13,164 matches
-
lui Edmond Rostand, romanul „Spartacus”, și poemul „Corbul” de Edgar Allan Poe, traducere din anul 1913 care a rămas foarte apreciată până în zilele noastre. În prefața la culegerea sa de traduceri, Jabotinski a subliniat: „Cine a tradus versurile adunate în culegerea de față, nu e poet, dar după părerea sa, noua noastră limbă poetică este ebraica sefarzilor; și chiar dacă rimele acestea, ale sale, au mică valoare, această opinie a sa va învinge.” În anul 1909 Jacobus Cohen, unul din conducătorii Comitetului
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
Opera" (p. 19-129) și "Contribuții critice" (p. 131-218), formate din 1155 de titluri. Astfel, "Opera" poetului este divizată în ediții în limba română (1-34), în alte limbi (35-56), poezii (59-416), publicistică-proză-dramaturgie (417-445), manuscrise inedite din "Fondul Nicolae Labiș". Suceava (446-493), culegeri de folclor (494-525), traduceri de autor/din operă (526-583), corespondență (584-620), iar "contribuțiile critice" în: volume (621-641), periodice (642-1128), manifestări culturale (1129-1155), la care este adăugat un capitol de iconografie, altul de repere critice, precum și bibliografia publicațiilor consultate, indicii de
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
schimbă în procesul de coacere, acest proces poate afecta calitățile fructului. Studiile au analizat diferențele dintre nutrienți, anti-nutrienți, și pesticide. Aceste studii sunt dificil de generalizat din cauza felului cum sunt făcute studiile, modului de testare, variațiilor sezoniere. Tratamentul alimentelor după culegere, durata de timp dintre cules și analiză, condițiile de transport și stocare afectează compoziția chimică produselor testate . O analiză din 2014 a 343 de studii , a arătat cum culturile organice au un conținut cu 17% mai mare de polifenol (antioxidanți
Alimente organice () [Corola-website/Science/308113_a_309442]
-
eficiența și atractivitatea acestui gen sapiențial, ca și pentru spiritul ascuțit prin definiție genetică al armeanului. Din nou armenii transilvăneni au fost prolifici creînd sau prelucrînd proverbele într-un dialect local specific, ceea ce permite și un studiu asupra limbii (o culegere de proverbe ale armenilor din Gherla a fost alcătuită de părintele Grigor Covrighian).
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
le (în sanskrită वेद) sunt o culegere de texte originare din Vechea Indie. Sunt cele mai vechi scripturi ale hinduismului. În prezent, textele vedice sunt venerate de hinduși din întreaga lume. Versurile lor sunt recitate în cadrul rugăciunilor și slujbelor religioase. În timpurile moderne, studiile vedice sunt cruciale
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
fost „Constituția în 17 articole” (Jūshichijō Kenpō). A fost promulgată în perioada timpurie de consolidare a statului centralizat nipon, adică în anul 604, de prințul Shōtoku, la Asuka. Această „constituție“ (kenpō) nu este propriu-zis o lege, ci mai mult o culegere de precepte morale și religioase adresate slujbașilor guvernamentali. Prin această „constituție”, prințul Shotoku a dorit și a reușit să creeze un stat centralizat și să pună capăt luptelor pentru putere din arhipelag. „Constituția” consfințește stările sociale ale epocii, punând deasupra
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
cu concursul Primăriei Municipalității (1996). La 6 martie 1998, a trecut în lumea umbrelor, în mod subit, la Sankt-Petersburg. Sergiu Rădăuțanu a publicat circa 1000 lucrări științifice, în mare parte găzduite în ediția internațională de prestigiu, inclusiv 30 de monografii, culegeri de articole și volume colective ale multiplelor conferințe științifice în domeniul respectiv, precum a elaborat singur sau în colaborare a peste 100 de brevete de invenții. A fost în colegiul de redacție la multe publicații enciclopedice, printre care: "Enciclopedia Sovietică
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]
-
volumul de versuri "Poezii originale de Victor și Cazire" ("Original Poetry by Victor and Cazire"). De asemenea, la sfârșitul anului publică o colecție de versuri, "Fragmente postume de Margaret Nicholson" ("Posthumous Fragments of Margaret Nicholson"), împreună cu Thomas Jefferson Hogg, o culegere de poezii dedicate unei spălătorese care, în 1786, atentase la viața regelui George al III-lea și fusese internată într-un ospiciu. În 1811 publică al doilea roman gotic "St. Irvyne" și pamfletul "Necesitatea ateismului" ("The Necessity of Atheism"). Pamfletul
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
contacta pe ceilalți membri sau de a răspunde la mesaje). În România, serviciul de matrimoniale online este, în majoritatea cazurilor, gratuit. Siturile gratuite de matrimoniale online sunt adesea ținta atacurilor de tip phishing (pentru obținerea datelor confidențiale) sau spam (pentru culegerea adreselor de e-mail) datorită numărului mare de utilizatori. De asemenea, acestea sunt țintite și de serviciile escort care își pot racola repede și gratuit partenerii. Un alt dezavantaj ar fi reclamele abundente pe fiecare pagină. Siturile contra-cost de matrimoniale online
Dating online () [Corola-website/Science/307548_a_308877]
-
este o culegere de legi întocmită în anul 1775 sub domnia lui Alexandru Ipsilanti pentru Țara Românească, publicată și pusă în vigoare abia după cinci ani, în 1780. Ea a fost scrisă în limba greacă și în limba română. Denumirea de ”” este convențională
Pravilniceasca condică () [Corola-website/Science/307573_a_308902]
-
este o culegere de legi cunoscută sub numele de "Carte românească de învățătură", tipărită la Iași în 1646. A fost scrisă de mitropolitul Varlaam Moțoc, având ca izvoare legea agrară bizantină de la sfârșitul secolului VII și începutul secolului VIII și o lucrare a
Pravila lui Vasile Lupu () [Corola-website/Science/307572_a_308901]
-
ei de naștere. Fiecare turneu întreprins era un triumf bine meritat, al ei și al folclorului românesc, o contribuție firească la îmbogățirea culturilor lumii prin dimensiunea esențială a culturii și civilizației românești. Repertoriul Angelei Moldovan este, în mare măsură din culegerile personale ale artistei, cu precădere din zona nordului Moldovei și a Bucovinei. A mai lansat numeroase alte piese: "Cine stă posomorâtă", "Asta-i sârba mărunțică", " Mi-am pus dorul pe cântar", "Fata neichii" etc. A urmat " Mi-am făcut bundiță
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
de cooptare a elevei Ilinca la repetițiile ansamblului au reprezentat rampă de lansare spre tărâmul atât de bătătorit al muzicii populare românești. Repetițiile cu taraful căminului cultural au început să cearnă melodiile pentru constituirea unui mic repertoriu. Profesorul avea o culegere de câteva sute de cântece populare mai vechi și mai noi din care se putea alege. Alături de colegii de școală, spectatorii veniți la programele căminului cultural o aplaudau și o stimulau pe Vasilica să persevereze.Prilejul de a-si manifestă
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
România la 27 martie 1918. A debutat cu versuri în [[1906] în ]ziarul [[Basarabia]], prima publicație de limba română apărută în Basarabia ocupată de Rusia țaristă, a colaborat cu versuri și articole la revista [[Cuvânt moldovenesc]]. În 1916 publică prima culegere de versuri [[Poezii moldovenești]], iar trei ani mai târziu îi apare a doua și ultima plachetă de poeme - [[Cântecul plugarului]]. Creația sa, așa cum remarca criticul și istoricul literar Ștefan Ciobanu, "rămâne o pagină luminoasă în literatura basarabeană; este poetul cu
Tudose Roman () [Corola-website/Science/307657_a_308986]
-
gimnaziu la Năsăud (1864-1867), cursurile Preparandiei (Școlii Normale) din Gherla și Deva (1870-1871). Timp de douăzeci de ani a activat ca învățător în localități din mai multe districte și comitate ale Transilvaniei (1873-1892), fiind preocupat în același timp și de culegerea folclorului din aceste zone. În 1878 publica în revista lui Iosif Vulcan „Șezătoarea. Foaia poporului român” (Siedietórea. Fóia poporului românu), povestea ˝ Fata mulțumitoare˝, - o încercare de versificare a poveștii ˝Toarceți fete, c-a murit Baba Cloanța˝, pe care o va
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
va introduce în volumul „Povești ardelenești din popor adunate”, partea 1 ( editat în cinci părți), 1888, ce a cunoscut o deosebită popularitate. Vasile Alecsandri îi scria, de la Paris, că le-a citit „cu multă placere”, îndemnându-l să continue „prețioasa culegere și publicare, menită a ocupa un loc însemnat în tezaurul literaturii populare, îndeplinind astfel una din cele mai folositoare misiuni ale unui om care își iubește neamul”. A mai editat culegerile de folclor: „Inimioara - adecă Floarea poeziei naționale din cei
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
citit „cu multă placere”, îndemnându-l să continue „prețioasa culegere și publicare, menită a ocupa un loc însemnat în tezaurul literaturii populare, îndeplinind astfel una din cele mai folositoare misiuni ale unui om care își iubește neamul”. A mai editat culegerile de folclor: „Inimioara - adecă Floarea poeziei naționale din cei mai buni scriitori români pentru uzul tinerimii române” (1885, ed. a 2-a în 1907), ˝Trandafiri și Viorele˝ (1886, ed. a 4-a în 1912), „Chiuituri de care strigă flăcăii la
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
Dreptatea” (Timișoara, 1893-1894), „Deșteptarea” (Cernăuți, 1897) „Revista ilustrată” (Reteag, Șoimuș, 1898-1899), „Tribuna” și „Foaia poporului” (Sibiu, 1899-1901), „Gazeta de duminecă” (Șimleu, 1904-1905), tipărind și o parte din textele sale folclorice. A desfășurat și o intensă activitate în domeniul teoretic al culegerii și cercetării folclorului în paginile revistei ieșene „Contemporanul”, în „Gazeta Transilvaniei” (Brașov), „Gutinul” (Rodna) ș.a.; a scris și articole legate de istoria învățământului. La Sâncel, împreună cu publicistul Petre Stoica, a editat revista „Convorbiri pedagogice” (1886-1887). Secretar secund al „Asociației Transilvane
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
Sima, pentru a putea fi detașate la SSI. Se recomanda de asemenea punerea acestuia în libertate. În schimb, cele 12 căpetenii legionare se obligau să facă propagandă cu formula ""Credință pentru Rege și în slujba intereselor țării"," scopul principal fiind culegerea de informații privind activitatea "comunistă, teroristă și iredentistă". După doar 7 zile de la încheierea convenției cu Moruzov, regele avea să abdice, convenția lui Sima cu Moruzov fiind anulată. Horia Sima vorbește și el despre această înțelegere menită să-i asigure
Mihail Moruzov () [Corola-website/Science/307644_a_308973]
-
pentru Estonia, organizând deportări în masă din această țară. La 9 iulie 1945 a primit gradul de general-locotenent. La 27 septembrie 1945, Sazîkin revine la Moscova, ca locțiitor al comandantului Diviziei S al NKVD-ului, divizie care se ocupa cu culegerea de informații pentru realizarea unor arme nucleare de către URSS. Din mai 1947 Lavrenti Beria l-a numit consilier al Consiliului de Miniștri al URSS pe probleme de noi tehnologii. După moartea lui Stalin, Beria l-a mutat la 12 martie
Nicolae Sazîkin () [Corola-website/Science/307690_a_309019]
-
fost membru corespondent al academiei spaniole. A studiat la Paris, unde a înființat ziarul unionist "Opiniunea", organ al românilor din străinătate. În 1858 a editat ziarul unionist "Zimbrulu și Vulturulu". Ca istoric, a avut o orientare eclectică. A editat numeroase culegeri de documente și hrisoave interne și externe, a scris o "Istorie a românilor" în 14 volume (1891 - 1892) și o "Istorie a școalelor" în 4 volume (1892 - 1901), a abordat majoritatea genurilor și speciilor literare. În calitate de om politic, a fost
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
din contribuțiile sale cele mai importante la studiul istoriei limbii române, ca și la cel al limbilor trace. În anii următori continuă aceste studii, concretizate într-o serie de descoperiri, publicate în mai multe reviste de specialitate și volume de culegeri. În "Studii Clasice" a publicat aproape în fiecare an, începând cu 1959. Recunoscut ca unul din cei mai de seamă tracologi români, C. Poghirc este unul din principalii oraganizatori ai celui de al II-lea Congres de Tracologie (București-Tulcea 1976
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
1959. Recunoscut ca unul din cei mai de seamă tracologi români, C. Poghirc este unul din principalii oraganizatori ai celui de al II-lea Congres de Tracologie (București-Tulcea 1976), editând împreună cu Al. Vulpe și C. Preda, volumul "Thraco"-"Dacica", o culegere de studii prezentate la acest congres. Aici publică articolul "Thrace et daco"-"mésien": "langues ou dialectes"? în care îmbrățișează și dezvoltă poziția nouă a lui Vl. Georgiev, care susținea individualitatea limbilor tracă și daco-moesiană.. Tot în 1976 fondează, împreună cu Dan
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
indiană a Luceafărului lui Eminescu" ["Katha"-"Upanishad I"."19"-"28"], în 1977 ș.a.). În 1983 colegii de la universitatea din Bochum îi editează un volum omagial cu prilejul împlinirii a 55 de ani de viață, intitulat "Philologica et Linguistica". Este o culegere de articole scrise între 1953 și 1983 - elogios prefațată de către Helmuth Frisch și conținând la sfârșit o listă bibliografică, incompletă, cu 121 de titluri - un reper indispensabil pentru tracologul de azi. A avut nenumărate colaborări la lucrări colective, din cele
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
agli uomini di Celestino VI" (1946), "Vita di Michelangelo" (1949), "Il libro nero" (1951), "Il diavolo" (1953), "La spia del mondo" (1955). Colaborează cu regularitate la ziarul ""Corriere della Sera"", cu articole care vor fi publicate "postum" (1971) într-o culegere intitulată "Schegge". Suferind, aproape orb, Giovanni Papini moare la Florența, în 8 iulie 1956. Unele opere rămase neterminate sau în stare de proiect vor fi publicate ca atare după moartea sa: "Giudizio universale" (1957), "La felicità dell'infelice" (1956), "La
Giovanni Papini () [Corola-website/Science/306493_a_307822]