12,919 matches
-
comerciant, Nicu Casa - tâmplar, Vasile Flore (care trăiește și astăzi în Beiuș) - tâmplar, ultimii doi confecționau valize pentru jucători (pentru echipamentul sportiv). De la Tricolorul la Gloria: În 1949, Bihorul Beiuș a câștigat detașat titlul regional, cu drept de participare la barajul pentru Divizia B, dar din lipsă de fonduri, locul a fost cedat unei echipe din Oradea. Urmează o perioadă mai lungă, când beiușenii vor juca doar în campionatul județean, fără a se dori promovarea într-o ligă superioară. În 1975
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
locul a fost cedat unei echipe din Oradea. Urmează o perioadă mai lungă, când beiușenii vor juca doar în campionatul județean, fără a se dori promovarea într-o ligă superioară. În 1975, Bihorul Beiuș a câștigat campionatul județean, dar la baraj a fost învinsă de Gloria Arad. Pentru prima dată orașul de pe Crișul Negru a avut echipă în Divizia "C" în 1978 cu sprijinul comandantului de atunci a Unității Militare, general Mihai Lungu, trup și suflet pentru fotbalul beiușean, care a
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
mult de colonelul Costică Moglan, originar din Beiuș. Astfel, echipa militară "Tricolorul" Beiuș antrenată de prof. Teodor Moruțiu (Lămâie), fost jucător al Beiușului, ajutat de prof. Ioan Zaha (Bule), a promovat pentru prima dată în Divizia C după ce a câștigat barajul cu Minerul Borșa. Echipa militară a activat timp de trei ani cu bune rezultate în Divizia C, după care echipa a fost mutată la Oradea. Între Divizia C și Campionatul Județean: În 1981, Bihorul Beiuș, echipa de suflet a orașului
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
cu bune rezultate în Divizia C, după care echipa a fost mutată la Oradea. Între Divizia C și Campionatul Județean: În 1981, Bihorul Beiuș, echipa de suflet a orașului, antrenată de prof. Traian Horge, a promovat în Divizia C, în urma barajului cu Olimpia Gherla. Un rol important l-a avut atunci regretatul primar Gavril Butuc și secretarul său, Florian Dacin, precum și procurorul Puiu Sremcevici, acesta implicându-se în destinele fotbalului beiușean timp de peste 20 de ani, fiind o perioadă și președinte
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
destinele fotbalului beiușean timp de peste 20 de ani, fiind o perioadă și președinte de onoare a clubului beiușean. Echipa a retrogradat în campionatul județean, în ediția 1982-1983. În 1985, beiușenii au izbutit să revină din nou în Divizia C, în urma barajului cu "Recolta" Rozavlea (jud. Maramureș), evoluând însă sub numele de "Gloria" Beiuș. Se mențin în Divizia C, timp de 5 sezoane, iar în ediția 1989/1990 vor retrograda în campionatul județean. Trebuie amintit ajutorul acordat echipei de primarul de atunci
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
industria lemnului, industria alimentară ,etc. Industria chimică este reprezentată de fabrici și combinate precum Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora, ambele aflate la distanță de 10 km față de Râmnicu Vâlcea. Indusria energetică: hidrocentrale construite de-a lungul râurilor Olt și Lotru (Barajul Lotru-Ciunget). Industria lemnului este prezentă la Râmnicu Vâlcea și Brezoi. Hărți Râmnicu Vâlcea și Drăgășani
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
Curtea supremă de justiție, guvernul și parlamentul își au sediul în Haga. Linia de apărare fortificată din a fost înscrisă în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Termenul de "Amsterdam" provine din alăturarea cuvintelor "dam" (în neerlandeză însemnând baraj) și cuvântul "Amstel" (râu ce străbate orașul). Pe plan local, orașului i se mai zice și "Mokum" ("oraș" pe limba idiș). Prima atestare documentară a numelui Amsterdam o reprezintă un document emis la 27 octombrie 1275 de contele Floris al
Amsterdam () [Corola-website/Science/296834_a_298163]
-
o pânză freatică bogată. Luncile și terasele din apropiere sunt larg folosite pentru cultura de pomi fructiferi, viță de vie și cereale. Dacă în trecut modelarea reliefului se făcea de către cataclisme, după anii 50, omul a fost cel care ridicând baraje și diguri, între anii 1958-1966, l-a influențat, acționând astfel și asupra climei. Poziția și cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a așezării de pe Bistrița, încă din Evul Mediu Bacăul devenind un important nod de intersecție a principalelor artere comerciale
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
marea să majoritate depozite aluviale cenozoice și este atat de plată încât o creștere cu 50 de metri a nivelului mării ar cauza inundarea întregii zone cuprinse între Oceanul Arctic și Novosibirsk. Multe dintre depozitele aluviale din această câmpie sunt rezultatul barajelor de gheață care întorc cursurile râurilor Obi și Yenisei, redirijându-le spre Marea Caspică (și probabil spre Marea Aral). Este, de asemenea, o câmpie foarte mlăștinoasa. În sudul acesteia, unde permafrostul este absent, se formaseră zone întinse bogate în iarbă
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
guvernoratului ("muhafazah") cu același nume. Orașul este sediul unei Universități - a 3-a din Egipt ca mărime - și al primului Orfelinat egiptean, întemeiat prin 1910 de o misionară americană creștină, Lillian Trasher. În nordul său se află unul dintre primele baraje pe Nil, construit de englezi în secolul al XIX-lea. Este posibil ca să fie legat de faptul că orașul era sediul adorării a două zeități funerare cu morfologie canină: Anubis și Wepwawet; chiar și Osiris era adorat sub forma unui
Assiut () [Corola-website/Science/298404_a_299733]
-
Micăului (5,2 km) și Valea Checheț (16,3 km). Debitul acestor cursuri de apă este variabil, puternic primăvara, la topirea zăpezilor și aproape de secare, în perioada lunilor de vară. În zona sud-vestică a orașului sunt amenajate două lacuri de baraj, pentru regularizarea apelor provenite din viituri, lacul din amonte având o suprafață de 9515 mp, iar cel din aval 8419 m². Climatul este unul temperat, cu o temperatură medie anuală între . Luna cea mai rece este ianuarie, iar luna cu
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
format din localitățile componente (reședința), Capșa, Dodeni și Izvoru Muntelui, și din satele Izvoru Alb, Potoci și Secu. Are o populație de locuitori. Orașul se situează în vestul județului, la poalele Munților Ceahlău, pe malurile Bistriței, acolo unde se află barajul ce formează lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul orașului, Bistrița primește apele afluenților Bicaz și Izvorul Muntelui (care se varsă direct în Bistrița în aval de baraj), Izvorul Alb și Secu (care se varsă în lacul Izvorul Muntelui). Este străbătut de
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
în vestul județului, la poalele Munților Ceahlău, pe malurile Bistriței, acolo unde se află barajul ce formează lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul orașului, Bistrița primește apele afluenților Bicaz și Izvorul Muntelui (care se varsă direct în Bistrița în aval de baraj), Izvorul Alb și Secu (care se varsă în lacul Izvorul Muntelui). Este străbătut de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. La Bicaz, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN12C care urcă pe valea râului Bicaz, trece prin
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
a forma comuna Tașca, comuna Bicaz rămânând cu satele Bicaz, Capșa, Cârnu, Ciungi, Izvoru Muntelui, Mărăcini și Poiana Cârnului. În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. Un an mai târziu, au început lucrările de construcție a barajului pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Satul din munte a devenit mai întâi o colonie muncitorească, apoi un mic oraș, cu cartiere de blocuri de locuințe, școli, biblioteci, muzeu. Lucrările la baraj s-au încheiat în 1960 și atunci a
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
mai târziu, au început lucrările de construcție a barajului pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Satul din munte a devenit mai întâi o colonie muncitorească, apoi un mic oraș, cu cartiere de blocuri de locuințe, școli, biblioteci, muzeu. Lucrările la baraj s-au încheiat în 1960 și atunci a intrat în funcțiune și hidrocentrala de 210 MW „Stejaru”. În același an, comuna Bicaz a primit statut de oraș raional; au fost desființate cu această ocazie satele Bicaz Centru, Cojujna, Piatra Corbului
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
astăzi muzeu; și (1912), astăzi primărie. Economia Bicazului este predominant industrială, dominată de producția de energie a centralei "Stejaru". La Bicaz funcționează o fabrică de ciment înființată în 1951 cu scopul de a furniza materie prima în vederea construcției ulterioare a barajului de acumulare. Fabrica „Moldocim”, deținută în prezent de compania germană Carpat Cement, valorifică marnele și calcarele din carierele din zonă. Relevante sunt și industria de prelucrare a lemnului și industria alimentară.
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
foarte largă, de circa 4 km, prielnica agriculturii. În acest scop, s-au realizat lucrări de hidroameliorații. La est de oraș, pe cursul râului Siret a fost amenajat la sfârșitul anilor '80 lacul de acumulare Rogojești. Este închis de un baraj de pământ omogen, prevăzut cu un evacuator de beton tip stăvilar. Suprafață să este de 850 hectare, iar adâncimea maximă atinge 8 m. Climă zonei este una temperat-continentală. Media anuală de temperatură este de 8 °C. Cea mai călduroasă luna
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
brusc spre localitatea Arbore. Apele stătătoare sunt reprezentate de câteva acumulări de apă: trei în partea de nord a orașului, la ieșirea spre Marginea, cunoscute sub numele de “Trei iazuri” și una pe pârâul Solcuța. Lacul de acumulare format în spatele barajului construit pe Solcuța în 1978, constituie principala sursă de apă a orașului, dar și o potențială sursă energetică. Râul Solca își adună apele din pârâul Izvor și pârâul Solcuța, străbătând în calea sa, de la vest la est, orașul Solca, comuna
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
Reconstrucția a fost realizată de către Republica Populară fără ajutor străin. Acest cutremur a fost al doilea cutremur puternic din secolul XX. În ianuarie 2010, întreaga câmpie de la Velipoja a fost inundată după ce a plouat greu și lung, precum și datorită deschiderii barajelor de pe Drin. Mii de persoane au fost evacuate. De asemenea, în Shkodra apă stătea în stradă.
Districtul Shkodër () [Corola-website/Science/297240_a_298569]
-
Edin Džeko, Zvjezdan Misimović, Vedad Ibišević, Emir Spahić, Asmir Begović, Miralem Pjanić, Sejad Salihović și alții. Echipa națională de fotbal a Bosniei și Herțegovinei nu s-a calificat la niciun campionat mondial său european, dar a jucat de două ori baraj de calificare. Echipele naționale bosniace la sporturi de echipă au avut mari dificultăți în a selecționă cei mai buni jucători. Deși originari din Bosnia și Herțegovina, multi sportivi au ales să joace pentru alte țări din cauza identificării etnice sau datorită
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
În 2004, Laos a semnat un acord cu SUA, prin care beneficiază de tarife mici la exporturi. În mai 2005, un grup de bănci străine au acceptat să acorde un împrumut de 1,6 miliarde de dolari pentru construirea unui baraj și a unei hidrocentrale pe râul Nam Theun. Exportul de energie electrică aduce statului o sumă anuală de 2 miliarde de dolari. În plus UE va acorda 1 milion de dolari ca asistență pentru viitoarea aderare la OMC. Sectoare economice
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
perpetuat până în timpurile moderne, s-a răspândit din Iran în alte ținuturi din Orientul Mijlociu, în Africa de Nord și chiar în Spania. Lungimea totală a rețelei de qanat ajunge la aproape 40.000 km. Iranul este, de asemenea, patria celor mai vechi baraje din lume, multe dintre ele aflându-se în stare de funcționare și în prezent. Totuși, clima Iranului este mai favorabilă decât cea a altor țări din Orientul Mijlociu. Mai mult de 1/3 din teritoriu primește o cantitate de precipitații de peste
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
este ecuatorială și subecoatorială moderată de alizee. Rețeaua hidrografică este densă . Cele mai lungi ape curgătoare (Courantyne, Suriname, Maroni), având debite bogate, constituie și importante căi de penetrare în interiorul dominat de pădurile dense ecuatoriale. Pe fluviul Suriname s-a construit barajul Afobaka, care adună apele fluviului în lacul artificial W.J. van Blommestein. Ierburi de savană se întâlnesc doar în câmpia nordică, înlocuite pe alocuri de culturi agricole. Fauna este extrem de variată, de la păsări viu colorate - papagali, ibiși, colibri și altele
Surinam () [Corola-website/Science/298147_a_299476]
-
Minereul e transformat în alumină și aluminiu, care sunt exportate. Jumătate din rețeaua de căi ferate a statului, care măsoară 301 kilometri lungime, constă din linii înguste de cale ferată, destinate transportului bauxitei din minele de unde este extrasă. După construirea barajului Afobaka, a devenit în sfârșit posibilă producerea unei cantități suficiente de energie, necesară uzinelor pentru transformarea bauxitei. De profiturile din această activitate beneficiază însă mai ales concernele americane și olandeze. Industria prelucrătoare produce energie electrică, alumină, aluminiu, produse chimice, ciment
Surinam () [Corola-website/Science/298147_a_299476]
-
București. De asemenea, portul Giurgiu și portul Oltenița, cu ajutorul unor investiții, ar putea deveni puncte cheie în transportul de bunuri sosite pe nave spre București. Astfel ar reîncepe utilizarea căii ferate CFR Progresul - Giurgiu. Pe râul Dâmbovița există 3 mari baraje în cursul său spre S-E:
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]