13,206 matches
-
toți au coborât să ajute după puterile lor, iar acum ei au fost aceia care au spus, aveți grijă cu pianul, aveți grijă cu serviciul de ceai, aveți grijă cu tava de argint, aveți grijă cu tabloul, aveți grijă cu bunicul. Este de înțeles, prin urmare, faptul că se văd atâtea figuri posomorâte în jurul mesei mari a consiliului, atâtea sprâncene încruntate, atâtea priviri congestionate de iritare și de lipsa de somn, probabil aproape toți acei oameni ar fi preferat să curgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
atoateștiutor. Voi doi ați fi o pereche grozavă. Vorbești ca tipul ăla din The Bachelorette, se văită Lauren. Groaznic. —Așadar, nu te pot tenta cu o căsătorie plină de strălucire? spuse Hunter, refuzând să se lase descurajat. Acum vorbești ca bunică-mea. Nu mă pot gândi la nimic mai rău decât să fii implicat Într-o căsătorie plină de strălucire. Brusc, Lauren păru jenată. —Vreau să zic, În afară de faptul că aș fi fost ca voi doi. Îmi pare rău. Marci apăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
măritat cu un bărbat pe care-l cheamă James Joyce? — Îhî. Exact ca pe scriitor. — Incredibil. Partea amuzantă e că părinții lui Jimmy habar n-au de literatură. Nici nu auziseră de James Joyce. Pe Jim l-au botezat după bunicul din partea mamei, James Murphy. — În cazul ăsta, sper că Jim al tău nu e scriitor. Cred că nu e nici o distracție să încerci să publici cu un asemenea nume pus în frunte. — Nu, nu, Jim al meu nu scrie. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
-mi sărutul și apoi culcându-și capul pe umărul meu. Sunt însărcinată iar, mi-a spus ea. Am făcut testul azi-dimineață și a ieșit pozitiv. În mine crește un copil, tată, și de data aceasta o să trăiască. Promit. O să fii bunic, chiar dacă pentru asta trebuie să stau în pat următoarele șapte luni. Pentru a doua oară în mai puțin de șaptezeci și două de ore, ochii mi s-au umplut în mod inexplicabil de lacrimi. Femeile gravide răsăreau pretutindeni în jurul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de explicit povestiri și ghicitori : Mama ridică poalele/ și tata-i bagă moalele („Mălaiul în țest”), găsim la români. Repertoriul bulgar este mai bogat : Unchiul o apasă pe mătușa,/ între ei geme ceva („Cuptorul mobil cu pîine”) ; Bunica desface picioarele,/ bunicul se ridică („Cuptorul mobil”) ; Arăboaica desface picioarele,/ Arabului îi place („Cuptorul mobil”) ; O bagi albă,/ o scoți roșie („Pîinea”) ; O pui udă,/ o scoți uscată („Pîinea”) ; Deasupra e lumină,/ dedesubt e cer întunecat,/ la mijloc e un fus mic/ și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ca popor (modern) par a avea o problemă oedipiană a transmiterii. Generalizînd poate excesiv, dar nu fără rost, am putea spune că, odată cu modernitatea noastră națională, reiterăm un același model de psihologie colectivă : ne omorîm părinții, dar ne venerăm (stră)bunicii. De la junimiști la actuala Piață a Universității, societatea, lumea noastră întreagă se strică periodic (și se strică...), de vină fiind stearpa (sau criminala) generație a predecesorilor. Nimic nu mai este ca pe vremea strămoșilor (mitul voievodal la Eminescu, mitul generației
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
sistematic Renașterea. Nu mă întrebați de ce, încă de cînd eram adolescent mi-am pus această problemă, dar deocamdată n-am găsit un răspuns. Dacă mă uit însă acum în biroul unde scriu aceste rîn duri, văd deasupra capului meu chipul bunicului (ce om, ce generație, ce lume !...), dar printre cele 22 de fotografii de familie înșirate în colțul camerei nu e nici una cu tatăl meu. Surprinzător, nu am realizat pînă acum acest lucru !... Nu mai înțeleg nimic... Am plecat surîzători la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și el, a mitului bunului sălbatic -, și acolo au găsit-o, gata pregătită de reclamă, publiciștii noștri. Ea nu are consistență istorică, ci doar profunzimea tradiției, nu este de undeva anume, ci „de la noi, de aici”, din „spațiul mioritic”. Produsele bunicii noastre nu au istorie, nu au geografie, au doar tradiție. Dar această bunică a tuturor nostalgiilor este cea pe care o iubesc românii ! și ce e rău în asta ? - veți întreba. O, nu, și mie îmi place, căci și eu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
glumețe, după firea omului. 21 au răspuns: Eu, unul, postesc pentru că așa-i obiceiul. 13 Ca să mă îngrijesc. 13 Ca să mă stimeze vecinii. 1 Ca să fac hatârul soacră-mii. 3 Ca să-mi curăț stomacul. 3 Pentru că așa mi-a lăsat bunică-mea (maică-mea, taică-meu) în testament. 3 Pentru că-mi place fasolea. 4 Pentru că un de post bun e mai bun decât un de dulce rău. 2 Ca să-și mai vândă băcanii caracatița. 2 Ca să fac economie, carnea e tot
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
le înfășoare și să le desfășoare toată ziua, iar uneori când se întorcea găsea lâna despletită în toată odaia, care se umplea de culoare. Nicu își luă ghetele de la ușă, își legă cu grijă șireturile și plecă. Atunci îi promisese bunicii lui s-o vadă duminica, de câte ori poate. Azi putea. Îi făcea bine să-i povestească de una, de alta și să se mai sfătuiască cu ea. Iar glasul ei din timpul vieții părea că-i răspunde, dar acum doar din
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
urât. Măsimt somnoroasă și răsfățată, și îngrijorată, și cugândurile vraiște. Tânjesc. Azi-noapte m-am visat nici mai mult nici mai puțin decât în grădina raiului, semăna puțin cu grădina fostei noastre case, cea pe care au vândut-o la moartea bunicului. Am trecut pe lângă un corcoduș care nu mi-a spus nimic, am ajuns la un măr, am văzut în el un mic fruct auriu și l-am înhățat fără să stau pe gânduri. După asta, văd mai încolo un măr
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ÎNAINTE Autoarea cărții cu titlul Întâmplări în livada bunicului este o ființă sensibilă, care s-a aplecat cu grijă și sfială asupra micilor necuvântătoare, dându-le viață și trăsături omenești cum numai un dascăl o poate face. Cartea este formată dintr-o înlănțuire de scene, ce se petrec într-
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
micilor necuvântătoare, dându-le viață și trăsături omenești cum numai un dascăl o poate face. Cartea este formată dintr-o înlănțuire de scene, ce se petrec într-un univers aparte, în care apare nepotul, copilul atent la detalii și neobișnuit. Bunicul este întruchipat de bătrânul sfătos, bun gospodar, care își tratează copacii din livadă ca pe niște prieteni. Cartea cu titlul de mai sus este valoroasă atât din punct de vedere stilistic prin folosirea personificărilor, epitetelor și metaforelor,cât și din
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
fiecare povestire în parte și prin amintirile copilăriei trecute, redeșteptate pentru o clipă magică. Ca învățător, o recomand fie pentru activități în completare la multe obiecte, fie ca auxiliar la obiectul științe ale naturii. Lecturile din cartea Întâmplări în livada bunicului atrag prin diversitatea lor formând o lume de basm în universul searbăd al copiilor de astăzi. Autoarea, Vicol Ecaterina, iubește copiii, iubește natura, iubește livada în care a copilărit. Are o nostalgie a copilăriei ce a rămas acolo, printre copacii
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
Cred că din primul pas făcut pe calea cunoașterii se vor naște alte întâmplări care pot să se petreacă oriunde: în grădină, în pădure, pe câmp, dar mai ales în școală, câmpul de luptă al fiecărui învățător. ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI Bunicul meu trăiește în apropierea unui deal mare pe care localnicii îl numesc Măgura. Acest loc e plin de istorii vechi, venite din negura timpului, în care fantome de turci, căutând comoara lui Ștefan cel Mare, se arată în nopți
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
că din primul pas făcut pe calea cunoașterii se vor naște alte întâmplări care pot să se petreacă oriunde: în grădină, în pădure, pe câmp, dar mai ales în școală, câmpul de luptă al fiecărui învățător. ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI Bunicul meu trăiește în apropierea unui deal mare pe care localnicii îl numesc Măgura. Acest loc e plin de istorii vechi, venite din negura timpului, în care fantome de turci, căutând comoara lui Ștefan cel Mare, se arată în nopți cu
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
Mare, se arată în nopți cu neguri dese și lumini gălbui care joacă pe locul unde este ascuns aurul... Dar nu despre comoara pierdută în adâncuri vreau să vă vorbesc. Nu. Eu vreau să vă spun că la poalele Măgurii, bunicul are o livadă bătrână, cu copaci care ascund povești care de care mai atrăgătoare. De la aceștia, punând urechea pe trunchiul aspru și ridat de vreme, am aflat întâmplări neobișnuite și vreau să vi le spun și vouă. O ÎNTÂMPLARE CU
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
care mai atrăgătoare. De la aceștia, punând urechea pe trunchiul aspru și ridat de vreme, am aflat întâmplări neobișnuite și vreau să vi le spun și vouă. O ÎNTÂMPLARE CU TÂLC Deși din vară până în toamnă târziu în livada fermecată a bunicului roadele apleacă în jos crengile bătrâne, mirate și ele de atâta rod, bunicul își găsește de lucru din primăvara asta până în cea viitoare. Încă din mustul zăpezii, trece de la copac la copac, cercetează crengile uscate, ciocănește în coaja copacilor bătrâni
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
vreme, am aflat întâmplări neobișnuite și vreau să vi le spun și vouă. O ÎNTÂMPLARE CU TÂLC Deși din vară până în toamnă târziu în livada fermecată a bunicului roadele apleacă în jos crengile bătrâne, mirate și ele de atâta rod, bunicul își găsește de lucru din primăvara asta până în cea viitoare. Încă din mustul zăpezii, trece de la copac la copac, cercetează crengile uscate, ciocănește în coaja copacilor bătrâni și vorbește cu ei: Ei, cireșule! Vezi că ți s au uscat câteva
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
ți le dau jos, nu? Ce zici? Bună dimineața, nucule! Furtuna de aseară ți-a rupt un braț. Hai să mai vedem ce mai putem face! Așa curăță, taie, adună, apoi când soarele timid începe să topească urmele iernii trecute, bunicul intră în livadă să vadă urmările bătăliei grele. După aceea sapă pomii la rădăcină, îi dă cu var până la jumătatea trunchiului de zici că le face straie noi, ca de îngeri. Într-o zi, l-am urmărit cum vine aducând
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
îi dă cu var până la jumătatea trunchiului de zici că le face straie noi, ca de îngeri. Într-o zi, l-am urmărit cum vine aducând cu el o găleată, un hârleț și niște pomișori cumpărați din târg. Ce faci, bunicule, cu ei? Vreau să înnoiesc livada. Nu vezi că mai mulți copaci au îmbătrânit? Păi de ce mai plantezi acești pomișori? Crezi că mai apuci să mănânci poame din ei? Dragul meu, nepoțel! În viață trebuie să faci câteva lucruri frumoase
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
nu m-am descurajat. Am urcat până lângă minunea moale. Am privit înăuntru. Între pene și puf se ascundeau patru ouă verzui ca niște bomboane de mentă. Am întins mână să iau unul în căușul palmei, dar am auzit glasul bunicului: Nu le atinge! Pasărea părăsește cuibul și ouăle atinse de mâna omului. Și e păcat de munca ei. Ca să și facă o nouă casă e foarte greu și pierde perioada clocitului. Am coborât ca un hoț prins asupra faptei. Atunci
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
privind și ascultând glasurile ce vin neauzite din toate părțile. Un păr bătrân cu coaja crăpată, numărând ani mulți în tulpina lui, privește prietenos spre mărul la fel de bătrân ca și el și-și împărtășesc ultimele vești: venirea păsărilor călătoare, drumul bunicului printre ei spre cercetarea locurilor necurățate sau a tufelor ce răsar sălbatice înăbușindu-i. Deodată, două glasuri subțirele se aud a ceartă întrerupând gândurile de pace ale bătrânilor copaci. Te-ai rumenit bine, mărule, și obrazul tău dolofan pare tare
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
întrerupând gândurile de pace ale bătrânilor copaci. Te-ai rumenit bine, mărule, și obrazul tău dolofan pare tare încrezut! Iar tu, pară, ești galbenă de atâta invidie! -Eu, spuse un măr rotofei, săltând pe creanga pe care stătea, sunt bucuria bunicului și mândria toamnei. Uite, mâine-poimâine vor veni stăpânii livezii și, împreună cu suratele mele, vom umple coșurile grele! Te lauzi în zadar, rosti para, de pe o creangă a părului vecin. Noi, perele, suntem mari, zemoase și parfumate. Vom umple coșuri și
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
livezii și, împreună cu suratele mele, vom umple coșurile grele! Te lauzi în zadar, rosti para, de pe o creangă a părului vecin. Noi, perele, suntem mari, zemoase și parfumate. Vom umple coșuri și mai multe decât voi, merele cu obrajii bucălați. Bunicul ne va culege cu mâna, ne va ordona în cămară pentru iarnă, iar din celelalte surate ale mele va face compot, gem și chiar va pune feliuțe la uscat pentru zilele grele de iarnă. Ba noi suntem mai importante! Compotul
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]