12,662 matches
-
terminată cu un turn cu acoperișul ascuțit și un orologiu la senestra. Clădirea are culoarea argintiu deschis fiind luminată negru, baza clădirii fiind lipită de linia despărțitoare. Sub Palatul Administrativ din Târgu Mureș este conturată, reinterpretat, o parte a vechii steme a județului Mureș fixată după primul război mondial. Câmpul este format din 3 fascii care reprezintă Mureșul și Târnavele. Bradul prezent în partea superioară a câmpului înlocuiește vechiul măr, simbol al pomiculturii, prin acest aspect se dorea sublinierea importanței silviculturii
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
aur înconjurată de o jumătate de fierăstrău circular în partea superioară, colorat cu argintiu, unită în partea de jos cu o roată dințată colorată în albastru. În centrul scutului peste toate figurile este desenat un ecuson auriu în interiorul căruia figurează stema Republicii Socialiste România, acest simbol fiind regăsit pe toate stemele județelor din acea perioadă, dar și pe cele ale municipiilor. Stema actuală a județului este adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 684 din 30 septembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
superioară, colorat cu argintiu, unită în partea de jos cu o roată dințată colorată în albastru. În centrul scutului peste toate figurile este desenat un ecuson auriu în interiorul căruia figurează stema Republicii Socialiste România, acest simbol fiind regăsit pe toate stemele județelor din acea perioadă, dar și pe cele ale municipiilor. Stema actuală a județului este adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 684 din 30 septembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Stema județului Mureș se
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
roată dințată colorată în albastru. În centrul scutului peste toate figurile este desenat un ecuson auriu în interiorul căruia figurează stema Republicii Socialiste România, acest simbol fiind regăsit pe toate stemele județelor din acea perioadă, dar și pe cele ale municipiilor. Stema actuală a județului este adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 684 din 30 septembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Stema județului Mureș se compune dintr-un scut sfertuit, cuprinzând, în primul cartier, pe fond
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
regăsit pe toate stemele județelor din acea perioadă, dar și pe cele ale municipiilor. Stema actuală a județului este adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 684 din 30 septembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Stema județului Mureș se compune dintr-un scut sfertuit, cuprinzând, în primul cartier, pe fond roșu, o piesă istorică alcătuită dintr-un motiv central, de formă ovală, și din buline alungite din aur; în cartierul doi, pe câmp de azur, se
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și sistemul de fortificații specific epocii feudale. Balanța, însemn heraldic care evocă justiția socială, face aluzie la echilibrul și cumpătarea locuitorilor, amintind, totodată, rolul activităților comerciale în progresul social. Brâurile argintii transpun în stemă bogația hidrologică a județului și desemnează râurile Mureș, Târnava Mică și Niraj. Populația județului de-a lungul timpului a fost preponderent rurală. Schimbări majore în procentajul populației urbane apar în timpului regimului socialist, unele din măsurile care aveau în vedere
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
s-a aflat în uniune personală cu Suedia între 1814 și 1905, nu a devenit niciodată parte integrantă a Suediei. Divizarea provinciei Västerbotten odată cu cesiunea Finlandei a dus la apariția comitatului Norrbotten, recunoscut mai târziu ca provincie, primind și o stemă în 1995, după mai multe decenii de controverse. Unii cărturari sugerează că Suedia ar fi readus la viață conceptul de provincii în secolul al XIX-lea. Pe plan istoric, s-a considerat că Suedia era formată din patru „landuri” (macroregiuni
Provinciile istorice ale Suediei () [Corola-website/Science/296869_a_298198]
-
ne revelează astfel trăsătura latentă a comicului și anume oroarea acestuia. Din acest motiv, de multe ori, situațiile comice sunt umbrite de dimensiunea lor terifiantă. În mod strict, doar povestiri foarte succinte, cu tâlc, precum "În fața legii", "O solie imperială", "Stema orașului", "Prometeu", "Poseidon" și "Vulturul" se înscriu în specia literară parabolă. Ele au și fost incluse într-un volum din 1961, editat de Schocken Books, "Parabole și paradoxuri" ("Parabeln und Paradoxe"). În sens mai larg, caracterul alegoric al parabolei se
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Enumerarea lor ar fi un lucru imposibil, fiindcă din anii reformei maghiarii celebri au fost în legătură, într-un fel, cu capitala ungară. Putem pomeni,astfel, pe cei mai renumiți sau cu contribuții esențiele pentru omenire. Capitala maghiară are o stemă în stil gotic, un scut francez cu smalț roșu, tripartit în fascie (în brâuri) de o fascie ondulată argintie mai îngustă, reprezentând Dunărea. În partea de sus este un castel auriu (galben) cu un singur turn și o singură poartă
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
și două porți, reprezentând Buda și Óbuda. Amândouă cetăți au porțile deschise, cu un fundal albastru. Ca suport pe partea dreaptă se situează un leu auriu, iar pe partea stângă un grifon auriu. Deasupra scutului se află Coroana Sfântă Maghiară. Stema este folosită oficial și fără suportul de animale de stemă și coroană. Cu ocazia alegerilor locale, sunt aleși cu vot direct: primarul general, membrii Adunării Generale a Capitalei, primarii sectoarelor și membrii consiliilor locale din sectoare. Primarul genenal și primarii
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
porțile deschise, cu un fundal albastru. Ca suport pe partea dreaptă se situează un leu auriu, iar pe partea stângă un grifon auriu. Deasupra scutului se află Coroana Sfântă Maghiară. Stema este folosită oficial și fără suportul de animale de stemă și coroană. Cu ocazia alegerilor locale, sunt aleși cu vot direct: primarul general, membrii Adunării Generale a Capitalei, primarii sectoarelor și membrii consiliilor locale din sectoare. Primarul genenal și primarii sectoarelor sunt aleși cu sistem de vot bazat pe majoritate
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
orașului New York. În plus față de cele două steaguri principale, a luat ființă și al treilea steag oficial, acela al Staten-Generaal, deși nu a ajuns la importanța tricolorului. Inițial acest steag era format din leul roșu al provinciei Olanda, luat de pe stemă, pe un câmp de aur, ținând o sabie și șapte săgeți, iar mai târziu, un leu de aur pe un câmp roșu. (Vezi și pagina Stema Olandei.) Nu era nici o contradicție cu drapelul prințului, iar în picturile vechi ale vaselor
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
tricolorului. Inițial acest steag era format din leul roșu al provinciei Olanda, luat de pe stemă, pe un câmp de aur, ținând o sabie și șapte săgeți, iar mai târziu, un leu de aur pe un câmp roșu. (Vezi și pagina Stema Olandei.) Nu era nici o contradicție cu drapelul prințului, iar în picturile vechi ale vaselor sau bătăliilor maritime, ambele steaguri pot fi văzute fluturând unul lângă altul, ilustrând astfel forma complexă de guvernământ cu două centre ale autorității: pe de o
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
recent, ambele aveau aceleași drepturi, deși tricolorului roșu-alb-albastru i se dădea întâietate. Această întâietate provine nu numai de la arborărea în clădiri publice, ci și datorită faptului că tricolorul roșu-alb-albastru a fost ales de primul rege ca stindard personal ce avea stema națională pe fâșii albe. Din aceeași perioadă datează și obiceiul spontan intrat în conștiința populară, de a adăuga o fâșie oranj drapelului național, în semn de fidelitate față de Casa de Orania. Fâșia oranj este adăugată drapelului de Ziua reginei (30
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
cuprinzând toate teritoriile din estul și sudul Carpaților, precum și toată Dobrogea împreună, cuim am menționat deja, Gurile Dunării. De asemenea în 1321, geograful și istoricul arab Abul Feda menționează în scrierile sale orașul "Isakgi" și dă unele informații despre Dobrogea. Stema orașului Isaccea se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru se află o cetate de argint cu un turn, creneluri, poartă de intrare și ferestre, așezată pe o terasă verde, ieșind din valurile de argint. Terasa
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
distribuite în 4.000 de gospodării. La recensământul din 1859, Piteștiul avea 7.229 de locuitori și 1.889 de clădiri. În acea perioadă, populația era formată din agricultori și liber-profesioniști (65%), meseriași (20%), comercianți (15%) și fabricanți (0,2%). Stema municipiului a suferit de-a lungul timpului numeroase schimbări, însă a păstrat principalele elemente simbolistice. Stema orașului medieval, descoperită recent de un muzeograf de la Muzeul Pitești, avea reprezentată o cruce, care pare latină. Stema din perioada interbelică avea forma unui
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
și 1.889 de clădiri. În acea perioadă, populația era formată din agricultori și liber-profesioniști (65%), meseriași (20%), comercianți (15%) și fabricanți (0,2%). Stema municipiului a suferit de-a lungul timpului numeroase schimbări, însă a păstrat principalele elemente simbolistice. Stema orașului medieval, descoperită recent de un muzeograf de la Muzeul Pitești, avea reprezentată o cruce, care pare latină. Stema din perioada interbelică avea forma unui scut albastru și un turn medieval pe care se află un vultur ce ține în gheare
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
comercianți (15%) și fabricanți (0,2%). Stema municipiului a suferit de-a lungul timpului numeroase schimbări, însă a păstrat principalele elemente simbolistice. Stema orașului medieval, descoperită recent de un muzeograf de la Muzeul Pitești, avea reprezentată o cruce, care pare latină. Stema din perioada interbelică avea forma unui scut albastru și un turn medieval pe care se află un vultur ce ține în gheare steagul României. Turnul medieval simbolizează dinastia Basarabilor, cei cărora li se datorează organizarea Țării Românești. Vulturul este simbolul
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
scut albastru și un turn medieval pe care se află un vultur ce ține în gheare steagul României. Turnul medieval simbolizează dinastia Basarabilor, cei cărora li se datorează organizarea Țării Românești. Vulturul este simbolul latinității, fiind întâlnit pe mai multe steme din România; acesta întruchipează curajul, puritatea, libertatea, hotărârea și puterea. Scutul albastru simbolizează cerul. Municipiul Pitești este situat în partea central-sudică a României, între Carpații Meridionali și Dunăre, în nord-vestul regiunii informale Muntenia. Orașul se află la confluența râului Argeș
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
a potentat forță economică a orașului. Privilegiul acordat de către regale Sigismund de Luxemburg, în anul 1366, prin care locuitorii Bistriței primesc dreptul la alegerea anuală “ după deopotrivă lor învoire a tuturor, judele și jurații”, orașul având dreptul la pecete și stema proprie , simboluri caracteristice unui oraș liber. Ridicarea fortificației de zid se apreciază a se fi demarat după 1349, data la care Bistrița figurează în documente cu titlul de civitas, fiind definitivate sub forma unei incinte continue de zid după 1400
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
cel mare” de Sf. Bartolomeu, organizat timp 15 zile în luna august, în jurul bisericii din Piața Centrală. Burgul este declarat „oraș liber regal”, un statut ce ii conferea autonomie economică, juridică și politică, inclusiv dreptul de a avea un blazon. Stema veche a Bistriței cuprinde un cap de struț încoronat cu potcoava în cioc - simbol al comerțului și coiful regal al regelui Ludovic de Anjou, cu scutul regatului și al casei de Anjou [2]. În anul 1465 regele Matia Corvin a
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
noiembrie 1599, primind cheile fortăreței de la episcopul Dumitru Napragyi, stabilindu-și reședința în Palatul Principilor. Numele orașului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a românilor, desăvârșită la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Stema municipiului Alba Iulia se compune dintr-un scut rotunjit cu marginile triunghiulare, scut tăiat în bandă și în bară, cu trei cartiere. În primul cartier, de azur, se află pasărea cruciată a Țării Românești, de aur, însoțită de soare în dreapta
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
verzi (de la uniforma gărzii civice) și aceleași culori au fost ulterior adoptate ca steaguri ale "Legione Italiana", formată din soldați ce veneau din Emilia și Romagna. Drapelul era un pătrat orizontal cu roșu deasupra și, în mijlocul benzii albe, cu o stemă compusă dintr-o cunună de lauri decorată cu un trofeu de arme și patru săgeți, reprezentând cele patru provincii ce formau republica. Republica Cispadană și "Repubblica Transpadana" (Republica Transpadană), care și ea folosea un drapel italian din 1796, s-au
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
reprezentând cele patru provincii ce formau republica. Republica Cispadană și "Repubblica Transpadana" (Republica Transpadană), care și ea folosea un drapel italian din 1796, s-au unit și au format "Repubblica Cisalpina" (Republica Cisalpină) și au adoptat tricolorul vertical pătrat fără stemă în 1798. Drapelul a fost folosit până în 1802, când Republica a fost redenumită în "Repubblica Italiana" (Republica Italiană) și s-a adoptat un nou drapel, de această dată un câmp roșu cu un pătrat verde cu un romb alb. În
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
unit cu restul Italiei în 1866, 1870, respectiv 1918); această perioadă din istoria Italiei este denumită "Risorgimento". În această perioadă, "tricolore" a devenit simbolul care a unit eforturile poporului italian de obținere a libertății și independenței. Tricolorul italian, împodobit cu stema Savoiei, a fost adoptat ca drapel de război de armata din "Regno di Sardegna-Piemonte" (Regatul Sardiniei și Piemontului) în 1848. În Proclamația sa adresată lombarzilor și venețienilor, Carol Albert a spus: „... pentru a arăta mai clar cu semne vizibile angajamentul
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]