14,107 matches
-
peștera călugărului pustnic, probabil o reprezentare a Maicii Domnului „Prodromița”, provenind, după spusele autorului chiar din Muntele Athos. O altă întâmplare minunată legată de această icoană a fost consemnată într-o cronică veche. Icoana, spune cronica, a fost luată de credincioși și dusă în biserica din Oravița, dar după două zile, icoana dispăruse din locul de unde se închina lumea la ea. Icoana a ajuns în cele din urmă din nou în peșteră. Intensitatea acestui eveniment a făcut ca tânărul teolog Alexie
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
lucrare aflăm amănunte și despre primele acțiuni care au fost întreprinse cu privire la amenajarea unei capele, altarul acesteia având la temelie peștera descoperită. "2. Amenajarea lăcașului mănăstiresc. Reînnodarea vieții monahale în zonă" Ieromonahul Paisie Răileanu descrie astfel primii pași întreprinși de credincioșii care au descoperit peștera: „Sub un sloi de piatră moale, găsiră în peșteră oasele divizate, a călugărului, de la “Ciobeni”. Bucuroși de aceste descoperiri, întreprinse o colectă. Banii adunați, au făcut o cruce de lemn și două icoane. Crucea a cioplit
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
nerăbdare, vizitau aceste locuri.” După descoperirea peșterii, - după cum aflăm din lucrarea lui Vasile Vărădean - care a avut loc în 1859, un miner ocnar din Oravița a lărgit peștera, dându-i astfel o formă potrivită pentru oficierea slujbelor religioase. Un alt credincios, lemnar de meserie, i-a fixat deasupra o cruce din lemn, iar pictorul Mihail Popovici a pictat câteva icoane pentru altar. De aici încolo, credincioșii din împrejurimi au început a urca apentru a se ruga și închina în noua capelă
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
a lărgit peștera, dându-i astfel o formă potrivită pentru oficierea slujbelor religioase. Un alt credincios, lemnar de meserie, i-a fixat deasupra o cruce din lemn, iar pictorul Mihail Popovici a pictat câteva icoane pentru altar. De aici încolo, credincioșii din împrejurimi au început a urca apentru a se ruga și închina în noua capelă. La scurt timp după amenajarea provizorie a peșterii, la 10 iunie 1859, preotul George Petrovici din Ciclova Română, alături de preotul Alexie Nedici dn Ciclova Montană
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
făcut de protopopul Ștefanovici, al Bisericii-albe - cu hramul la 1.Octombrie a.c. adecă sărbătoarea „Omoforul Maicii Domnului”.” Mănăstirea Călugăra a fost închinată și „Sfântului Marelui Mucenic Procopie”, a cărui pomenire se prăznuiește în ziua de 8 iulie. După sfințirea capelei, credincioșii din împrejurimi au început să vină și mai des și au început să doneze pentru ridicarea noii biserici. Astfel in daniile pe care Tânărul Alexie Nedici le-a strâns, încep lucrările la zidirea mănăstirii. Banii nefiind suficienți însă pentru proiectele
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
suficienți însă pentru proiectele pe care le avea tânărul Alexie Nedici, acesta pornește spre Viena cu scopul de a aduna fonduri pentru mănăstire. Se întoarce însă acasă fără a fi adunat o sumă de bani semnificativă și face apel la credincioșii din zonă reușind cu succes să îi mobilizeze pe aceștia pentru strîngerea de fonduri necesare pentru construirea mănăstirii și înzestrarea ei cu obiectele de cult necesare. Bazându-se pe o descriere ce provine de la însuși ieromonahul Alexie Nedici, Vasile Vărădean
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
ce era din piatră moale și s-au zidit până la partea de apus, în prelungirea cum se vede astăzi. Iar în partea de apus, are adâncimea fundamentului de 4 stânjeni.2 Împodobirea bisericii, s-a făcut mai mult, din ofrandele credincioșilor din Oravița și în jur. Icoanele principale, le-a pictat, renumitul pictor „Dumitrie Turcu”. În turnul bisericii, s-au așezat un clopot.” Altarul bisericii de la Mănăstirea Călugăra a fost așezat practic peste locul unde s-a nevoit călugărul pustnic amintit
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
la parohia - montană. Devine preotul Valeriu Dabici, din Cacova, la conducere. Vine ieromonahul Dionisie Văcărescu împreună cu Durăin. Protos Durăin Vartolomeiu, înlocuiește pe Văcărescu și conduce mănăstirea, până la 1949. Se face o nouă renovare în biserică, catapeteasma și pictura cu fondurile credincioșilor și instituție. Se sfinșește biserica, de Prea Sf. Sa D. Dr. Veniamin Nistor, fost episcop de Caransebeș. Vine la conducere, ieromonahul Nectarie Pintilie, de origine moldovean. Devine Protos. Ieronim Bali[n]ton și exarh, până la 13 Dec. 1957 și transferat
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
din cinul monahal. Acesta va deveni ieromonah și va reveni la conducerea mănăstirii 1910-1913. În timpul administrării Mănăstirii Călugăra de către Pr. Pavel Bufanu, este prezent pentru o perioadă incertă ieromonahul Macarie Gușcă, care, prin prezența sa plină de evlavie, atrage mulți credincioși la mănăstire. Acest monah este cel care în 1905 a întemeiat Mănăstirea „Sf. Prooroc Ilie” de la Bocșa Vasiova. "2. Trecerea mănăstirii sub administrarea monahilor" Mănăstirea Călugăra va trece sub administrația monahilor odată cu numirea ca stareț a ieromonahului Dionisie Văcărescu, ce
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
laudă referitoare la protosinghelul Vartolomeu Durăin și la contribuțiile sale în ceea ce privește dezvoltarea sfântului lăcaș monahal: „Protos. Vartolomeu Durăin cu o tărie duhovnicească de treizeci de ani în această mănăstire (1917-1947), lasă realizări impresionante, rămânând o figură legendară în amintirea multor credincioși. Sub conducerea lui, mănăstirea a ajuns într-o stare cu adevărat înfloritoare, s-a reparat exteriorul bisericii, s-au adaptat camerele pentru personal, s-a zidit partea din temelie, s-a înființat o bibliotecă cu material de valoare, iar sfânta
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
deci protosinghelului Vartolomeu Durăin că a continuat în fapt obiceiul de implica mireni în conducerea mănăstirii, fără a consolida poziția monahilor în zonă. Reproș făcut și preoților de mir cu ani în urmă. "2. Creșterea prestigiului mănăstirii reflectată în participarea credincioșilor de pretutindeni la pelerinaje și slujbe religioase" Este cunoscut faptul că în timpul războaielor dintre turci și austrieci, multe mănăstiri și biserici au suferit pagube imense sau au fost chiar distruse, locul lor uneori nemaiputând fi stbilit cu exactitate. În tradiția
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
revelația divinului în repetate rânduri, afluxul de închinători continuând să fie considerabil în mai toate timpurile, indiferent de problemele interioare ale mănăstirii. Mănăstirea a reprezentat un centru al Ortodoxiei Bănățene, al Văii Carașului în special, un punct de sprijin pentru credincioșii care s-au aflat sub ocupația străină a unor popoare neortodoxe ce urmăreau cu tenacitate convertirea acestora la religia lor, după cum cunoștem din istoria Banatului și a Transilvaniei. Păstrarea vie a tradiției orale care amintește de existența pustnicilor ce s-
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
și fapte cu cei din „Regat”. Alături de școală, Biserica a fost cea care a păstrat coeziunea dintre românii de pretutindeni, rolul ei fiind primordial în păstrarea ființei naționale. Mănăstirea Călugăra a fost dintotdeauna un centru spiritual care a atras mulți credincioși din toate teritoriile locuite de români. V. Perioada 1949-1999 1. Lucrări de renovare și modernizare a Mănăstirii Călugăra" După cum am arătat deja, biserica Mănăstirii Călugăra a fost ridicată pe locul peșterii unde s-a nevoit unul dintre cei doi pustnici
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Franz verdeț din Oravița Montană.[...] Acoperișul inițial al turnului a fost acoperiș piramidal în patru fețe triunghiulare, schimbat ulterior cu un acoperiș baroc de tablă.” În 1907 s-a mai construit și o verandă pentru chilii din fondurile strânse de la credincioși, după cum rezultă din inscripțiile de deasupra intrărilor verandei. Am amintit deja renovările făcute de Protosinghelul Vartolomeu Durăin, necesare mai ales din cauza inundațiilor din 1942. Unul dintre stareții mănăstirii, Ieronim Balinton (1950-1957), a fost un sculptor talentat și a sculptat, printre
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
stareț a fost, printre altele încununată și de formarea unei obști închegate, a unui sobor de viețuitori care au slujit și slujesc mănăstirea cu evlavie. Cu personalitatea sa blândă și prezența sa plăcută, Părintele Stareț Casian a reușit să atragă credincioși veniți din toate colțurile țării. În ceea ce privește renovarea și reamenajarea complexului de construcții, în anul 2000 s-a restaurat pictura mănăstirii și iconostasul. Lucrarea de restaurare a fost executată de pictorul basarabean Igor Isac. To în anul 2000 s-a restaurat
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
ridicată în anul 1756. Are hramul ""Adormirea Maicii Domnului"". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Așezată în mijlocul cimitirului, vechea biserică de lemn din Mierag își primește și acum în fiecare duminică și în sărbători credincioșii la sfânta liturgie. Martoră la viața comunității încă din 1765, biserica este și în prezent singurul edificiu de cult din localitate. A înlocuit la momentul edificării ei, o altă biserică de lemn, probabil prea bătrână pentru a mai merita a
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
abia în anul 1962 - mai exact de către P.S. Valerian Zaharia al Oradiei. Înainte de această sfințire, în anul 1958, biserica a fost reacoperită cu șindrilă. Acoperișul a mai fost reparat încă o dată înainte de 1988, prin grija părintelul Mircea Dejeu, pe cheltuiala credincioșilor, a Arhiepiscopiei Clujului, Vadului și Feleacului precum și a protopopiatului Huedin. Resfințirea a avut loc în 23 octombrie 1988, de către P.S. Iustinian Maramureșanul, episcop ortodox al Vadului, Feleacului și Clujului . este construită din lemn de stejar.Formată din naos și pronaos
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
a luptei de catolicizare dusă de Imperiul austro-ungar în secolul al XVIII-lea. Astfel în 1761 călugării de la Dejani au fost martirizați, doar câțiva fugind dincolo de munți, la mănăstirile din Argeș. La ruinele mănăstirii au venit de-a lungul vremii credincioși și preoți în pelerinaj, rugându-se pentru vremuri mai bune. După 1989 a renăscut dorința refacerii acestui centru monastic făgărășean. Sub oblăduirea Înalt Prea Sfințitului Antonie, Mitropolitul de atunci al Ardealului, episcopul vicar al acelei vremi - Prea Sfințitul Serafim Făgărășeanul
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
în mod providențial, în anul 1992 au venit în aceste locuri călugări din Moldova, de la mănăstirile Sihăstria și Sihla, reactivând vatra monahală. Locul a fost defrișat și curățat, s-au montat două troițe, Poiana Mănăstirii redevenind loc de pelerinaj. Cu ajutorul credincioșilor din împrejurimi s-au construit câteva chilii și un paraclis în care ulterior s-a amenajat trapeza. În anul 1994 s-a pus piatra de temelie a noii biserici, ridicată de meșterul Petre Ciornei din Vatra Moldoviței. Împreună cu o echipă
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
faptul că de nenumărate ori a cerut cu crucea în mână ridicată de-asupra capului cotropitorilor păgâni să părăsească aceste meleaguri. În primii ani din secolul XX, la inițiativa profesorului Nicolae Baru, au fost demarate primele demersuri în vederea preluării de către credincioși din așezările situate în jurul Siriei, a schitului și paraclisului de la Feredeu. În ziua de 12 mai 1920, Nicolae Baru, proaspăt hirotonit preot, însoțit de câteva sute de credincioși ortodocși, au urcat la Schitul de la Feredeu și în cadrul unei ceremonii religioase
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
inițiativa profesorului Nicolae Baru, au fost demarate primele demersuri în vederea preluării de către credincioși din așezările situate în jurul Siriei, a schitului și paraclisului de la Feredeu. În ziua de 12 mai 1920, Nicolae Baru, proaspăt hirotonit preot, însoțit de câteva sute de credincioși ortodocși, au urcat la Schitul de la Feredeu și în cadrul unei ceremonii religioase au sfințit apă izvorului. În cursul anului 1926, acelasi părinte Nicolae Baru, a înaintat o scrisoare Episcopului Aradului Grigore Gh. Comșa în legătură cu acest izvor. La rândul său, episcopul
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
Baru, a înaintat o scrisoare Episcopului Aradului Grigore Gh. Comșa în legătură cu acest izvor. La rândul său, episcopul Grigore Gh. Comșa, a solicitat să fie informat detailat asupra modului cum se va putea folosi acest izvor în slujba biserici și a credincioșilor. Ca urmare a acestor demersuri, protoiereul Mihail Lucuța de la Oficiul Protopopesc din Siria, a făcut cunoscut episcopului o serie de date și informații în legătură cu izvorul de la Feredeu propunând în același timp și începerea și derularea unor lucrări în vederea amenajării izvorului
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
precum și construirea unui schit aici. Comitetul Urbarial din Siria a repartizat o parcela de teren în vederea construirii unei capele și o cantitate însemnată de material lemnos pentru construcție. La data de 11 aprilie 1931, un numar de aproape 500 de credincioși români, din satele și comunele din podgoria Aradului, au ținut să participe la ceremonia religioasă cu ocazia depunerii pietrei de temelie, a paracliseului având hramul "Sfanțul Mare Mucenic Gheorghe". După o perioadă de aproape 50 de zile, în ziua de
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
inc[ de la începutul secolului al XVIII-lea și pan[ în momentul apariției Decretului 410/1959, când, ca și multe alte mănăstiri din România, cea de la Feredeu a fost închisă. Până la acest tragic și dureros eveniment care a marcat viața multor credincioși, la Feredeu au fost câte 2-3 călugări precum și Ieromonahul Ioasaf Mârzencu. Cu toate aceste măsuri de represiune la Feredeu se mai oficiau în mod sporadic slujbe religioase, de către o serie de preoți din așezările din împrejurime, mai ales de Ziua
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
acces spre mănăstire, în urcuș susținut, este relativ anevoios și obositor. În anul 1992 pe valea urmată de drumul de acces, la o distanță de cca. 2 km. de mănăstire s-a construit un sectorul administrativ - gospodăresc, metocul mănăstirii. Pentru credincioșii care nu avea posibilitatea din diferite motive să urce până la mănăstirea din deal, s-a construit aici o biserică, având hramul Sfanțul Mare Proroc Ilie Tesviteanu Altarul și naosul noului lăcaș religios sunt spațioase și excelent luminate. Catepeasma, tetrapodul, stranele
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]