de nomazii turcici musulmani care au jefuit cnezatele rusești pentru mai bine de trei secole. Cunoscuți și cu numele generic de tătari, acești cuceritori au stăpânit zonele sudice și centrale ale Rusiei de azi. În același timp, zonele vestice ale teritoriilor rusești fuseseră încorporate în statul lituaniano-polonez. Disoluția politică a Rusiei Kievene a dus la separarea rușilor din nord de belarușii (rușii albi) și ucrainienii în
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
a țării, transformând Rusia nu doar într-o putere asiatică, ci și într-o putere europeană egală cu Anglia, Franța și Germania. Ea a reușit să mărească teritoriul imperiului prin dezmembrarea Poloniei. În momentul în care Rusia a început să stăpânească părți din Polonia, sub coroana imperială au ajuns teritorii cu populație de etnie ucraineană și belarusă, foste provincii ale Rusiei Kievene. Ca rezultat al războaielor ruso-turce victorioase, granițele imperiului au ajuns să atingă țărmurile Mării Negre, iar noul țel pe care
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
odrisilor nu era foarte întins. Tucidide menționează că mai erau o serie de traci independenți. Diodor de Sicilia precizează că Teres a lăsat moștenire un regat puțin întins. Era preocupat de stabilirea unor relații bune cu vecinii, ca sciții. Sciții stăpâneau pe zona litorală de la Olbia la gurile Dunării, Dunărea reprezentând deci granița dintre odrisi și sciti. Teres întocmește o alianța matrimonială: își da fiica de soție regelui scit Ariapeithes. Din căsătoria acestora a rezultat un fiu, numit Octamasades. Pe tot
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
ai odrisilor. Pe timpul domniei sale, regatul a ajuns la o largă expansiune teritorială, fiind aduse sub stăpânire toate populațiile tracice. Au fost integrați tracii dintre Haemus și Rodopi, la care s-au adăugat geții de dincolo de Haemus. Tucidide a precizat că stăpânea tot litoralul, pornind de la Marea Egee, din dreptul Abderei, continuând cu Marea Marmara și Marea Neagră, până în dreptul gurii de vărsare a Istrosului. Diodor de Sicilia a făcut și un portret regelui Sitalces, caracterizat prin bărbăție, blândețe față de supuși, vitejie, înțelepciune și
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]