13,065 matches
-
de a-și schimba total look-ul și atitudinea, fiindcă Îi e foarte greu să se accepte așa cum este. Aici se pune problema corectitudinii părerii despre sine. În funcție de aspectele colaterale, poate fi vorba și de angoasă. Orice rău fizic care debutează sub aceste auspicii poate și ca atare trebuie tratat cu atenție. Trigon sau sextil: Aceste aspecte ajută individul să-și dea mai bine seama de efectul pe care Îl produce, de imaginea sa. Astfel, el Își poate forma o părere
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
timp un demers interactiv, adaptativ, în condițiile în care fiecare participant la actul comunicării își poate asuma rolul de locutor, după cum și feedback-ul interlocutorului poate (și, în principiu, se cuvine a) redimensiona strategia aleasă inițial de cel care a debutat ca locutor în cadrul comunicării interpersonale, respectiv didactice/educaționale. Astfel, într-o situație de comunicare interpersonală, locutorul poate valorifica tehnica revenirii la unele din componentele discursului său, valorificând mijloace verbale (sintagme de tipul "sau mai degrabă...", "am vrut să spun că
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ziarele: Bârladul, Legalitatea, Paloda, Tutova, Viitorul, Vocea Tutovei, toate cu apariția în orașul Bârlad. Despre G. Tutoveanu se scrie: „... născut în Bârlad, la 20 noiembrie 1872. Absolvent al Școlii de institutori din București, institutor în orașul său de naștere. A debutat prin „Revista nouă” a lui Hașdeu, colaborând apoi la revistele: „Convorbiri literare”, „Literatura și arta română”, „Semănătorul”, „Pagini alese”, „Luceafărul”, „Noua revistă română”, 155 „Ramuri” și la tribuna literară a ziarelor: „Epoca”, „Evenimentul”, „Apărarea Națională”, „Conservatorul”, „Tribuna”... Autor al volumului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
desenată și susținută de școlarii din județul Tutova. Avea ca instructori și îndrumători pe Ion Chișcă, Ion Taraze și Petre Todicescu. 196 Revista este de o bogată preocupare literară, cu compuneri, versuri, proză, desene, jocuri, ghicitori, informații, năzbâtii, șarade. Aici debutează cu succes Ion Hobana (Aurel Ion Manta Roșie) elev în clasa a II-a a școlii primare nr.4 Bârlad, cu o spirituală poveste auzită de la bunici: „Sfântul Nichifor". La „Poșta redacției" i se răspundea: „Ne-a plăcut mult poezioara
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Hobana despre “Debuturi bârlădene” în revista “Academia Bârlădeană”p.13: „Sunt patruzeci de ani de când îmi vedeam pentru prima oară numele tipărit în Școlarii tutoveni. „Revistă scrisă, desenată și susținută de școlarii din județul Tutova". Cum se întâmplă de obicei, debutam cu o poezie, Porecla. Reproduc ultima dintre cele șase strofe: „Nas-chiper" îmi zice / Și-i adevărat,/ Recunosc aice:/ îs cam piperat”. Filonul satiric revelat atât de... pregnant nu s-a pierdut pe drum: debutul editorial mi l-am făcut în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Avea talent de tânăr, Victor Ion Popa, nu cum n ejustificat susțineau alții... în Florile Dalbe de la Bârlad au apărut primele povestiri ale lui Vasile Voiculescu „Singuriʺ și „Momâieʺ, ve stind pana unui mare prozator. Tot la această revistă a debutat cu poezia „În albastruʺ poetul și romancierul I. Valerian, director mai târziu la revista bucureșteană „Viața literarăʺ. „Cel ce venea de la Tecuci la Bârlad, fie cu trenul de persoane, fie cu cel d e marfă, fie călare, rămânând mereu un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
n-a fost revista în care să se publice orice; de aceea scriitori și-au înțeles menirea și alături de G. Tutoveanu s-au adunat și dezvoltat scriitori noi, enumerați de G. Ursu: V.Voiculescu, Mihail Lungeanu, Tudor Pamfile; alții au debutat: I. Valerian, Victor Ion Popa, G.M. Vlădescu, G. Pallady, Magdalena Exarhu, I.Ojoc; că aici, la Bârlad, în liniștea lui, în „școala” modestă a literaturii locale „bătuseră la poarta vieții” literare, întrecând așteptările, „visători” care confirmaseră așteptările: G. Medeleanu, Victor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
accelerat, tren de marfă sau cu o simplă locomotivă, sosirile mele prompte, mânjite de funingine, erau primite de membrii Academiei Bârlădene cu exclamații de epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii duși departe În zarea plină de fiori Mă prind visând adeseori În zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C. Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru, C. Papazisu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
confuzional. 6) Stările amentive reprezintă tulburări grave ale stării de conștiință cu dezorientare temporo-spațială și asupra propriei persoane, agitație extremă și dezordonată. Ele apar în cursul toxiinfecțiilor grave, azotemie etc. 7) Stările crepusculare sau secunde au un caracter paroxistic și debutează brusc. În cursul acestora, bolnavul execută acțiuni coordonate, complexe, urmate, la revenirea stării de conștiință, de o amnezie completă. Ele se termină la fel de brusc cum au apărut, reprezentând tulburări psihice din seria echivalențelor epileptice. Sunt frecvente și aproape specifice, în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1930 colaborează cu poezie, studii și traduceri la „Azi”, „Cuvântul”, „Viața românească”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., iar între 1941 și 1945 prezintă la Radio București poeți anglo-saxoni contemporani. După 1960 scrie la „Ramuri”, „Familia”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Contemporanul” ș.a. Debutează editorial în 1945, cu volumul Poezii, însoțit de o prezentare elogioasă a lui Perpessicius. Traduce și alcătuiește antologii din poezia americană modernă și contemporană și din lirica irlandeză veche ori din cea polonă. Transpune, în colaborare cu Petru Comarnescu, trilogia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
Obține titlul de doctor în litere (1946) cu teza Science et poésie dans la peinture animalière de Leconte de Lisle. La Craiova va fi profesor secundar (1930-1960), ulterior cadru didactic universitar, șef al Catedrei de limbi moderne, până la pensionare (1972). Debutează cu versuri în 1925 la „Foaia tinerimii”, continuând să colaboreze la „Falanga”, „Ritmul vremii”, „Universul literar”, „Familia”, „Viața românească”, „Ramuri”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Manuscriptum” ș.a. Prima carte, Trepte, îi apare în 1944. Poezia lui P. se resimte de experiența simbolistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
franceză la Hotar, iar din 1986 redactor la „Familia”. Este doctor în filologie, cu o teză despre Liviu Rebreanu. Lector (1993), conferențiar (1998) la Facultatea de Litere a Universității din Oradea, din 2000 devine profesor și decan la aceeași instituție. Debutează la „Echinox”, în 1975, cu un articol despre Mircea Iorgulescu. Colaborează cu recenzii, cronici literare și la „Steaua”, „Vatra”, „România literară”, „Cuvântul”, „Convorbiri literare”, „Apostrof” ș.a. Prima carte de critică literară, Diferența specifică, îi apare în 1982, simultan cu ediția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
o idee războinică? Nu cumva, pentru că își spun că, grație Europei, vor fi și mai puternici în războiul mondial dintre întreprinderi (în special cu firmele americane), mulți francezi, germani, italieni, olandezi își doresc o Europă și mai extinsă? Noul mileniu debutează cu un paradox extraordinar. Oamenii moderni, pentru care libertatea este un imperativ major, au decis că nu sunt liberi. Pentru prima dată în istorie, oamenii sunt convinși că e posibilă o singură cale, că umanitatea întreagă o poate porni pe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
lângă Aleșd, stabilindu-se după aceea la Satu Mare. Lucrează ca metodist la Casa Raională de Creație (1966-1968), ziarist la „Cronica sătmăreană”, director la Centrul de Librării (1982-1986), redactor la „Gazeta de Nord-Vest” (1987-1999), apoi ca redactor-șef la săptămânalul „Accent”. Debutează la revista „Steaua” în 1965, iar editorial în 1986 cu volumul Cercuri de aur. Publică poezie și proză în „Steaua”, „Ramuri”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, „Unu”, „Aurora”, „Viața românească”, „Vatra”. Colaborează cu articole politice la „România liberă”, „Cotidianul” și „Curentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
, Constantin A. (1876, București - c. 1924), poet și prozator. A avut o existență ștearsă, de funcționar la Casa de Depuneri din București, unde a fost casier general. Dacă semnătura Cangiul îi aparține, G. debutează, ca foarte tânăr poet, în 1894, la „Dreptatea” din Turnu Severin. A colaborat cu versuri, proză și, câteodată, cu articole la „România ilustrată”, „Sămănătorul”, „Viața literară și artistică”, „Neamul românesc literar”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Foaia interesantă”, „Țara noastră”, „Tribuna” („Tribuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
Al. Piru, Matei Călinescu ș.a., precum și într-o secțiune ce vizează mai ales literatura modernă și contemporană engleză și americană, încă puțin cunoscută la noi (Nathaniel Hawthorne, Norman Mailer, Truman Capote, John Updike, Edgar Lee Masters, Robert Frost ș.a.). P. debutase însă ca poet, iar versurile lui afirmau familiaritatea cu lirica americană, respirau un aer proaspăt, un individualism juvenil, triumfător, de alură sportivă, un narcisism susținut de elan vitalist intelectualizat, dublat de propensiunea către meditație și introspecție. Poetul producea exerciții de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
sentințe dure și nedrepte, în urma cărora au fost încarcerați și chiar executați cei considerați dușmani ai regimului comunist. Istoria îi reține numele îndeosebi în legătură cu rolul avut în 1946 în instrumentarea procesului intentat lui Ion Antonescu și colaboratorilor acestuia. Ca literat, debutează în 1933 la „Adevărul literar și artistic” cu versificarea intitulată Matematica, iar editorial în 1934 cu placheta Beton armat (reluată, cu mici modificări, în Pahare de fum, 1974), amalgam de rimări ale unor stereotipii imagistice, în registru simbolist, romantic-tradiționalist, avangardist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
din anul 1947 cu tulpina A’/H1N1, 1976 o epidemie abortiva de gripa porcină (New Jerseyă, iar în perioada 1976 -1977 o pandemie care a afectat mai ales copiii fiind provocată de virusul gripal A/H1N1. Pandemia din 2009 a debutat la data de 12 aprilie 2009 că o epidemie de gripa-like în Veracruz, Mexic. Printr-o succesiune rapidă a fenomenelor, în 15-17 aprilie sunt raportate 2 cazuri de infecție cu noul virus A(H1N1Ă identificate în sudul Californiei, U.S.A
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Doina Azoicăi, Mioara Matei () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1062]
-
fiica avocatului Emil Epureanu, prieten cu Mihail Ralea și Ionel Teodoreanu, și a Ștefaniei Alexandru (n. Hotinceanu), învățătoare. Urmeză cursurile primare, gimnaziale și liceale la București, în 1948 intrând la Facultatea de Filologie, pe care a absolvit-o în 1952. Debutează în presă cu un reportaj de la Bumbești-Livezeni, Bucuria muncii. A lucrat ca redactor la revistele „Femeia” și „Căminul” (1948-1950), apoi, mai bine de două decenii, la „Săteanca”. Prima ei carte, romanul Racul, apare târziu, în 1970. Temele prozei semnate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
știri din Bacău, Târgoviște, Galați, sau „Cărți și reviste”, cuprinzând scurte impresii de lectură. Sunt publicate sonete și rondeluri de Șt. V. Ionescu și Dem. Bassarabeanu, pasteluri de Al. Terziman, precum și alte versuri de G. Baiculescu, Al. Tudor-Miu (care debutează aici), Tănase Bădescu (care semnează și A.T. Bădescu), V. Macovei, Em. I. G. Diaconescu, Eugenia Atanasiu, Dem. Baciu (care folosește și semnătura Bacdemvi), epigrame și epitafuri de N. Mihăescu-Nigrim, fragmente de nuvele de S. Semilian, povestiri de Iordan Lucaci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288853_a_290182]
-
la Institutul Superior de Științe Penale al Universității, fiind și autorul unor lucrări de drept militar. Fondează și conduce „Lumea militară ilustrată” (1935-1939) și e în colegiul revistei „Pandectele militare” (1937-1938). Își încheie cariera militară la începutul anului 1940. A debutat cu traduceri din Victor Hugo în „Floarea darurilor” (1907), iar editorial, cu piesa de teatru Rândunica (1914), reprezentată anterior la Teatrul Național din Iași. A colaborat cu poezii, proză, articole și traduceri (din Alfred de Musset, Victor Hugo, Sully Prudhomme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
În 1954, după licență, este numit inspector-șef al Secției regionale de învățământ și cultură. Trecut la catedră în 1960, din 1962 este director de liceu și, apoi, timp de opt ani (1972-1980), director al Teatrului Național din Cluj-Napoca. A debutat cu versuri în 1938, în „Luceafărul” (revista elevilor Liceului „G. Barițiu” din Cluj), iar editorial, în 1943, cu volumul de poezii Cetini mohorâte. A elaborat manuale școlare (în colaborare) și a publicat versuri, reportaje, însemnări în „Universul literar”, „Pagini literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
fapt mai puțin obișnuit pe atunci -, dar în „tiraj dirijat”. De-a lungul a o jumătate de veac de activitate neîntreruptă, R. s-a ocupat de publicarea în ediții impecabile și a lucrărilor altor scriitori: Ion Păun-Pincio (volum cu care debutează ca editor în 1955), I.Al. Brătescu-Voinești, B.P. Hasdeu, N. Iorga, N. Cartojan ș.a. Ediții: Ion Păun-Pincio, Versuri, proză, scrisori, pref. Ion Vitner, București, 1955; Cezar Bolliac, Opere, I-II, introd. George Munteanu, București, 1956; Nicolae Bălcescu, Opere alese, I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
absolvirea facultății a fost redactor la „Scânteia tineretului”, la „Radio Teleșcoală”, la „Tribuna României”. Începând cu decembrie 1989 editează, din proprie inițiativă, periodicul lunar „Curierul românesc”, preluat ulterior de Fundația Culturală Română, unde funcționează în calitate de secretar general de redacție. A debutat în 1956 la „Viața Buzăului”, colaborând apoi la „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Viața studențească”, „Convorbiri literare”. Prima lui carte de versuri, Măștile somnului, apare în 1968 și este premiată de revista „Amfiteatru”. Poetul I. a provocat reacții dintre cele mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
devine curând telegrafist, profesie ce-l va face să peregrineze prin țară. În anii 1903 și 1904 se găsea la Bruxelles, după unii pentru a-și îngriji sănătatea precară. Aici era ales președinte al Societății studenților români din Belgia. B. debutează, cu o schiță și cu o poezie, în 1896, în ziarul „Dreptatea” din Turnu Severin. În continuare, va colabora asiduu cu versuri, proză, note și comentarii, iscălite și cu pseudonimele Floreal, Florib, Ieșanu, Juvenal, Rocambole, Telegrafistul X.Y., Zed, Zefirina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285674_a_287003]