13,774 matches
-
jurnalist și realizator radio-TV, a absolvit Facultatea de Jur nalism și științele Comunicării în 2002. A cochetat cu copywriting ul, publicitatea și istoria artei, înainte de a-și da seama că se poate ex prima cel mai bine în presa culturală audiovizuală. După opt ani de radio, a descoperit televiziunea și libertatea nestăvilită dată de jocul de-a ima ginea. Emisiunile sale - Marile picturi ale lumii, V... de la vizual, Jurnal Cultural, Profil. Poveste. Personaj - s au transformat în repere pentru un public
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Cel mai frumos curs al studenției mele rămâne cel de Anatomia comparată a vertebratelor, predat de domnișoara prof. dr. Olga Necrasov. Nu pot să-mi imaginez un astfel de curs fără desene și scheme la tablă. Astăzi sunt multiple mijloace audiovizuale care elimină desenul la tablă. Poți pătrunde în intimitatea structurilor biologice și poți vedea ceea ce nu poți vedea cu ochiul liber. Mă refer la filmele științifice prezentate pe diferite programe de televiziune și pe internet care îți taie respirația (dezvoltare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
totalul de 38) a fost dedicată domeniului cultural și de imagine și a cuprins practic toate laturile acestei activități, cu deosebire știința și învățământul, producerea și difuzarea de carte și alte bunuri culturale prin misiunile diplomatice ale României peste hotare, audiovizualul, negocierea și semnarea de acorduri și programe de colaborare culturală. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, s-a implicat în efortul făcut de diplomația culturală română pentru restabilirea și normalizarea relațiilor pe plan cultural, moment în care s-au negociat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Cel mai frumos curs al studenției mele rămâne cel de Anatomia comparată a vertebratelor, predat de domnișoara prof. dr. Olga Necrasov. Nu pot să-mi imaginez un astfel de curs fără desene și scheme la tablă. Astăzi sunt multiple mijloace audiovizuale care elimină desenul la tablă. Poți pătrunde în intimitatea structurilor biologice și poți vedea ceea ce nu poți vedea cu ochiul liber. Mă refer la filmele științifice prezentate pe diferite programe de televiziune și pe internet care îți taie respirația (dezvoltare
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
se grupează, după criterii pedagogice, În mijloace care contribuie la dobîndirea informației și la formarea deprinderilor (aparatură de laborator, utilaje, scule, dispozitive, instrumente de măsură și control, modele etc.Ă, mijloace care 26 constituie surse de informații (material grafic, mijloace audiovizuale etc.și mijloace care ajută la transmiterea și recepționarea informației ( echipamentele tehnice audio-vizuale Ă. O altă categorie este formată din mijloace didactice de exersare și formare a deprinderilor. Utilizarea acestora facilitează individualizarea Învățământului și duce la formarea unor comportamente de
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
formă naturală obiectele și fenomenele realității (colecții de substanțe, materiale; mostre diferite; utilaje; piese; scule;unelte-Mijloace de Învățământ de substituție (modele, planșe, scheme, schițe -Mijloace de Învățământ sub formă de modele substanțiale, funcționale și acționale (machete, mulaje, modele acționale-Mijloace tehnice audiovizuale (diapozitive, folii, filme didactice 28 2.2. Mijloace de Învățământ care facilitează transmiterea mesajelor didactice Se includ aici mijloacele care, privite În sine,nu conțin mesaje didactice, dar ajută și mijlocesc transmiterea acestor mesaje. Mijloacele Încadrate În categoria de față
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
selecție tematică de articole inaccesibile de multe ori, sau greu abordabile; cuprinde texte publicate în altă parte, este extrem de inteligent întocmită și are valoarea unei adevărate comori. Iar jurnalele cinematografice din epocă, ce se pot urmări pe pagina Arhivei Naționale Audiovizuale (www.nava.hu), constituie adevărate mine de aur ale retoricii din epocă și ale antropologiei vizuale. Dintre reviste și ziare am parcurs, în bibliotecă, unele numere din Ellenzék și Keleti Úság ("Opoziția" și "Ziarul oriental"), cât și pe un CD
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mai a început golirea de comercianții evrei a pieții centrale din Cluj. 96 Wass Albert, "Cei patru piloni ai trecutului" (A múlt négy oszlopa), în Hitel, nr. 9, 1942, pp. 543-546. 97 Jurnal Cinematografic Ungar 978, noiembrie 1942. Arhiva Națională Audiovizuală, http:// jurnalecinemato grafice.nava.hu/watch.php?id/4843 (consultat pe 18 martie 2011). 98 Arhivele Naționale Direcția Județeană Cluj (adică ANDJC), fond 830, dosar 117.4. f., circulara lui Horváth Elek, Cluj, 27 octombrie 1943. 99 Arhivele Statului, P-
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
o reprezintă CD-ROM-ul , care pune la dispoziția utilizatorilor, pe discuri magnetice computerizate, o cantitate foarte mare de informații ce poate fi ușor accesata de aceștia. Chiar dacă la început, noile media erau considerate ca fiind o extensie a mediilor sau media audiovizuale, astăzi ele constituie o reală provocare pentru producția, distribuirea și formele de bază ale celor din urmă. Trăsăturile fundamentale ale new media sunt: tehnologii computerizate; caracterul flexibil, hibrid; potențial interactiv interconexiune; funcție publică și privată în același timp; grad scăzut
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
pe discuri magnetice 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 35 computerizate, o cantitate foarte mare de informații ce poate fi ușor accesata de aceștia. Chiar dacă la început, noile media erau considerate ca fiind o extensie a mediilor sau media audiovizuale, astăzi ele constituie o reală provocare pentru producția, distribuirea și formele de bază ale celor din urmă. Trăsăturile fundamentale ale new media sunt: • tehnologii computerizate; • caracterul flexibil, hibrid; • potențial interactiv interconexiune; • funcție publică și privată în același timp; • grad scăzut
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
obligatorii când provin de la forurile superioare sau organismele de control; - endogene - exprimă procesele și fenomenele din organizație, eterogene, diverse, stadii diferite de prelucrare; - destinație: - interne - necesare conducerii și reglării activităților organizației, eterogene ca natură și grad de prelucrare, orale, scrise, audiovizuale; - externe - destinate mediului ambiant, selective, predominant scrise și audiovizuale; obligativitate: - imperative — caracter decizional, descendente, predominant scrise, finale, exogene și endogene, implică execuția; - nonimperative - caracter informațional, scrise și orale, interne și externe, endogene și exogene. Circuitul informațional este traiectul parcurs de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
control; - endogene - exprimă procesele și fenomenele din organizație, eterogene, diverse, stadii diferite de prelucrare; - destinație: - interne - necesare conducerii și reglării activităților organizației, eterogene ca natură și grad de prelucrare, orale, scrise, audiovizuale; - externe - destinate mediului ambiant, selective, predominant scrise și audiovizuale; obligativitate: - imperative — caracter decizional, descendente, predominant scrise, finale, exogene și endogene, implică execuția; - nonimperative - caracter informațional, scrise și orale, interne și externe, endogene și exogene. Circuitul informațional este traiectul parcurs de date, informații, decizii, de la emițător la destinatar și este
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
prin sondaj un anumit număr de documente) * totale ( se verifică întregul fond al bibliotecii) 70. Pentru ce documente se face inventarierea? R: Inventarierea se face pentru: 1. Documente: * cărți; * publicații seriale; * manuscrise; * microformate; * documente cartografice; * documente de muzică tipărite; * documente audiovizuale; * documente grafice; * documente electronice; * documente fotografice sau multiplicate prin prelucrări fizico-chimice; * documente arhivistice; 2. alte categorii de documente, indiferent de suportul material. Colecțiile pot cuprinde și alte documente, nespecifice bibliotecilor, istoricește constituite sau provenite din donații, așa cum se stipulează în
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
INFORMATIONALE 91. Ce este un document? R: Documentul este reprezentat de informația inclusă pe un suport, pentru a fi păstrată de către „memoria umanității". 92. Menționați câteva caracteristici ale documentului R: Care sunt caracteristicile unui document? * Natura acestuia (documente iconografice, sonore, audiovizuale, materiale [scrieri în Braille, jocuri], documente compozite (reunesc diverse documente care au comun același subiect: cărți-discuri, cărți videocasete, cărți-CD etc.), documente magnetice utilizate în informatică: programe folosite în utilizarea fișierelor, documente electronice (îmbină text, sunet și imagine fiind considerate documentele
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
casete înregistrate (cu respectarea legii copyrightului) pentru nevăzători etc. 188. În ce constă formarea utilizatorilor? R: În formarea utilizatorilor trebuie obligatoriu abordate următoarele aspecte: * prezentarea succintă a bibliotecii * indicarea surselor de informare pentru fiecare tip de document (monografie, periodic, documente audiovizuale, non-book etc.) * utilizarea OPAC-ului * utilizarea bazelor de date la care este abonată biblioteca * folosirea Internetului cu facilitățile oferite de fiecare instituție * sala de referințe * alte modalități de informare specifice bibliotecii Toate aceste activități de instruire trebuie executate cu diplomație
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
și răspunsuri, și, în încheiere, oferirea unui scurt moment de protocol Care sunt etapele de parcurs până la desfășurarea acesteia? * Pregătirea / rezervarea dinainte a sălii de primire, o sală cu un acces ușor, dotat cu tot materialul necesar bunei desfășurări (sonorizare, audiovizual, proiecție...). * Alegerea datei (cu excepția zilei de vineri). * Stabilirea listei cu invitații de presă, fără a omite în mod special pe aceia care nu au păreri prea bune despre instituție. * Trimiterea invitației cu trei săptămâni înainte și reînnoirea acesteia cu o
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
inovare * LEGEA nr.287 din 24 iunie 2004 Legea consorțiilor universitare * LEGEA nr. 594 din 15 decembrie 2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1995 privind constituirea, organizarea și funcționarea Depozitului legal de tipărituri și alte documente grafice și audiovizuale * LEGEA nr. 277 din 4 iulie 2006 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2006 pentru modificarea și completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002 * LEGEA nr. 291 din 7 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995, republicată
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
puteai să nu aderi la judecățile ei de gust (să preferi, de exemplu, acordeonul în favoarea unor instrumente mai nobile, dar te-ai fi descalificat ca lider de opinie. Restructurarea elitelor tradiționale De câteva decenii, influența crescândă a mass-media, în principal audiovizuale, a „contribuit masiv la răsturnarea scărilor de valori tradiționale” (Boudon și Bourricaud, 1982, p. 215). Fenomene istorice noi (cum ar fi dezvoltarea artelor sau a sporturilor de masă propagate de mass-media) au dus la apariția a noi grile de apreciere
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
interjecționale) VII. Concluzii ale monitorizării unor posturi de radio și de televiziune Blanca Croitor, Andreea Dinică, Adina Dragomirescu, Carmen Mîrzea Vasile, Isabela Nedelcu, Alexandru Nicolae, Irina Nicula, Marina Rădulescu Sala, Rodica Zafiu, Tendințe morfosintactice ale limbii actuale manifestate în mass-media audiovizuală Sigle Bibliografie Surse Rezumate în franceză Rezumate în engleză 1 1
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
bruști nu le provoacă nici o clipire, după cum nici zgomotele bruște nu le produc vreo tresărire. Tablouri clinice similare au putut fi notate și la copiii români abandonați și instituționalizați, examinați de Ionescu și Jourdan-Ionescu în 1990 (imagini prezentate în documentul audiovizual „Copiii de la Vidra”, 1992). Fraiberg (1982) aduce noi argumente în favoarea existenței acestei a doua componente. Autoarea studiază doisprezece sugari neglijați sau abuzați de mamele lor și prezentând tulburări de dezvoltare emoțională. Înregistrările video arată reacțiile copiilor după o scurtă perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
contract cu CNA: primul a constituit o premieră în țara noastră prin tema și metodologia de studiu, având ca obiectiv evaluarea reprezentării violenței în programele de televiziune (2004, iulie și noiembrie), iar al doilea - analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale ale elevilor (7-10 ani; 11-14 ani; 15-18 ani, noiembrie, 2005, contractantul principal CURS-SA). Liantul ideatic al acestor două proiecte - unul evaluând după o metodă semio-discursivă conținuturile violenței din programele de televiziune, iar celălalt analizând audiența și receptarea programelor audiovizuale
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
audiovizuale ale elevilor (7-10 ani; 11-14 ani; 15-18 ani, noiembrie, 2005, contractantul principal CURS-SA). Liantul ideatic al acestor două proiecte - unul evaluând după o metodă semio-discursivă conținuturile violenței din programele de televiziune, iar celălalt analizând audiența și receptarea programelor audiovizuale și impactul acestora asupra modelelor culturale ale elevilor - îl constituie înțelegerea unui fenomen istoric inedit: copiii și adolescenții sunt, și la noi, prima generație care, fizic și simbolic, crește cu „televizorul”. Studiile scot în evidență coincidența nedorită și consecințele a
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și nimeni nu este rănit sau ucis cu adevărat. Iar de la ficțional la real nu e decât un pas, trecerea la real fiind ca și insesizabilă pentru copil. Video-copiii sau generația televizuală Chiar dacă anchetele asupra „Comportamentelor de consum de programe audiovizuale ale elevilor” (7-10 ani; 11-14 ani și 15-18 ani), realizate prin contract cu CNA de către CURS-SA (coordonator principal prof. dr. Dorel Abraham), în cooperare cu Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, Universitatea din București, nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
un context în care televiziunea se exhibă ca „purtător al opiniei publice” (Sartori), dar care nu este, în realitate, decât ecoul propriei voci a televiziunii alimentate de sondaje. Bibliografie Abraham, Dorel (2005), Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor, Raport către CNA, București. Bandura, Albert (1973), Aggression: A Social Learning Analysis, N.J.: Prentice Hall, Englewood Cliffs. Barthes, Roland (1970), S/Z, Paris: Seuil. Cole, Jeffrey (director) (1995), The UCLA Television Violence Monitoring Report, UCLA, USA. Comstock, G.
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe două sondaje de opinie realizate de CURS în colaborare cu Centrul de Studii Media al Universității din București în iulie și noiembrie 2005, la solicitarea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), în cadrul contractului „Cercetare privind comportamentul de consum de programe audiovizuale al elevilor pe trei grupe de vârstă (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani)”. Volumele eșantioanelor sunt de 1.100 elevi (7-10 ani) și câte 2.300 de elevi (11-14 ani și 15-18 ani) - pentru precizări metodologice a se vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]