24,313 matches
-
hobbesiene, presupusă de realiști. Pentru ca securitatea colectivă să poată fi transpusă în practică, statele trebuie să accepte trei principii importante cu privire la modul de instituire a relațiilor între ele. Mai întâi, respingerea războiului implică faptul că statele trebuie să renunțe la amenințarea militară, schimbarea fiind posibilă doar prin mijloace pașnice. În al doilea rând, trebuie schimbată concepția cu privire la ceea ce reprezintă interesele naționale ale fiecărui stat. Funcționarea securității colective se fundamentează pe definirea, de către state, a propriilor interese ca întinzându-se asupra întregului
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
problemele delicate ale realității internaționale, Organizației ca întreg să nu i se permită implicarea. La nivel teoretic, este evident că abordarea securității colective se înscrie pe linia tradiției liberale. Prin acest model, obiectul de referință al securității este statul, iar amenințările cu care acesta se poate confrunta sunt de ordin militar. Instituția securității colective are ca scop final respectarea legalității internaționale. Optimismul liberal este vizibil mai cu seamă în încrederea față de beneficiile reciproce aduse de cooperare, iar dimensiunea normativă în respingerea
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
Iugoslavie, în urma eșecului Națiunilor Unite. În ciuda lipsurilor cunoscute, statele continuă să participe în formule ale securității colective ONU are azi mai mult de 190 de membri. Locul securității colective în economia generală a răspunsurilor dezvoltate de state pentru a răspunde amenințărilor cu care se confruntă poate fi mai bine înțeles prin particularitățile sale. Spre deosebire de balanța de putere, este o instituție ce poate cuprinde întregul sistem internațional, iar mecanismele sale nu se erodează, cel puțin teoretic, în timp. Mai trebuie notată și
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
performativă sau acțională, numită adesea atitudine propozițională sau intenție de comunicare. Spunând „Voi veni mâine”, vorbitorul nu numai că exprimă un conținut (venirea în ziua următoare), dar săvârșește, totodată, o acțiune ce poate fi promisiune, împărtășirea unei intenții, avertizarea sau amenințarea. Actul social - în opinia lui Reinach - este un act care are drept caracteristică faptul de a fi îndeplinit prin limbaj. El implică cel puțin două persoane, de obicei, unul fiind cel care este la originea actului, celălalt fiind cel vizat
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
etapă istorică primitivă, și existența și coabitarea statelor în relațiile internaționale. În starea de natură nu există relații de afectivitate, de grijă, nu există ființe dependente unele de altele, nu există ființe care cooperează, ci doar indivizi autonomi care resimt amenințarea suprimării din partea oricărui alt individ autonom mai puternic, asemenea statelor în sistemul internațional. Nu există femei, nu există copii, nu există vârstnici, nu există prieteni, nu există într ajutorare. Fiecare individ este și trebuie să fie autosuficient, așa cum statele, in
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
cel al Ungariei, asistăm la cartelizarea sistemelor de partide. În plus, cartelul format între partidele parlamentare majore săa dovedit extrem de eficient în blocarea accesului partidelor emergente în corpul legislativ, cu toate că, în ambele țări, partidele antisistem au demonstrat că reprezintă o amenințare la adresa cartelului. Teoria partidului cartel Modelul cartelului de partide propus de Richard Katz și Peter Mair introduce o nouă perspectivă de înțelegere a comportamentului partidelor politice, axată pe relația acestora cu statul. Cei doi autori consideră că transformările survenite în cadrul
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
bipolar din perioada Războiului Rece, stabilitate care a început să se zdruncine la începutul anilor '80, odată cu politica lui Reagan și scutul antirachetă pe care acesta amenința că îl va construi. Există chiar o seamă de istorici care consideră că amenințarea cu construcția scutului antirachetă de către SUA a fost cea care a determinat, în ultimă instanță, colapsul Uniunii Sovietice, care investea sume tot mai mari în cercetarea privind contracararea proiectului american. Trebuie menționat însă că această politică a scutului antirachetă a
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
al doilea rând, aceste state trebuie să aibă suficientă putere pentru a evita declanșarea unui război între ele. Altfel spus, ele nu trebuie doar să nu se războiască, dar și să se abțină în mod voluntar de la folosirea forței și amenințării cu forța în relațiile dintre ele mai mult chiar, să nu conceapă ca ținând de posibil un conflict armat între ele. Componența unei comunități de securitate aduce în atenție și o diferență între cele două definiții. În concepția lui Deutsch
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
Barnett explică formarea unei comunități de securitate ca fiind un proces evolutiv, în trei etape. Prima dintre ele, apariția condițiilor propice comunității de securitate, se referă la schimbările cunoscute de mediul social internațional (tehnologice, demografice, economice, ecologice, identificarea unor noi amenințări din afară), care duc la modificarea perceperii și interpretării realității. A doua etapă include factorii de natură să conducă la dezvoltarea încrederii reciproce și a unei identități colective. Acești factori țin atât de structura viitoarei comunități (puterea și cunoașterea de
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
în vederea protejării Europei Occidentale în fața pericolului expansionismului sovietic. Legăturile dintre membrii săi nu erau cu necesitate dintre cele mai bune, după cum dovedește istoria relațiilor greco turce. Sfârșitul Războiului Rece a adus pentru Alianță două provocări diferite. Mai întâi, prin dispariția amenințării sovietice, statele membre trebuiau fie să identifice un nou rol pentru NATO. Practic simultan, Alianța a primit cereri de aderare din partea noilor democrații din centrul și estul continentului, liderii acesteia confruntându-se cu postura de a defini condițiile de acceptare
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
în acest sens. Cazul este cu atât mai elocvent cu cât a implicat nu numai nivelul statal, ci o multitudine de tipuri de actori (comunități, firme, indivizi), și nu s-a referit la înțelesul militar tradițional al securității, ci la amenințări la adresa altor sectoare mediu, economic, social. Din punct de vedere teoretic, se poate observa că o comunitate de securitate, chiar în curs de formare, oferă o deschidere către o abordare a securității în înțelesul cel mai larg al conceptului. Criticile
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
este un proces de durată, numai în parte controlat de către state. Abia după ce interacțiunea societăților devine cu adevărat semnificativă se poate vorbi despre imposibilitatea militarizării conflictelor. Prin creșterea intensității legăturilor se poate ajunge la asumarea în comun a provocărilor și amenințărilor, securitatea devenind împărtășită de către toți membrii unei comunități pluraliste. În esență, se poate spune că există trei elemente fundamentale care trebuie luate în considerare în discutarea instituției comunității de securitate. Mai întâi, faptul că, spre deosebire de alte forme de gestionare a
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
de analiză, la interacțiuni putând participa toți actorii sociali. Teoretic, devine posibilă o mai mare deschidere a studiilor de profil. Din punct de vedere politic, acest lucru semnifică în primul rând o creștere a legitimității și stabilității răspunsurilor date diverselor amenințări. Aceste comunități oferă, prin natura și logica lor, cele mai bune garanții instituționale în gestionarea securității internaționale, în toate dimensiunile și la toate palierele acestei problematici.
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
90 politica externă a fost ghidată de convingerea că democrația cel puțin diminuează, dacă nu elimină complet condițiile de inițiere a războiului, la începutul mileniului trei politica internațională pare a fi dominată de prezentarea aceleiași democrații ca principal antidot al amenințării teroriste. Consensul clasei politice americane corespunde nu îndrăznesc să spun derivă proeminenței dobândite de teoria pacifismului democratic în Relațiile Internaționale, complex conceptual prin care se afirmă că democrațiile (în special democrațiile liberale) nu inițiază război aproape niciodată împotriva altor democrații
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
ale războiului. Pe de altă parte însă, așa cum remarca același Robert Jervis, în măsura în care această pace depinde de factori precum gradul de democratizare și prosperitatea economică, orice element care ar submina oricare dintre acestea ar submina și perspectiva păcii. Nu numai amenințarea reversibilității procesului de democratizare sau a crizelor economice, dar și dezechilibrele naturale pot amenința balanța păcii sau a războiului. Astfel, erupții vulcanice catastrofale (de pildă, muntele Pinatubo din Filipine, în 1991), efectele nocive asupra mediului, uragane (cum ar fi Katrina
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
câștiguri absolute versus câștiguri relative: pentru realiști, anarhia absența guvernământului central nu înseamnă doar inexistența unei agenții care să impună respectarea angajamentelor, ci, în primul rând, absența unei autorități supreme care să-i împiedice pe alții să folosească violența sau amenințarea cu violența, pentru a distruge sau subjuga. Pentru realiști, în orice relație, scopul major al statului nu este acela de a atinge cel mai mare câștig sau beneficiu posibil, ci de a-i împiedica pe alții să înregistreze progrese relative
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
o imagine portretistică, deloc lipsită de utilitate pentru restul narațiunii, dar rămâne difuză și este amânată. Pe de altă parte. semnificatul imediat al enunțului este că Bond nu știe cine este viitorul său interlocutor. Asta înseamnă, pentru el, întrezărirea unei amenințări și identificarea ei. Barthes distribuie aceste unități funcționale, în două clase. Cele distribuționale, pe care le numește funcții, corespund funcțiilor lui Propp: „cumpărarea unui revolver are drept corespondent momentul în care va fi folosit...ridicarea receptorului are drept corespondent momentul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
fine, statul, ca actor al sistemului internațional, se confruntă tot mai mult cu revendicări concurente de autoritate, venite din partea unor actori nestatali. Astfel, piața internațională integrată a devenit o locație a autorității de care statele trebuie să țină cont, sub amenințarea sancțiunilor specifice. Pe de altă parte, în anumite domenii de impact pentru opinia publică internațională, cum ar fi mediul înconjurător, rețelele tematice (issue networks) transnaționale au dobândit influență și prestigiu, devenind exponente ale unei societăți civile mondiale. Statele nu pot
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
libertatea) pentru secesiunea de Spania este organizată, în mare măsură, de pe teritoriul francez, iar lista ar putea continua cu exemple de pe toate continentele. Grupări ale criminalității organizate Concentrarea atenției asupra terorismului internațional, în ultimii ani, a încurajat și interpretarea drept amenințări la adresa securității internaționale a structurilor de a căror finanțare depinde, în cele mai multe cazuri, funcționarea ONG-urilor crimei. Grupările criminalității organizate sunt, la rândul lor, abordate din perspectiva actorului. Cartelurile drogurilor cu centrele în orașele columbiene Cali sau Medellin sunt (sau
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
față de elevi, orientat spre elevi, însă gradul de angajare a elevilor este scăzut, nu îl sprijină pe profesor, chiar sabotându-l adesea; comunicare deficitară Climat autocratic caracterizat prin: neîncrederea în relația profesor-elevi, dirijare excesivă, impunere; comunicare deficitară: ascultare negativă/reactivă, amenințări, insultă, critică, atitudine negativă față de elevi Climat autocratic binevoitor caracterizat prin: cooperare între profesor-elevi, elevi implicați în luarea deciziilor; comunicare adecvată: ascultare activă, atitudine pozitivă față de elevi. Climat democratic consultativ caracterizat prin: relația profesor-elevi bazată pe încredere, cooperare, angajare a
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
folosirea întrebărilor în mod agresiv sau cu o notă evaluativă. * recurgerea la ordine este un mesaj care are ca efect apariția reacțiilor pasive sau agresive și conduce la scăderea stimei de sine la persoana căreia îi sunt adresate ordinele. * folosirea amenințărilor este o modalitate prin care se transmite mesajul că dacă soluțiile propuse nu sunt transpuse în practică persoana va suporta consecințe negative. * moralizarea este o altă manieră neadecvată de comunicare ce include adesea formulări de tipul: ar trebui, e necesar
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
să fie conduși, în măsura posibilităților, să descopere singuri răspunsurile. Profesorul trebuie să înțeleagă ce semnificație are pentru fiecare elev învățarea conținuturilor vehiculate, ce dificultăți trebuie învinse pentru ca un concept să fie bine însușit, ce sarcini de activitate liberă, fără amenințarea notei, sunt necesare pentru a completa pregătirea. Deschis interacțiunii cu elevii, el trebuie să îi asculte și să le accepte judecățile, criticile sau contraargumentele. În acest fel, va ajunge să stabilească cu ei, și între ei, o rețea de comunicare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
simțiți. Exemplu: „Dacă mă întrerupeți atunci când explic ceva, s-ar putea să uit lucruri importante, voi nu veți înțelege corect, iar eu voi fi nemulțumit.” Este recomandabilă evitarea modalităților ineficiente de comunicare: * Ordinul, comanda: Aruncă guma la gunoi!”; „Taci odată!” * Amenințare, avertizarea: Dacă mai vorbești o dată neîntrebat, te ascult din recapitulare și îți dau 3!” * Moralizarea, predica: Ar trebui să știi că nu ai voie să faci asta!” * Oferirea de soluții: ”Eu în locul tău m-aș apuca de lucru.” * Critica, blamarea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
sunt, însă, diferite de la caz la caz, dependente de factori culturali și sociali, de calitățile personale ale părinților. În vreme ce unii fac apel la puterea de înțelegere a copilului și la capacitatea lui de învățare a regulilor, alții folosesc mai ales amenințarea și pedeapsa. Uzând de forță pentru a impune reguli, umilind copilul când acesta nu se conformează cerinței, părinții îngrădesc libertatea copilului, îl obișnuiesc cu „ascultarea”, deocamdată, de frică, sau dimpotrivă, formează un razvrătit împotriva oricărei autorități.[...] Copilul este centrul universului
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
în găsirea de alternative, posibilități de rezolvare a unei situații. Deseori sfatul este perceput de cealaltă persoană ca o insultă la inteligența sa, ca o lipsă de încredere în capacitatea persoanei respective de a-și rezolva singură problema; * Să evităm amenințările și moralizarea ce cauzează sentimente de neliniște, stimulează resentimentele și blochează exprimarea sinceră a celeilalte persoane; * Să dăm dovadă de egalitate, atitudinea de superioritate determină formarea unei relații defectuoase de comunicare, încurajează dezvoltarea conflictelor. Egalitatea înseamnă acceptarea necondiționată și respectarea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]