13,013 matches
-
scăzut, alimentate de izvoare, zapezi și ploi, cu regim de scurgere permanent sau semipermanent. Caracteristică zonei este inexistentă lacurilor naturale. Arealul Munților Meseș adăpostește o gamă variată de animale sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) specii de plante din floră (arbori, arbuști, ierburi, flori) spontană a nordului Apusenilor. Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
temporaria"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("bombina veriegata"), broască verde ("Bufo viridis"), salamandra ("Ambystoma maculatum"). Insecte: fluturi, gărgărițe sau cărăbuși, rădașca ("Lucanus cervus"), cosașul de munte cu picioare roșii (Odontopodisma rubripes), Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Qercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
ul, științific "Populus" L., este un gen de arbori din categoria foioaselor (arbori ale caror frunze cad toamna). ii pot atinge înălțimea de 35-40 m. Plopul are cca. 50 de varietăți răspândite în emisfera nordică. În Europa centrală și răsăriteană sunt mai răspândiți plopul negru (Populus nigra), plopul argintiu
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
ul, științific "Populus" L., este un gen de arbori din categoria foioaselor (arbori ale caror frunze cad toamna). ii pot atinge înălțimea de 35-40 m. Plopul are cca. 50 de varietăți răspândite în emisfera nordică. În Europa centrală și răsăriteană sunt mai răspândiți plopul negru (Populus nigra), plopul argintiu (Populus alba), plopul tremurător
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
Marssonina brunnea). Frunzele capătă culoarea galbenă înainte de a cădea în timpul toamnei. Iarna, mai ales când arborele a pierdut frunzele, se poate observa tulpina dreaptă a plopului, pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alcătuiesc aleile de plopi. Arborii cresc repede, au un lemn moale, nu suferă prea mult dacă s-au rupt sau au fost tăiate din crengi, tulpina crește mai departe, fiind un arbore puțin pretențios, din care motiv este folosit și la recultivarea cu plop a
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
Canada, Europa și China de a obține variante de plante rezistente la dăunători, sau la îmbunătățiri funciare prin absorbția din sol a substanțelor toxice cum ar fi de exemplu metalele grele. Iată denumirea în limba latină a unor specii de arbori din genul "Populus", denumiți, în mod generic, "plută" în limba română:
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
parte din Parcul Natural Vânători Neamț și este așezată între valea pârâului Ozana și cea a pârâului Nemțișor. Arboretul este interesant prin dimensiunile și aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitățile subarboretului, bogăția florei ierboase, infiltrațiile de conifere etc. Vârstă acestor arbori variază între 150-200 ani. Codrii de Arama sunt situați în comuna Agapia pe dealul Filioara, fiind alcătuiți în cea mai mare parte din goruni seculari. La poalele dealului se află pârâul Filioara cu pâlcuri de răchitișuri și mici mlaștini. În
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
în "Călin - file de poveste". Toamnă odată cu schimbarea culorii frunzelor peisajele au culori care fac peisajul să pară de poveste. Codrii de Argint sunt situați pe teritoriul comunei Agapia lângă sediul Ocolului Silvic Văratec, reprezentând un arboret de mesteacăn având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, fiind o rezervație de tip mixt, forestiera și peisagistica. Lacul Cuejdel este situat în arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format în urma unor alunecări de teren succesive pe cursul pârâului
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
cornul și scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetație mai extins în trecut, etajul pădurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de întâlnesc asociații forestiere foarte complexe în care speciile mezofile cresc alături de numeroase specii xerotermofile. În stratul arborilor predomina gorunul în asociate cu teiu pucios, teiul argintiu, teiu cu frunză mare, carpenul, frasinul, ulmul. Local apare și fagul. Tot aici mai cresc și diverse specii de arbuști: alunul, cornul, păducelul. Vegetația de sărătura se află răspândită în câmpia
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
este un gen de arbori și arbuști pereni din familia Asparagaceae, subfamilia Agavoideae. Acest gen cuprinde circa 40 - 50 de specii, vivace, originare din America de Nord, America Centrală și Indiile de Vest. are o tulpină caracteristică, lemnoasă, groasă și aspră, la extremitatea căreia se formează una sau
Yucca () [Corola-website/Science/306353_a_307682]
-
pentru 20.000 dolari SUA. Covoarele din Herăt, sau cele cu un desen similar fabricate în Lahore și Agra (India), sunt cele mai numeroase în colecțiile occidentale. Se caracterizează printr-un câmp roșu cu ornamente de viță de vie și arbori cu frunze de culoare verde întunecat sau cu margini albastre. Cele șapte clase de covoare de Kermán au fost definite de către May Beattie. Ea a identificat structura sa unică și a denumit-o „tehnica vasului”. Tipurile de covoare din acest
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
în ultimii 2000 de ani. Temperaturile figurate în grafic reprezintă mediile pe câte un interval de 10 ani. Întrucât nu există măsurători de temperatură directe în această perioadă, temperaturile au fost reconstituite pe baza măsurării grosimii inelelor de creștere ale arborilor și a grosimii ghețarilor. Datarea inelelor arborilor se poate face pe baza determinării concentrației de carbon 14, activitatea biologică în ultima mie de ani fiind prezentată în figura din dreapta. Variațiile climatice în evul mediu n-au fost așa de mari
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
în grafic reprezintă mediile pe câte un interval de 10 ani. Întrucât nu există măsurători de temperatură directe în această perioadă, temperaturile au fost reconstituite pe baza măsurării grosimii inelelor de creștere ale arborilor și a grosimii ghețarilor. Datarea inelelor arborilor se poate face pe baza determinării concentrației de carbon 14, activitatea biologică în ultima mie de ani fiind prezentată în figura din dreapta. Variațiile climatice în evul mediu n-au fost așa de mari ca în perioadele glaciațiunilor. Totuși, în ultima
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
ani sunt de 26° și respectiv 1,7°. De la descoperirea insulei, ecosistemul acesteia a fost puternic perturbat datorită vânătorii sau a introducerii speciilor străine. Vegetația este de tip ierbos, insula fiind singura din TAAF cre are o specie locală de arbori, aceștia acoperind-o în întregime la descoperirea ei. Incendiile repetate și tăierile masive au dus la dispariția aproape totală a arborilor, din anii 90 demarându-se programe de replantare. Fauna este tipică mediului sub-arctic, numeroase specii de păsări cuibărind aici
Insula Amsterdam () [Corola-website/Science/305782_a_307111]
-
introducerii speciilor străine. Vegetația este de tip ierbos, insula fiind singura din TAAF cre are o specie locală de arbori, aceștia acoperind-o în întregime la descoperirea ei. Incendiile repetate și tăierile masive au dus la dispariția aproape totală a arborilor, din anii 90 demarându-se programe de replantare. Fauna este tipică mediului sub-arctic, numeroase specii de păsări cuibărind aici. De asemenea insula este un refugiu pentru diverse mamifere marine cum ar fi focile sau leii de mare. Lucru interesant, pe
Insula Amsterdam () [Corola-website/Science/305782_a_307111]
-
ua este o băutură de culoare neagră ce conține cafeină și care se obține din boabe de cafea prăjite și măcinate. Boabele de cafea sunt fructele arborilor de cafea din familia "Rubiaceae", genul "Coffea", cu două varietăți mai importante: "Coffea arabica" și "Coffea robusta" ("Coffea canephora"). "Coffea arabica" furnizează sorturile cu aromele cele mai fine, pe când "Coffea robusta" este mai amară și mai puțin aromată. Calitatea cafelei
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
de a fi singurele teritorii aflate la antipozii Statelor Unite, insula Saint-Paul corespunzând unui teritoriu din Colorado. Climatul este temperat oceanic, fără perioade de îngheț dar supus unui vânt constant dinspre vest. Vegetația se reduce la ierburi înalte și ferigi, neexistând arbori. Fauna este tipică mediului sub-arctic, numeroase specii de păsări cuibărind aici. De asemenea insula este un refugiu pentru diverse mamifere marine cum ar fi focile sau leii de mare. Instoruderea iepurilor și a șobolanilor pe insulă, cel mai probabil de către
Insula Sfântul-Paul () [Corola-website/Science/305783_a_307112]
-
bazelor instalate pe insulă, există și o crescătorie de oi, cu aproximativ 3500 exemplare, izolate pe una dintre insulele arhipelagului. Vegetația este în principal foarte scundă, ierboasă, iar pe măsură ce crește altitudinea, solul mineral nu mai permite creșterea vegetației. Nu există arbori pe insulă dar în unele sedimente au fost identificate trunchiuri fosilizate dovadă al unui trecut climateric diferit. Insulele au fost descoperite de expediția exploratorului francez "Yves Joseph de Kerguelen de Trémarec" în 1772, și au fost recunoscute de către expediția lui
Insulele Kerguelen () [Corola-website/Science/305802_a_307131]
-
ul este un material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbuști etc., fiind compus în majoritate din celuloza și lignina și în mica parte din gume, rășini, materii tanante și materii colorante. ul, o materie de origine organică, este produs de plantele lemnoase care fac parte din grupa vegetalelor superioare
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
mai multe tipuri de țesuturi vegetale: țesutul vascular, fibre, parenchimul de rezervă. Lemnul are o structură anatomica specifică fiecărei specii de arbore, astfel încât acestea pot fi recunoscute în funcție de diferențele structurale. Descrierea științifică a structurilor lemnului și de determinarea speciilor de arbori ține de anatomia lemnului. Lemnul constă în principal din substanțe organice, precum și din substanțe anorganice (1 până la 1,5%). De asemenea, poate avea umiditate variabilă. Are în compoziție: Există trei tipuri de apă în lemn: Aproape toate proprietățile structurale ale
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
non-Hodgkin. Limfomul Hodgkin este caracterizat printr-un tip particular de celule, denumite celule Reed-Sternberg, vizibile la microscop. Este asociat cu infecția anterioară cu virusul Epstein-Barr și, în general, determină o limfadenopatie „gumoasă” nedureroasă. Este diagnosticat pe stadii utilizând metoda Ann Arbor. Chimioterapia în general implică cura ABVD și poate implica și radioterapia. Limfomul non-Hodgkin este un cancer caracterizat prin proliferarea crescută a celulelor B sau T, în general apare la vârstă mai înaintată decât în cazul limfomului Hodgkin. Este tratat în funcție de
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
Hârtia este obținută din fibre de celuloză amestecate, care se mențin împreună fără un alt liant cu excepția legăturilor de hidrogen și a împletirii fibrelor. Deși cele mai căutate materiale celulozice pentru fabricarea hârtiei sunt pulpa lemnoasă a unor specii de arbori de esență moale, în special cea a coniferelor, datorită existenței fibrelor de celuloză în structura multor plante, de la ierburi până la arbori, se pot folosi și multe alte fibre, așa cum ar fi cele ale plantelor de bumbac, in, cânepă sau orez
Hârtie () [Corola-website/Science/305384_a_306713]
-
a împletirii fibrelor. Deși cele mai căutate materiale celulozice pentru fabricarea hârtiei sunt pulpa lemnoasă a unor specii de arbori de esență moale, în special cea a coniferelor, datorită existenței fibrelor de celuloză în structura multor plante, de la ierburi până la arbori, se pot folosi și multe alte fibre, așa cum ar fi cele ale plantelor de bumbac, in, cânepă sau orez. În jurul anului 200 î.Hr. hârtia era folosită deja în China, pe atunci confecționată din cârpe de mătase. Demnitarul chinez Tsai Lun
Hârtie () [Corola-website/Science/305384_a_306713]
-
cu un strat lucios, etanș, care nu permite formarea curenților de aer. Acțiunea sa este antimicotică, bactericidă și bacteriostatică, fapt ce previne îmbolnăvirea albinelor. Albinele colectează o substanță aromată cu aspect de rășină de pe cel puțin 20 de specii de arbori, în special de pe mugurii de plop și de arin, de pe frunzele, mugurii și scoarța coniferelor și a plopilor, a salicaceelor (sălcii) și a prunilor. Materiile rășinoase astfel culese sunt prelucrate de albine specializate prin amestec cu secreții salivare și ceară
Propolis () [Corola-website/Science/305452_a_306781]
-
Ferenc în lucrarea lui, "Istoria Borsecului". Esențial este că lacul s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciare pe versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoș. Curând după obturarea văii, pădurea de brazi a fost inundată și arborii s-au pietrificat, oferind o particularitate rară întregului peisaj. În primii ani de la formare, lacul s-a extins mai mult - cam un kilometru mai sus în valea pârâului, dar de-a lungul timpului barajul natural s-a erodat, nivelul apei
Lacul Roșu () [Corola-website/Science/303482_a_304811]