13,659 matches
-
Din 1991 este și preot misionar pentru penitenciarele din toată țara, având grijă nu numai de enoriașii evanghelici sași, ci și de femeile deținute și de cetățeni din Germania închiși în România. În ianuarie 2002 Eginald Schlattner a fost numit „Ambasador cultural al României“. Eginald Schlattner a început să scrie în anul 1990, după ce tăcuse vreme de patruzeci de ani. El își descoperise vocația literară povestind puținilor săi enoriași despre tradiția sărbătorilor în comunitatea săsească din Făgărașul interbelic, “povestit” și în
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
Rothberg), de lângă Sibiu, preotul Eginald Schlattner l-a întâmpinat pe înaltul oaspete cu următoarele cuvinte, care exprimă atașamentul său față de patria sa, România: În ianuarie 2002, în cadrul galei "Premiilor anuale ale diplomației române”, preotul sas Eginald Schlattner a fost numit „Ambasador cultural al României“, pe baza unei liste de zece argumente oficiale ale Ministerului de externe: A fost inclus în antologia bilingvă "Scriitori germani din România de după 1945", apărută în 2012 la Editura Curtea Veche. Pornind de la romanul " Cocoșul decapitat" regizorul
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
să candideze pentru tronul gol. Franța părea să se simtă amenințată din ambele părți cu o Spanie condusă ipotetic de o familie germană regală și de Prusia care repurtase războaie victorioase și cu o experiență militară incredibilă. Diplomații francezi și ambasadorul francez la Berlin au încercat să-l convingă pe regele Wilhelm I să retragă candidature membrului familiei Hohenzollern pentru ocuparea tronului Spaniei. Regele a reguzat, mai ales că Bismark chiar dorea cu orice preț războiul. Franța părea să fie umilită
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
presă la Bruxelles, consul și locțiitor de consul general la Boston, ministru plenipotențiar la Paris (1982-1985), ambasadoare în Portugalia (1988-1992) și a servit apoi în funcția de consul general la New York (1992-1996). În această ultimă funcție a avut rang de ambasador și s-a ocupat în mod special de dezvoltarea relațiilor cu liderii politici din statele New York, New Jersey și Maryland. După ce a revenit în Israel, a fost numită director general adjunct pentru problemele Europei Occidentale, cel de-al treilea post
Colette Avital () [Corola-website/Science/306023_a_307352]
-
100 guldeni pentru Moldova. În perioada imediat următoare semnării tratatului, Rusia s-a folosit la maxim de noile prerogative câștigate. Astfel, demiterile lui Constantin Ipsilanti (în Muntenia) și Alexandru Moruzi (în Moldova) de sultanul Selim al III-lea, (cerute de ambasadorul francez în Turcia, Horace François Bastien, ca răspuns la temerile parțial întemeiate față de o conspirație prorusă la București), au reprezentat un motiv de război pentru războiul ruso-turc din 1806-1812. (Ipsilanti a fost reînscăunat de generalul Mihail Miloradovici imediat după intrarea
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
Yonatan” de cercetare a terorismului și a organizat mai multe simpozioane internaționale pe această temă. În acest cadru a făcut cunoștință cu un număr de politicieni, între care profesorul Moshe Arens, care l-au introdus în milieu-ul politic. Devenit ambasador al Israelului la Washington, la recomandarea lui Arens, Netanyahu a devenit colaborator apropiat al acestuia ca șef adjunct al misiunii diplomatice, în anii 1982 - 1984. Între anii 1984 - 1988 a îndeplinit funcția de ambasador al Israelului la ONU și s-
Beniamin Netaniahu () [Corola-website/Science/306043_a_307372]
-
introdus în milieu-ul politic. Devenit ambasador al Israelului la Washington, la recomandarea lui Arens, Netanyahu a devenit colaborator apropiat al acestuia ca șef adjunct al misiunii diplomatice, în anii 1982 - 1984. Între anii 1984 - 1988 a îndeplinit funcția de ambasador al Israelului la ONU și s-a distins prin expunerile sale elocvente în fața mijloacelor de media din lume. În preajma alegerilor parlamentare din 1988 Netanyahu s-a întors în Israel și s-a alăturat partidului de centru-dreapta Likud. Ca unul din
Beniamin Netaniahu () [Corola-website/Science/306043_a_307372]
-
obiceiul de a purta doliu nu doar pentru cei apropiați ci și în semn de fraternizare cu unele tragedii mai îndepărtate. De exemplu, regina Elisabeta I a Angliei și întreaga sa curte s-au îmbrăcat în doliu cu ocazia primirii ambasadorului francez după masacrul împotriva protestanților care a avut loc în Franța și care este cunoscut după numele de Noaptea Sfântului Bartolomeu. Un obicei care se păstrează și în actualitate în unele regiuni și țări europene este cel de a purta
Doliu () [Corola-website/Science/306136_a_307465]
-
(n. 25 ianuarie 1828, București — d. 22 decembrie 1914, Nice, Franța) a fost un politician și ministru de externe român, bunicul patern al lui Constantin Bălăceanu-Stolnici. a fost primul diplomat român căruia i-a fost recunoscut statutul de ambasador (reprezentant al unui stat suveran), la 11 septembrie 1878, de către Austro-Ungaria. Personaj al carui rol de formare a statului român modern este devansat de cel deținut pe tărâmul diplomației românești în vremea cuceriri și consolidării independenței naționale, Ion Bălăceanu a
Ion Bălăceanu () [Corola-website/Science/306197_a_307526]
-
la unele intlniri cu liderii comuniști. Frate cu arhitecta Mariana Celac, Între 28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990 a făcut parte din Guvernul Petre Român (1), fiind ministru de externe. La 20 decembrie 1990, a fost acreditat în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Unit al Mării Britanii și Irlandei de Nord. În perioada 1996-2000, în calitate de ambasador cu însărcinări speciale în Ministerul Afacerilor Externe, Sergiu Celac a efectuat misiuni în zona balcano-adriatică, Asia Centrală și Caucaz, Orientul Mijlociu și
Sergiu Celac () [Corola-website/Science/306203_a_307532]
-
parte din Guvernul Petre Român (1), fiind ministru de externe. La 20 decembrie 1990, a fost acreditat în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Unit al Mării Britanii și Irlandei de Nord. În perioada 1996-2000, în calitate de ambasador cu însărcinări speciale în Ministerul Afacerilor Externe, Sergiu Celac a efectuat misiuni în zona balcano-adriatică, Asia Centrală și Caucaz, Orientul Mijlociu și a participat la numeroase conferințe internaționale.
Sergiu Celac () [Corola-website/Science/306203_a_307532]
-
în funcție, să poarte tratative cu sovieticii în vederea încheierii unui tratat de neagresiune. Negocierile s-au purtat la Riga în mai multe runde. Condiția impusă de guvernul român era să nu fie luată în discuție problema Basarabiei. Cu toate acestea, ambasadorul sovietic, un anume Boris Spiridonovici Stomoniakov, a încercat să introducă această problemă în preambulul tratatului, la care Sturdza a refuzat orice discuție, conform instrucțiunilor. Stomoniakov a mai făcut o ultimă încercare, trimițându-i o scrisoare recomandată în plic sigilat, în
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
și închis pentru difuzare de documente strict secrete, Titulescu a fost numit ministru de externe, în urma unor servicii prestate pentru camarilă. În data de 22 octombrie 1934, ministrul german al aerului, Mareșalul Hermann Göring, vorbind în numele lui Adolf Hitler, expune ambasadorului roman la Berlin, Nicolae Petrescu-Comnen, o oferta germană către România, respectiv garanția integrală a granițelor, în special a graniței cu Uniunea Sovietică și a graniței cu Ungaria, oferind totodată o reînarmare completă a armatei, cerând în schimb, ca România să
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
la Axă : , interviu acordat cotidianului "Stampa" din Torino, reluat în 30 septembrie 1940 de "Universul". Textul tratatului de aderare fusese înmânat lui Antonescu și lui Sturdza cu doar câteva zile înainte de plecarea spre Berlin, în 20 noiembrie 1940, de către Fabricius, ambasadorul Reich-ului la București. Prințul Mihail Sturdza, doctor în drept internațional, a sesizat imediat o problemă extrem de gravă în textul tratatului, legată de ceea ce ne interesa pe noi, românii, respectiv obligațiile reciproce ale semnatarilor în cazul unui război între Uniunea Sovietică
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
a se lăsa condus de prejudecăți, subliniind marile erori politice comise de către aceștia, care au influențat existența a mii și milioane de oameni. Despre Nicolae Iorga: Mihail Moruzov și Wilhelm Canaris, agenți sovietici : (Mihail Sturdza, care fusese ani de zile ambasador în țările baltice, în acel moment știa mult mai mult decât știau germanii despre potențialul armatei sovietice. Ulterior, când va afla exact și cât știau germanii, va intui că atât Canaris cât și Moruzov intoxicau Statul Major cu informații false
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
a scris un ultimatum lui Wilhelm, ca lider al familiei Hohenzollern, în care îi spunea că dacă vreun prinț Hohenzollern acceptă coroana Spaniei, guvernul francez va răspunde. Natura răspunsului a rămas ambiguă. Prințul și-a retras candidatura, dezamorsând criza, dar ambasadorul francez la Berlin nu a lăsat problema să se stingă. El l-a abordat direct pe regele Prusiei, Wilhelm, când acesta era în vacanță în stațiunea Ems, cerându-i să publice o declarație prin care se angaja să nu susțină
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
(n. 31 martie 1930, Goicea Mică, județul Dolj) este un economist și fost demnitar și diplomat român din România comunistă. La momentul Revoluției din 1989, era ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Franceză, funcție din care a fost rechemat la 31 decembrie 1989. Petre GIGEA, economist, diplomat și scriitor (pseudonim literar Petre G. Gorun), s-a născut la 31 martie 1930, în comuna Goicea Mică
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
prim vicepreșdinte al Consiliului Popular al județului Dolj, profesor la Universitatea din Craiova, Ministru al Finanțelor, Consilier al președintelui României, președinte al Consiliului Financiar- Bancar al României, Guvernator al României la Fondul Monetar Internațional, Guvernator al României la Banca Mondială, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României la Paris și Ambasador al României la U.N.E.S.C.O., prorector al Institutului de Drept și Relații Internaționale ""Nicolae Titulescu"" din București, membru al Biroului Consiliului Național al Asociației Naționale a Economiștilor din România (AGER
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
la Universitatea din Craiova, Ministru al Finanțelor, Consilier al președintelui României, președinte al Consiliului Financiar- Bancar al României, Guvernator al României la Fondul Monetar Internațional, Guvernator al României la Banca Mondială, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României la Paris și Ambasador al României la U.N.E.S.C.O., prorector al Institutului de Drept și Relații Internaționale ""Nicolae Titulescu"" din București, membru al Biroului Consiliului Național al Asociației Naționale a Economiștilor din România (AGER), vicepreședinte al Fundației Culturale ""Scrisul Românesc"" din Craiova, președinte
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
membru fondator al Cenaclului și revistei acestuia „"Cugetul"”, membru fondator al Asociației Culturale ”Prietenii lui Eminescu” din Oltenia. Îndeplinește funcția de director imagine-promovare diplomație memorialistică al revistei „Rațiunea” și este colaborator permanent la revista „Pro Europa”. Este membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România (AADCR); Președinte de Onoare al Asociației Cultul Eroilor - filiala județului Dolj. În perioada 1981 - 1987 a fost ales președinte al Federației Naționale de Șah a României, iar în perioada 1965 - 1970 a fost Președinte
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
occidentale creditoare, 320 bănci comerciale, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, pentru prima oară România a reușit să reeșaloneze datoria externă de 14 miliarde de dolari într-un moment dificil, în condiții extrem de avantajoase pentru țară. În anul 1988, ca ambasador în Franța, a realizat reînființarea Centrului Cultural din Paris (Biblioteca Română), după o întrerupere de 43 de ani. De asemenea, din acel an, Ambasada României din Paris a procedat la cinstirea în fiecare an a eroilor români căzuți în primul
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
ale unor organisme internaționale, cu 7 miniștrii ai Comerțului Exterior și Cooperării Economice internaționale, cu 6 alte personalități ale lumii contemporane, cu peste 40 miniștrii de finanțe, cu peste 200 președinți ai unor mari bănci comerciale internaționale, cu peste 150 ambasadori extraordinari și plenipotențiari ai unor țări acreditați în Franța și în România. 4. Ca recunoașteri internaționale, Petre Gigea figurează în dicționarul internațional „"Who's who in France"”, Edition Jacques Laffitte, Paris, începând cu anul 1988, și în dicționarul internațional „"European
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
diferite, din care unele în câte 2 volume, însemnând circa 17.000 pagini. Din acestea 12 volume sunt de versuri în care un volum în ediția bilingvă (română și engleză), 8 volume memorialistice(despre oameni și evenimente craiovene, activitatea de ambasador în Franța, de ministru de Finanțe etc.), un volum de 501 epigrame, un libret pentru operă în trei tablouri “Dramă la mănăstire”, o monografie sentimentală despre comuna sa natală, două volume despre scriitori și criticul de artă “V". G. Paleolog
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
760 p.) este continuarea volumului anterior "„Oameni și evenimente craiovene”." După cum afirmă criticul și istoricul literar Ovidiu Ghidirmic: "„Bibliofil, pasionat de cărți, Petre Gigea-Gorun este și un scriitor remarcabil și, în primul rând, poet”." 14. În cartea „"Din însemnările unui ambasador român la Paris”" (2 volume, 878 p.), autorul înmănunchiază memoriile sale dintr-o activitate diplomatică desfășurată în capitala Franței. Sunt descrise o serie de evenimente importante politice și culturale, unele realizări legate de înființarea Bibliotecii Române din Paris (Centrul Cultural
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
rev. Rațiunea an IV nr. 47-49 Aprilie, 2002 și rev. „"Luceafărul"” nr. 19(557), 22 mai, 2002 ; · Dumitru P.Popescu „"Despre Craiova cu dragoste" - "Oameni și evenimente"”, Observatorul, „Romanian Canadian Newspaper” nr.7, iulie 2002; · Nicolae MAREȘ „"Din însemnările unui ambasador român la Paris"”, Ecart cu 196, 16 septembrie 2002, Revista „"Rațiunea"” din 55-58 - octombrie 2002; · Marian Barbu: "Trăind printre cărți," Ed. Fundației Culturale „ID Sîrbu”, Petroșani, pag. 56-59 (2002), · Adrian Porcescu: „"Viața culturală a orașului Craiova"”, scriitorul Petre Gigea-Gorun: "Sonete
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]