12,570 matches
-
mai multe mărgele din sticlă monocoloră; două mărgele din sticlă albă ornamentate cu „ochi” de culoare albă și albastră; o fusaiolă de formă tronconică; o afumătoare modelată cu mâna cu pereții perforați. BRĂVICENI (centrul raional Orhei, R. Moldova) În urma cercetărilor arheologice din 1956 în satul Brăviceni a fost descoperit un depozit, datând de la sfârșitul sec. II (?) și prima jumătate a sec. I î. Hr., cuprinzând piese de harnașament care alcătuiau inventarul sarmatic: o aplică frontală din bară de bronz, de formă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
care au reprezentate în partea centrală câte o mască umană în relief, iar pe margine prezintă două brâuri striate în relief; verigi din bronz; cuțit din fier; fragmente ceramice. BURSUCENI (centrul raional Sîngerei, R.Moldova) În 1978, în timpul cercetărilor arheologice din raza satului Bursuceni, G. Postică a descoperit și cercetat două morminte sarmatice: mormântul nr. 5 și mormântul nr. 6. Mormântul nr. 5 descoperit în satul Bursuceni, datat din a doua jumătate a sec. I și începutul sec. II d.
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
14 m, adâncimea de 1 m și lățimea de 0,3-0,7m. În partea centrală a trecerii spre mormânt, între capetele șanțului au fost descoperite 263 de fragmente de amfore reprezentând buze, pereți și toarte. Mormântul era distrus iar resturile arheologice erau grupate cu precădere în partea de nord a gropii, al cărui fund era acoperit cu fragmente de cărbuni de lemn. Mormântul nr. 2 din tumulul nr.5 de la Obileni cuprinde obiecte de inventar funerar specific sarmaților: cataramă dreptunghiulară din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
un capăt de mijlocul gâtului, iar la celălalt de umăr, dimensiunile fiind de 12,2 cm - înălțimea, 5 - diametrul gurii, 9,8 cm - diametrul maxim și 4,6 cm -diametrul fundului. TARACLIA I (centrul raional Taraclia, R. Moldova) În urma cercetărilor arheologice efectuate în 1983 în tumulii din apropierea localității Taraclia, în mantaua tumulului nr. 12 a fost descoperită o aplică frontală din bronz specifică sarmaților, realizată prin turnare, având un capăt aplatizat, cu marginea rotunjită de formă aproximativ triunghiulară, care se lățește
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Științe din Moldova. În urma analizei stratigrafice realizate de echipa de arheologi care s-a deplasat în locul descoperirii tezaurului sarmatic s-a constatat că falerele provin dintr-o groapă dreptunghiulară amplasată la distanța de 40 m distanță de un tumul. Cercetările arheologice care au continuat în spațiul unde au fost identificate cele două falere au scos la iveală alte piese ale tezaurului care se află și astăzi în satul Tvardița, deși raportul privind cercetările arheologice cu descrierea completă a pieselor lipsește din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
40 m distanță de un tumul. Cercetările arheologice care au continuat în spațiul unde au fost identificate cele două falere au scos la iveală alte piese ale tezaurului care se află și astăzi în satul Tvardița, deși raportul privind cercetările arheologice cu descrierea completă a pieselor lipsește din arhiva Institutului de Arheologie din Chișinău. Tezaurul de la Tvardița cuprinde obiecte de inventar specifice culturii sarmatice: două amfore din Cos; un bol ceramic modelat la roată realizat din pastă fină de culoare roșie
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
observațiilor celorlalți. Nerațiunea derivă din rațiune și este o formă acceptabilă de manifestare a scriitorilor și artiștilor, din moment ce reprezintă partea moartă, inutilă, transparentă, expusă, chiar dacă intrigantă și contestată, a rațiunii. Cu alte cuvine, Foucault a încercat să stabilească un "raport arheologic" între nebunie-rațiune, rațiunea fiind investigată prin reversul ei, adică prin modul cum oamenii privesc și consideră ceea ce este nebun, pentru că aceste priviri și considerații ar compune... rațiunea modernă! Ceea ce considerăm noi drept "rău" și/sau "nebun" compune arhitectura rațiunii! Pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
trebuie" instruit cu istorie, dar nu cu orice tip de discurs public al istoriei. Discursul istoriografic modern s-a fundamentat în instituții pe baza a cinci direcții ale cunoașterii occidentale: 1) întemeierea (elaborarea argumentelor și a ideilor după diverse tehnici arheologice și enunțiative); 2) adevărul-constatare (relația fapt-adevăr); 3) utilitatea (ceea ce este real este necesar); 4) legitimitatea (dialectica drept-nedrept); 5) egalitatea (în drepturi și libertăți, devenită doctrină politică). Faptul, evidențele despre acesta și ideile generale (sau auctoriale) au funcții diferite în discursul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
conținuturi istorice, nu a fost nici avangarda filosofiilor și a curentelor intelectuale, ci un raport inclasabil între acestea și cunoașterile din trecut. Metodele lui Foucault în investigarea spusului din trecut, ceea ce gânditorul francez desemna prin "arhivă", prin "arheologie", prin "descriere arheologică" sau "tehnici enunțiative", provin dintr-o propensitate teoretică. Ele au însemnătate doar dacă sunt puse în valoare prin noi cercetări istorice și printr-o altfel de percepție a documentelor, a cărților de istorie. Nu decelarea ficțiunii din acestea este esențială
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
înmormântare și păstrarea unei amintirii vii a celui decedat, fie nu suscitau niciun interes contemporanilor lui Isus, fie depășeau priceperile lor. Vom descoperi în continuare că examinarea practicilor de înmormântare iudaice, a documentelor istorice din antichitatea târzie și a datelor arheologice ne oferă motive mai mult decât suficiente pentru a considera că relatările din evangheliile Noului Testament sunt mărturii istorice avizate și credibile. Așa cum o descriu evangheliile, înmormântarea lui Isus nu este o legendă sau o farsă, ci un dat istoric
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
a șasea sau a șaptea zi. La un an după moarte era obiceiul ca oasele să fie adunate și puse într-o nișă sau într-un osuar. Această practică, numită și a doua înmormântare, se observă cu ușurință în săpăturile arheologice din mormintele evreiești din timpul lui Isus. De asemenea, e atestată și în literatura rabinică târzie: „Când carnea a putrezit, ei adunau oasele la un loc și le îngropau într-un loc potrivit” (Mișna, tratatul Sanhedrin 6.6); „Fiul meu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
condamnat pe Isus la moarte și ei cei dintâi aveau responsabilitatea să se ocupe de înmormântarea corespunzătoare a trupului său. Am evaluat până acum cele mai importante dovezi literare cu privire la atitudinea evreilor față de înmormântare. Ce putem învăța însă din dovezile arheologice? Dovezile arheologice cu privire la înmormântare în epoca romană Surprinzător, există probe arheologice semnificative ce au o legătură directă cu întrebarea dacă trupul lui Isus din Nazaret, răstignit din porunca lui Ponțiu Pilat, a fost pus în mormânt, așa cum susțin evangheliile Noului
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Isus la moarte și ei cei dintâi aveau responsabilitatea să se ocupe de înmormântarea corespunzătoare a trupului său. Am evaluat până acum cele mai importante dovezi literare cu privire la atitudinea evreilor față de înmormântare. Ce putem învăța însă din dovezile arheologice? Dovezile arheologice cu privire la înmormântare în epoca romană Surprinzător, există probe arheologice semnificative ce au o legătură directă cu întrebarea dacă trupul lui Isus din Nazaret, răstignit din porunca lui Ponțiu Pilat, a fost pus în mormânt, așa cum susțin evangheliile Noului Testament. După cum
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
să se ocupe de înmormântarea corespunzătoare a trupului său. Am evaluat până acum cele mai importante dovezi literare cu privire la atitudinea evreilor față de înmormântare. Ce putem învăța însă din dovezile arheologice? Dovezile arheologice cu privire la înmormântare în epoca romană Surprinzător, există probe arheologice semnificative ce au o legătură directă cu întrebarea dacă trupul lui Isus din Nazaret, răstignit din porunca lui Ponțiu Pilat, a fost pus în mormânt, așa cum susțin evangheliile Noului Testament. După cum vom vedea, dovezile sugerează că Isus a fost într-
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
curios cum astfel de opinii și zvonuri încă persistă. O descoperirea importantă din 1968 a unui osuar (osuarul nr. 4 din Mormântul 1, de la Giv‘at ha-Mivtar) aparținând unui evreu numit Yehohanan, care, sigur, a murit răstignit, ne oferă dovada arheologică și cheia de înțelegere a modului în care Isus însuși a fost răstignit. Osuarul și conținutul său datează de la sfârșitul anilor 20 d.C., adică din timpul administrației lui Pilat, același guvernator roman care l-a condamnat pe Isus la moartea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
uzanța iudaică, n-ar trebui să ne surprindă. Era de așteptat ca autoritățile preoțești iudaice să apere puritatea Ierusalimului (sau cel puțin să dea această impresie), în vreme ce autoritățile romane respectau obiceiurile și sensibilitățile evreiești, după cum povestesc Filon și Josephus. Dovezile arheologice sugerează că Isus și alți evrei osândiți la moarte pe timp de pace în Israel nu au fost îngropați cu cinste, dar corespunzător, în acord cu legile și obiceiurile iudaice. În cazul lui Isus din Nazaret, ar fi fost de
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ne putem da seama. Desigur, am mai fost asaltați și de o serie de teorii ale conspirației, de la Passover Plot a lui Hugh Schonfield, la absurda Jesus Papers a lui Michael Baigent. Toate aceste teorii alternative se poticnesc în fața dovezilor arheologice și literare ce dau mărturie, majoritatea dintre ele, despre tradițiile de îngropare iudaice. Nu-i pot impresiona pe istoricii și arheologii calificați ipotezele precum că cei care l-au urmat pe Isus n-ar fi fost în stare să găsească
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
familiei sale, au fost așezați într-un mormânt superior din punct de vedere calitativ, în apropierea altor morminte care conțineau rămășițele evreilor aristocrați, împodobite cu un simbol care indică afilierea la templu și la preoție. Rezumat Dovezile literare, istorice și arheologice țintesc într-o singură direcție: conform cu obiceiul iudaic, trupul lui Isus a fost așezat într-un mormânt. De asemenea, nu avem nici un motiv plauzibil să credem că familia sau prietenii lui Isus nu știau unde a fost îngropat sau nu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
familiei sale sau într-un alt loc mai onorabil. Cu privire la dovezi, cred că textele care povestesc înmormântarea lui Isus din evangheliile Noului Testament merită o interpretare justă. Dacă însemnările lor sunt coerente și dacă ele concordă cu dovezile literare și arheologice, atunci ar trebui să acceptăm că prezintă adevăruri. După părerea mea, mult din scepticismul manifestat față de povestirile evanghelice nu dovedește prea mult simț critic și deseori reflectă lipsa de cunoaștere a tradițiilor de înmormântare iudaice, pe care ne-am dat
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
efectuate în credința iudeilor ce s-au dezvoltat atât de repede. Cum se pot explica aceste date? Deseori, istoricii le justifică doar prin deducția din cea mai bună explicație. Să presupunem că eu sunt arheolog și găsesc într-un site arheologic două coloane de un anumit tip și construcție, ce au trăsături distincte; pe baza indicaților pe care le observ, pot trage concluzia că, probabil, cele două coloane au fost odată unite de un arc; privind în manualele mele constat că
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Amintiri din vremea celor de ieri, vol. VIII, IX, Editura Machiavelli, București, 1997. Argetoianu, Constantin, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001. Bodea, Cornelia, "Profesorul Gheorghe I. Brătianuașa cum l-am cunoscut", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 7-14. Brătianu, G., Maria, Gheorghe I. Brătianu-enigma morții sale, traducere de Antonia Constantinescu, Fundația Academia Civică, București, 1997. Cantacuzino, Sabina, Din viața familiei Ion I.C. Brătianu, vol. II, Editura Albatros, București, 1996. Călinescu, Armand
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Iași, Universitatea "Al. I. Cuza", 1988, pp. 1-15. Balard, Michel, "Georges I. Bratianu, Historien de la Mer Noire", în Revista de Istorie, 1999, nr. 1-2, pp. 5-12. Berindei, Dan, "Gheorghe I. Brătianu-istoric al umanității", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 15-22. Bălan, Constantin, "Gheorghe I. Brătianu", în Revista Arhivelor, 1993, nr. 4, p. 439. Boia, Lucian, "Gheorghe I. Brătianu (1898-1953)", în Studii și Articole de Istorie, XXXVIIXXXVIII, 1978, pp. 169-173. Brătianu, Gh., I., Concepțiunea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Dosarele Istoriei, 2004, nr.1, pp. 26-29. Spinei, Victor, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988. Ștefănescu, Ștefan, "Gh. I. Brătianu și geneza statelor românești", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 31-39. Tanașoca, Nicolae, Șerban, "Reconsiderarea operei lui Gh. I. Brătianu", în Transilvania, nr. 12, 1980, p. 13. Teodor, Pompiliu, "Gh. I. Brătianu-istoricul. (I) Dimensiunile operei", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
European History, Cluj-Napoca, 1995, pp. 178-187. Teodor, Pompiliu, Mârza, Radu, (coordonatori), Incursiuni în opera istorică a lui Gheorghe I. Brătianu, Editura Casa Cărții de Știință, ClujNapoca, 1999. Zub, Al., "Gheorghe I. Brătianu-profil istoriografic", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII / 1998, pp. 23-29. Summary Our scientific paper aims to realize a study dedicated to the National Liberal PartyGheorghe I. Bratianu (1930-1938). We have analyzed all the elements which have led to the formation of the party
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
catedră, unde va fi titularizat în 1913, la Muzeu, la Academie (în 1920-1923 e vicepreședinte, iar din 1923 secretar general), prezența în presă sunt amplificate prin susținute preocupări de natură organizatorică și administrativă, și mai cu seamă de intense cercetări arheologice, efectuate, cu colaboratori, mai ales în Dobrogea. Pe deasupra, conferențiază în cadrul Universității de Vară de la Vălenii de Munte, al Ligii Culturale pentru Unitatea Tuturor Românilor, întreprinde călătorii de studii în străinătate și excursii științifice cu studenții în Transilvania. Scoate în 1913-1914
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]