123,413 matches
-
cel de-al Doilea Război Mondial; nava era 82,4% completă când munca a fost oprită. Turelele pentru bateria principală erau terminate iar suprastructura era aproape gata, deși primele au fost înlăturate când nava a fost dusă la flota de rezervă de la Șantierul Naval Philadelphia. Similar cuirasatului nefinalizat USS "Kentucky", o convertire a fost considerată în cazul lui "Hawaii" pentru a fi o platformă de testare pentru dezvoltarea rachetelor ghidate în septembrie 1946. Desemnată CB(SW), armamentul crucișătorului ar fi constat
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
fost îndreptate spre pupă. Pentru această sarcină, blindajul nu ar fi fost necesar, iar blindajul deja existent urma să fie înlăturat când era necesar. Aceste planuri nu s-au transformat niciodată în realitate, deci "Hawaii" a rămas în Flota de Rezervă, încă nefinalizată. 2 ani mai târziu, în 1948, o convertire similară a fost propusă. Acest plan, desemnat Proiectul SCB 26A, propunea ca "Hawaii" să fie convertită într-o navă cu rachete balistice ghidate. Planul consta în completarea lui "Hawaii" cu
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
precedat "Operațiunea Campus", debarcarea amfibie a forțelor terestre ale Armatei SUA la Incheon, Coreea, pe 8 septembrie 1945. Ulterior, ambele nave s-au întors în Statele Unite la mijlocul lui decembrie 1945, fiind scoase din serviciu activ și introduse „cimitirul” "Flotei de Rezervă", în 1947 după ce au petrecut 32 de luni ("Alaska") și 29 de luni ("Guam") în serviciul. În 1958, "Biroul Navelor" din cadrul Marinei SUA a pregătit două studii de fezabilitate pentru a determina dacă "Alaska" și "Guam" ar fi potrivite de
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
a fost planificată pentru "Hawaii" sau alte nave ulterioare. Deoarece "Alaska" și "Guam" au fost singurele nave care au avut aceste tunuri montate, doar 10 turele au fost fabricate în timpul războiului (3 pentru fiecare navă incluzând "Hawaii" și una de rezervă). Au costat 1.550.000 $ fiecare, fiind cele mai scumpe tunuri grele cumpărate de Marina SUA în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Bateria secundară a clasei "Alaska" era compusă din 12 tunuri de calibru 5 inch (127 mm) cu
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
grupuri) cu efective de 80 -100 de avioane RAF a repartizat Grupul nr. 3 pentru executarea atacului. Grupul era format din Escadrila 9, Escadrila 37, Escadrila 38, Escadrila 99, Escadrila 115, Escadrila 149 cu Escadrila 214 și Escadrila 21 în rezervă. Grupul era echipat pentru atacuri de noapte și a fost pregătit în grabă pentru un bombardament pe timp de zi. Pregătirea echipajului nu era bună, mai multe echipaje nefiind antrenate pentru zobrul în formații strânse. Dintre echipajele gurpului, doar piloții
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
de pregătirea piloților de bombardiere decât de cea al piloților de vânătoare. Luftwaffe nu s-a preocupat să recruteze ingineri și personal cu un înalt nivel de pregătire, așa cum a făcut-o "Kriegsmarine" sau "Waffen-SS". Luftwaffe nu a avut o rezervă suficient de mare de piloți acreditați care să fie promovați în rândurile aviației de vânătoare. Această lipsă a făcut ca mai târziu în război să nu existe suficienți piloți care să fie promovați în funcții de comandanți. Chiar inspectorul Galland
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
l-a informat pe Göring că industria aeronautică avea alocate 74% din resursele de aluminiu, dar 4.640 t erau folosite în producția de muniție. Milch considera că folosirea aluminiului pentru muniții este o greșeală. El a calculat că aceste rezerve ar putea fi folosite pentru construirea a 1.000 de bombardiere grele Dornier Do 217 și 4.000 Messerschmitt Bf 109. Milch a ordonat limitarea risipei. El a cerut ca metalul să fie reciclat, iar metalul din avioanele prăbușite să
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
radarelor pentru direcționarea bombardamentelor. 15AF și-a îmbunătățit rapid precizia atacurilor și a dezvoltat tehnici noi, precum folosirea formațiilor „diamant”, care asigura un grad de securitate sporit pentru bombardiere și o mai mare precizie de lansare. Efortul de distrugere a rezervelor de combustibil a fost întărit odată cu crearea "Joint Oil Targets Committee" cu sediul în Londra, care avea ca obiectiv conducerea campaniei de bombardamente într-un mod științific. Această organizație, ai căror membri proveneau din United States Strategic Air Forces in
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
au început să se bazeze tot mai mult pe producția de combustibil sintetic. IG Farben transforma cărbunele în benzină și a devenit principalul furnizor al aviației militare. Pe 23 noiembrie 1940, după semnarea Pactului Tripartit, Axa a primit acces la rezervele de țiței ale României . USAAF a dorit să facă din țiței ținta prioritară. La sfârșitul primăverii anului 1944, americanii dispuneau de avioanele de vântoare cu rază lungă de acțiune, capabile să asigure protecția bombardierelor care aveau să declanșeze atacurile împotriva
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
t. Numeroși tineri erau dornici să facă școlile de piloți, dar germanii nu mai aveau resursele necesare pregătirii lor, care mai erau disponibile doar pentru școlile de specializare avansată. Influxul de piloți de bombardiere a asigurat doar pentru o vreme rezervele necesare pregătirii piloților de vânătoare. Până în toamnă, "Luftwaffe" recruta orice tânăr care avea pregătirea de zbor de bază, pentru a putea evita măcar stagiile de început a antrenamentelor. În prioada interbelică și până în 1942, programele germane de pregătire a piloților
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
accidentelor. Campania împotriva obiectivelor petroliere germane a fost un succes incontestabil. În iunie 1944 fuseseră prodese doar 50.800 t față de 180.000 t planificate. Nevoile de consum au depășit stocurile produse până în mai 1944. Astfel, la sfârșitul lunii iunie, rezervele se reduseseră la sfârșitul lunii iunie la doar 372.000 t, o cifră care reprezenta doar 30% din stocurile existente la 30 aprilie 1944. Informațiile obținute de serviciile aliate de spionaj au confirmat că germanii au fost obligați să facă
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Ruhr și rețeaua de comunicații germană. Rețeaua de căi ferate a fost sistematic distrusă, cantitățile de mărfuri fiind reduse la jumătate în decembrie 1944 față de 1943. După pierderea petrolului românesc în august 1944, atacurile aliate au redus în mod dramatic rezervele de produse petroliere ale Germaniei. În inarna 1944-1945, Germania a fost împărțită în regiuni izolate din punct de vedere economic, care se bazau doar pe stocurile existente. Producția industrială a fost mutată în uzine subterane, în peșteri sau mine de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
raiduri s-a numărat cel împotriva Dresdei din februarie 1945. Scopul declarat al acestui bombardament a fost sprijinirea înaintării Armatei Roșii pe frontul de est. Dresda a fost un nod important de comunicații care, se credea, era folosit la transportul rezervelor germane spre front. De asemenea, se considera că în oraș și în zona imediat înconjurătoare se află importante obiective industriale militare. Importanța militară a orașului este pusă la îndoială până în zilele noastre datorită lipsei potențialului industrial și a situației reale
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
afirmă contemporanii săi, Gheorghe Duca "„nu a reorganizat această școală, ci a organizat-o din temelii”". Gheorghe Duca a stabilit norme de admitere, de promovare și obținere a diplomelor. O dată cu diploma de inginer, absolvenții primeau și gradul de sublocotenent în rezervă. Tot Gheorghe Duca a fost și ctitorul imobilului Politehnicii din Calea Griviței, a cărui inaugurare a avut loc pe 2 octombrie 1886. Aici a înființat o bibliotecă și laboratoare de fizică și chimie. Programele didactice elaborate de Gheorghe Duca au fost
Gheorghe Duca (inginer) () [Corola-website/Science/332698_a_334027]
-
total, probabil prin surparea zidurilor sale în râpă, aceeași soartă având-o și contrafortul, de mai mici dimensiuni, situat la circa 35 m de turnul 4. Singura clădire de piatră păstrată în interiorul incintei, alipită zidului sud-estic, avea rolul de cisternă (rezervă) de apă a cetății, după tencuiala interioară îngrijită, cu multe straturi de mortar hidrofug suprapuse și bazinetul circular, din cărămizi, cu două inele concentrice, situat în centrul podelei. Zidurile și turnurile celei de-a doua incinte, foarte prost conservate, se
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
Cupa Angliei împotriva lui Stoke City. Deși nu a fost un titular, jucând doar o partidă în sezonul de Premier League 2004-2005, Emmanuel a jucat pentru echipa a doua a lui Arsenal. În sezonul 2005-2006, Eboué a început sezonul ca rezervă, deși marcase primul său gol pentru Arsenal în victoria din Cupa Ligii, 3-0, în fața lui Sunderland pe 25 octombrie 2005. Deși s-a dus la Cupa Africii pe Națiuni în ianuarie 2006, a devenit titular imediat după revenirea sa. Și-
Emmanuel Eboué () [Corola-website/Science/332743_a_334072]
-
a fost cea mai proastă. Alegând Transilvania ca obiectiv prioritar, armata română a ignorat total armata bulgară din spatele ei. Când ofensiva prin munți a eșuat, înaltul comandament român a refuzat să economisească forțele de pe front pentru a permite crearea unei rezerve mobile, cu care amenințarea de mai târziu a lui Falkenhayn să fie respinsă. Românii nu și-au masat nicăieri forțele în mod corespunzător pentru a obține concentrarea puterii de luptă. (Esposito, "Atlas of American Wars, vol 2") Primul contraatac al
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
-se rapid de capitala București. Atacul lui Mackensen amenința să taie în două frontul românesc, iar noul comandant suprem român, proaspăt avansatul general Constantin Prezan a încercat să organizeze un contraatac disperat. Planul era foarte curajos, urmând să folosească întreaga rezervă a armatei române, dar avea nevoie pentru reușită de cooperarea rușilor pentru oprirea ofensivei lui Mackensen, timp în care armata română ar fi trebuit să atace în dreptul joncțiunii dintre trupele lui Mackensen și Falkenhayn. Numai că armata rusă nu a
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
mult mai dure, deoarece, la „"1 ianuarie 1914, armata se găsea în cea mai mare lipsă de tot ce-i era neapărat trebuincios pentru a intra în campanie"”. De asemenea, efectivul mobilizabil nu atingea cifra de 500 000 de oameni, rezervele nu erau organizate, iar în privința armamentului, munițiilor și echipamentului existau mari deficite. Acest lucru a avut repercusiuni grave în campania din anul 1916, care s-a soldat cu o înfrângere militară de proporții. A fost, într-un fel, „darul otrăvit
Situația Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332783_a_334112]
-
Numele său de familie, Ellestad, este unul norvegian, de pe linia tatălui. Bunicul ei este din Fagernes, Norvegia. La vârsta de 16 ani a luat parte la programul „Sail and Life Training Society”, iar un an mai târziu s-a alăturat rezervelor de la „Royal Canadian Navy” împreună cu fratele său. Aici Kiesza a invatat singură să cânte la chitară. Între timp, a participat la „Miss Universe Canada”. Kiesza a luat parte la „Young Canadians”, unde practică dansuri tap și jazz, precum și teatru; A
Kiesza () [Corola-website/Science/332795_a_334124]
-
unde, mediul și siguranța publică devin, fără energie electrică un factor de risc. Instituții de infrastructură, cum ar fi spitalele, instalațiile de canalizare ale apelor uzate stațiile de tratare, minele, și altele pot avea, de obicei, surse de alimentare de rezervă, cum ar fi sistemul de energie de urgență , care este activat în mod automat atunci când energia electrică este pierdută prin pană de curent. Alte sisteme critice, cum ar fi telecomunicațiile, sunt în situație, de asemenea, de a necesita o putere
Pană de electricitate () [Corola-website/Science/332822_a_334151]
-
putere de reacție la urgența apărută. Instalația de alimentare a unei centrale telefonice are, de obicei, tablouri de conectare a bateriilor de acumulator la declanșarea unei pene de curent și, de asemenea, o priză pentru conectarea unui generator electric de rezervă pe timpul perioadelor lungi de întrerupere. Întreruperile de energie sunt clasificate în trei feluri diferite, cu privire la durata și efectul întreruperii: În rețelele de alimentare cu energie electrică, generarea de energie și sarcina electrică necesară (cererea) trebuie să fie foarte aproape de a
Pană de electricitate () [Corola-website/Science/332822_a_334151]
-
bancă ce a fost cunoscută cu numele de „Banca Cristoveanu” și care a funcționat până în 1931, când, la 28 februarie, a devenit o sucursală a „Băncii Românești”. În 4 decembrie 1913 primește brevetul de înaintare la gradul de locotenent în rezervă. În anul 1914 este ales deputat în Parlamentul României. La 23 septembrie 1916 locotenentul Cristea Cristoveanu are misiunea din partea Artileriei Armatei de Nord de a se deplasa „"pe frontul armatei, la toate unitățile, pentru a controla și completa situațiunile cu
Criste Cristoveanu () [Corola-website/Science/333534_a_334863]
-
(n. 5 aprilie 1856, Glatz, Prusia - d. 1942, Germania) a fost unul dintre generalii armatei Germaniei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcțiile de comandant al Diviziei 10 Infanterie, Corpului I Armata și Corpului X Rezervă. A îndeplinit funcția de comandant al Comandamentului General 52 Rezervă în campania acestuia din România, din anii 1916-1917. s-a născut la 5 aprilie 1856, fiind ultimul din cei zece copii ai cuplului Hermann și Agnes Kosch (născută Heinrich). La
Robert Kosch () [Corola-website/Science/333592_a_334921]
-
Prusia - d. 1942, Germania) a fost unul dintre generalii armatei Germaniei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcțiile de comandant al Diviziei 10 Infanterie, Corpului I Armata și Corpului X Rezervă. A îndeplinit funcția de comandant al Comandamentului General 52 Rezervă în campania acestuia din România, din anii 1916-1917. s-a născut la 5 aprilie 1856, fiind ultimul din cei zece copii ai cuplului Hermann și Agnes Kosch (născută Heinrich). La 3 aprilie 1880, s-a căsătorit cu Gertrude Noeggerath, cu
Robert Kosch () [Corola-website/Science/333592_a_334921]