13,997 matches
-
lui Moldovan și găsind în sicriu cărămizi și o pălărie. Moldovan a supravițuit celor cinci gloanțe încasate, iar Paraipan nu mai are mult de trăit, din cauza unei boli incurabile, pe fundal desfășurându-se Revolta legionară din ianuarie 1941. În opinia criticul de film Nae Caranfil, Nicolaescu și scenariștii săi „se străduie să respecte riguros cronologia politică, într-o intrigă rocambolescă, forțând adevărul istoric până la capturarea întregii conduceri legionare, în pofida protecției germane, de către imbatabilul Moldovan”. "Nea Mărin miliardar" (1979) este o comedie
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
acea vreme de o sciatică. Ca o ironie, deși Nicolaescu fusese reticent să preia proiectul și era prima sa comedie, "Nea Mărin miliardar" a devenit cel mai vizionat film românesc al tuturor timpurilor. Ciuleandra este un film psihologic, considerat de către criticul de film Grid Modorcea: „Cred că Ciuleandra este singurul nostru film psihologic, de calibru camilpetrescian, asociind remarcabil, la nivelul subconștientului, jocul „Ciuleandra" cu „Jocul ielelor”. În 1985, în timpul filmărilor la "Noi, cei din linia întâi" (1986), Nicolaescu a adus distrugeri
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
Grid Modorcea consideră: „Dacă Sergiu Nicolaescu n-ar exista, ar trebui inventat.". Tot acesta sintetizează: „sigurul cineast român care a ambiționat să împlinească un gigantic proiect: "Istoria poporului român transpusă pe peliculă"." și "Opera lui Sergiu Nicolaescu este un fenomen" . Criticul de film, Iulia Blaga, remarca, în iulie 2008, că Sergiu Nicolaescu a avut „o popularitate care depășește epocile”, deși statisticile arată că după 1989 vizionările noilor sale filme nu au mai atins cifrele dinainte, când atât Dacii, cât și Mihai
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
El a luat tot ce credea el că e mai bine și a pus acolo. Este un polipier de clișee opera lui Sergiu Nicolaescu. A pus pe ecran clișee după clișee. Toate filmele lui sunt clișee. Nu a riscat niciodată.” Criticul de film Grid Modorcea care are un doctorat în artă nu este de acord cu genul acesta de critici pe care le consideră nefondate și bazate pe „o reacție viscerală față de om sau politician și îl ating la operă”. Modorcea
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
acord cu genul acesta de critici pe care le consideră nefondate și bazate pe „o reacție viscerală față de om sau politician și îl ating la operă”. Modorcea continuă: "Dar opera ("lui Sergiu Nicolaescu") e puternică. Nu se clintește. Dacă ei ("criticii viscerali ai lui Sergiu Nicolaescu") ar vedea numai Ciuleandra, ar înțelege cât de cinefil a fost Nicolaescu. E un film profund, psihologic, floare rară la noi. Și a-l asocia cu Amadeus al lui Forman este o obligație de cinefil
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
your fist and not your mouth" este folosită în credite pentru jocul Cold Fear, la fel ca și în Spawn: Armageddon. Manșon a lansat "Mansinthe", propria firma de alcool elvețian, la care a primit diferite valori pro și contra, iar criticii au comparat mirosul băuturii cu cel al apei de canalizare și gustul „rău că urină”; dar a câștigat o medalie de aur în 2008 la Competiția Mondială a Băuturilor din Sân Francisco. A avut o relație cu Michele Greenberg, înainte de
Marilyn Manson () [Corola-website/Science/303952_a_305281]
-
a stabilit la Paris. La întrebarea " Ce este arta pentru dumneavoastră?", Ion Mirea a răspuns: Este tăcerea sublimă în care artistul își descarcă sufletul de un conținut inedit. Nu am cerut niciodată artei mele decât un lucru: să iubească omul". Criticul de artă Ionel Jianu remarca darul pentru culoare al lui Mirea, în peisaje ale căror tonuri exuberante, îl fascinau, dar și vocația lui poetică. Aceeași dimensiune lirică este subliniată și de Petru Comarnescu, un alt mare critic, în discursul ținut
Ioan Mirea () [Corola-website/Science/304282_a_305611]
-
Total Request Live" de la MTV, Carey scădea audiența cu ceea ce mai târziu a fost descris ca "striptease".. După sfârșitul lunii, a mers într-un spital, iar ziaristul ei a anunțat că Carey va lua o pauză de la aparențele în public. Criticii și-au schimbat părerile despre Glitter, filmul semi-autobiografic al Mariei Carey, dealtfel un neajuns în box office. Albumul conținînd coloana sonoră, "Glitter (2001)", a fost inspirat de muzica anilor '80 iar Carey l-a avut ca colaborator pe Rick James
Mariah Carey () [Corola-website/Science/304319_a_305648]
-
de muzică ce se întinde pe o perioadă de 100 de ani, de la până in prezent. Au fost facute încercări de a defini jazz-ul din perspectiva altor tradiții muzicale, cum ar fi istoria muzicii europene sau muzica africană. Dar criticul susține ca termenii săi de referință și definiția ei ar trebui să fie mai largă, definind jazz-ul ca o "formă de artă muzicală care provine din Statele Unite ale Americii, prin confruntarea negrilor cu muzica europeană" și argumentând că aceasta
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
Luiku Zobar, așa cum este descrisă la începutul nuvelei "Makar Ciudra" (în ) (1892) a lui Gorki. Filmul "Șatra" a fost distins cu următoarele premii: Actrița Svetlana Toma a obținut mai multe premii pentru interpretarea rolului Rada din acest film. Menționăm următoarele: Criticul Tudor Caranfil a comentat acest film astfel: ""Fără profunzimea și ardența nuvelelor lui Gorki, de la care își revendică inspirația, filmul abuzează de exotism și culoare. Doar unele secvențe persistă în amintire prin vitalitatea lor: provocarea pe care călărețul Zobar o
Șatra (film) () [Corola-website/Science/312523_a_313852]
-
film care poate fi citit numai la suprafață sau și în profunzime. La suprafață este un palpitant film polițist. În profunzimea lui rulează umbra unui film tulburător despre delincvență”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman afirma că filmul " Accident" este un „accident”, „o poveste cu delincvenți - scrisă de Dumitru Carabăț - minată de «locuri comune», de interpretarea monocordă a lui Sergiu Nicolaescu însuși (în rol de maior), salvată doar de câțiva protagoniști, printre care
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
accident”, „o poveste cu delincvenți - scrisă de Dumitru Carabăț - minată de «locuri comune», de interpretarea monocordă a lui Sergiu Nicolaescu însuși (în rol de maior), salvată doar de câțiva protagoniști, printre care Ștefan Mihăilescu-Brăila, Ernest Maftei, Corina Constantinescu, George Mihăiță”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Maiorul Petria ia urma unui Opel roșu al cărui șofer își abandonează în comă victima, o tânără inocentă, fugind de la locul accidentului. În urma adâncirii anchetei se
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
din România (ACIN) pentru filmele "Ringul" și "O lumină la etajul zece". "Ringul" a fost nominalizat la Premiul de aur al Festivalului Internațional de Film de la Moscova din 1985. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că în "Ringul" „scenaristul derulează o istorie petrecută aievea, pe drumuri europene, în anii celui de al doilea război mondial, stabilind, totodată, analogii, relații, disjuncții cu vremuri contemporane, încercând să valorifice lecțiile istoriei”. Criticul Tudor Caranfil nu
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că în "Ringul" „scenaristul derulează o istorie petrecută aievea, pe drumuri europene, în anii celui de al doilea război mondial, stabilind, totodată, analogii, relații, disjuncții cu vremuri contemporane, încercând să valorifice lecțiile istoriei”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Andrei, fost deținut al unui lagăr de concentrare, torturat în ring ca ”sac de antrenament” al comandantului Gebbauer, își reîntâlnește torționarul boxând într-un bâlci, prilej de
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
este „una dintre puținele reușite ecranizări ale regizorului specializat în filme de aventuri și istorice”. Regizorul însuși a considerat "Osînda" ca fiind „poate cel mai bun film al meu” , un film de artă care a beneficiat de succes de public. Criticul D.I. Suchianu considera că filmul este dintr-o privință „un adevărat tur de forță”, iar „calitățile sale dramatice, excelența montajului, perfecția autorilor, ne țin mereu în stare de «thrill» de atenție emoționată, dar, din cinci în cinci minute, se ivește
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Georgescu, afirma că filmul discreditează opera lui Victor Ion Popa „prin nereușita sa cinematografică”, remarcând faptul că spectatorii nu se înghesuie să-l vadă, iar „biletele se găsesc din belșug la casă, pentru orice oră”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că scenariștii i-au conferit filmului „sensuri sociale mai acuzate, constituindu-se ca un ecou tragic al răscoalei de la 1907”, îndepărtându-se de textul scris de Victor Ion Popa. Autorii au preluat din roman doar câteva personaje
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
pe latura epică, trecând în planul secund povestea de dragoste între Manlache și Ruxandra. Celelalte personaje devin și ele simboluri: jandarmul brutal (Gheorghe Dinică), boierul insidios (Emmerich Schäffer) sau „omul legii” (Sergiu Nicolaescu). Iarna are o funcție dramatică în conflict, criticul afirmând că ea dobândește „valențe antologice”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„După zece ani de ocnă și doi de război, fostul răsculat de la 1907 Manlache revine la ai săi. Învinuit
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
povestea de dragoste între Manlache și Ruxandra. Celelalte personaje devin și ele simboluri: jandarmul brutal (Gheorghe Dinică), boierul insidios (Emmerich Schäffer) sau „omul legii” (Sergiu Nicolaescu). Iarna are o funcție dramatică în conflict, criticul afirmând că ea dobândește „valențe antologice”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„După zece ani de ocnă și doi de război, fostul răsculat de la 1907 Manlache revine la ai săi. Învinuit din nou pe nedrept de asasinarea boierului
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Ștefan Mihăilescu-Brăila. Filmul prezintă cinismul și ipocrizia conducătorilor unei comunități rurale din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care îl conving pe Ipu, „nebunul satului”, să-și asume vina uciderii unui ofițer german pentru ca ei să-și salveze viața. Criticii de film îl consideră unul dintre cele mai bune filme regizate de Sergiu Nicolaescu, în opinia unora dintre ei fiind chiar cel mai bun. Filmările au avut loc în vara anului 1971 în Dobrogea. Pentru crearea unei stări de tensiune
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
pe care Titus Popovici a scris dedicația „(...) cu credința că împărțim amîndoi subiectul nuvelei”. Nuvela "Moartea lui Ipu" a fost elogiată de mai mulți critici literari, unii dintre ei descoperind asocieri între autor și băiatul de 14 ani care povestește. Criticul Alex. Ștefănescu considera nuvela drept o parabolă, dar și „un protest naiv împotriva civilizației și o iluzie”. Uciderea soldatului Friedrich de către o persoană neidentificată și amenințarea cu execuția a mai-marilor localității dacă nu-l predau pe făptaș permit evidențierea urățeniei
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
Friedrich de către o persoană neidentificată și amenințarea cu execuția a mai-marilor localității dacă nu-l predau pe făptaș permit evidențierea urățeniei sufletești ale acestora. Prin contrast, nebunul satului apare ca un om demn și superior din punct de vedere moral. Criticul remarca plasticitatea cinematografică a numeroaselor relatări și descrieri, precum și forța expresivă a parabolei. El îl recunoaște vag pe Titus Popovici în persoana băiatului; scriitorul însuși avea 14 ani în perioada relatată și își petrecea vacanțele de elev la bunicii din partea
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
lui Ipu în fața faptului că nemții nu-și respectă cuvântul dat și nu fac dreptate și execuția simbolică sau autentică spre care „filmul e dirijat abil și fără cruțare”, un final deschis a cărui semnificație este lăsată la aprecierea spectatorilor. Criticul Călin Căliman afirma în volumul "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000) că " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" este în opinia sa cel mai valoros film al lui Sergiu Nicolaescu. Principalul argument îl constituie faptul că cineastul se autodepășește
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
obsedantul galop al unui ofițer neamț peste miriște în timp ce în aer plutește sentimentul neliniștitor al unor întâmplări dramatice, „cina cea de taină” la care participă Ipu și jocul lui „de-a șoarecele și pisica” cu comesenii terifiați. Analizând acest film, criticul Ioan Lazăr scria că Nicolaescu a oferit aici „manifestarea cea mai rafinată a unui talent regizoral deosebit de ambițios chiar și atunci când pare conștient de natura inspirației și a forței sale creatoare”. Prin transformarea titlului filmului din "Ipu" în " Atunci i-
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
din filmele realizate în statele socialiste, fără a renunța cu totul la tezismul filmelor epocii (existent în secvențe precum cea a împușcării militantului antifascist de către agenții Siguranței, a urii manifestate de copil față de protectorii săi și față de ocupanții satului etc.). Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Ipu, idiotul satului, trăiește ultimele zile ale ocupației germane în satul său transilvan cu o candoare și un firesc dezarmant. După ce un militar neamț a fost
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
acestei perioade: „Om bun” (scrisă în 1973 de către Aldea, când Sfinx era în formula de trio fără baterist) și „Lume albă”, a cărei partitură pentru chitara bas fusese scrisă de Cernea cu mulți ani în urmă. Referitor la stilul abordat, criticul muzical Mihai Plămădeală notează: „"Sunetul și concepția trimit spre progresiv, dar spiritul pop este prezent în numeroase momente, odată cu trecerea anilor acest fapt neavantajând formația, chiar dacă la vremea respectivă cota de audiență era mai mare în relație tocmai cu nivelul
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]