KorAP: Find »[drukola/base=dinamică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...491 492 493 ...500 >

12,488 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

Această mentalitate continuă să supraviețuiască și în perioada postcomunistă, dovadă fiind procentele destul de crescute pe care le obțin explicarea sărăciei prin insuficientul ajutor din partea statului și prin lipsa de efort individual. Un alt obiectiv al prezentei analize a fost explorarea dinamicii explicațiilor populare date sărăciei. Datele avute la dispoziție au permis urmărirea evoluției opțiunilor populației pentru una sau alta dintre cauzele atribuite sărăciei pe o perioadă de zece ani (1993-2003), fiind accesibile pentru analiză datele a două cercetări realizate în 1993

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
a putea realiza această comparație, am apelat la un artificiu și am exclus din analiză pentru datele din actualul Barometru varianta de răspuns „Pentru că nu îi ajută statul”, care nu exista în itemii aplicați în 1993 și 1999. Figura 4 - Dinamica opțiunilor pentru explicațiile populare ale cauzelor sărăciei între 1993 și 2003 Analiza din perspectivă dinamică a opțiunilor pentru una dintre explicațiile populare pentru sărăcie relevă o anumită constanță a preferințelor pentru atribuirea individuală a sărăciei. Alegerea variantei de răspuns „Nu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
încrederii către actori îndepărtați (NATO, FMI, UE sau ONU - în cazul țărilor ex-comuniste). Încrederea își găsește sursele în experiența trecută a relațiilor de cooperare, în trăsăturile individuale, precum și în aspectele culturale ale mediului social. Sztompka elaborează o teorie iterativă a dinamicii încrederii ca rezultat al acțiunii actorilor în mediile sociale în care aceștia evoluează. Variabilele independente sunt cele care țin de contextul social, ca efect și garanție a reproducerii unei culturi a încrederii: coerența normativă a societății, stabilitatea ordinii sociale, transparența

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
loc procesul globalizării. Provocările pe care inegalitățile contemporane le pun în calea reformării statului bunăstării fac obiectul unei a treia părți, pentru a încheia cu o sinteză a evoluției inegalităților în cazul țărilor în tranziție. Finalul studiului este dedicat analizei dinamicii principalelor surse de venit ale populației românești în ultimii 15-20 de ani. O astfel de structurare își propune să atragă atenția asupra diferitelor paliere și aspecte importante din perspectiva inegalității și nu are drept scop abordarea relației dintre inegalitate și

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ca praguri de sărăcie în țările sărace, paralel cu 4 USD/zi pe persoană în țările în tranziție, respectiv metode relative sau pragul de 11 USD/zi pentru familia de trei persoane în cele dezvoltate. Cu toate limitele metodologice și dinamica implicate de conceptul de set minimal de nevoi, pragurile de sărăcie au supraviețuit datorită utilității lor politice și administrative (Krueger, 2005). Performanțele economiilor naționale se exprimă în dolari la paritatea puterii de cumpărare, o unitate compozită bazată pe un coș

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
procentului celor salarizați la nivel minimal în prima jumătate a decadei. Respectarea ierahiei salariale în funcție de competențe și atribuții, precum și corelarea cu nivelul productivității muncii au fost criterii cel puțin estompate de hiperinflația care a dominat începutul anilor ’90. Figura 1. Dinamica principalelor venituri ale populației în România După anul 2000, politica veniturilor a fost pentru prima dată, după 1990, gândită unitar, având ca punct central nivelul salariului minim pe economie. După acest moment, o serie de beneficii sociale au fost explicit

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
la o agricultură la scară redusă, menită să asigure supraviețuirea familiei. Acest lucru este incontestabil și la observarea gospodăriilor pe total, unde scăderea ponderii salariilor a fost însoțită de triplarea contravalorii consumului din resurse proprii, dar mai ales prin observarea dinamicii structurii bugetelor gospodăriilor în funcție de nivelul de venit unde evoluția ponderii veniturilor salariale este inversă ponderii consumului din resurse proprii: în cazul săracilor dispariția veniturilor salariale a fost însoțită de creșterea consumului din resurse proprii până la a asigura 2/3 din

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Această nouă abordare a ruralului presupune, implicit, și o definire spațială a lui. În practica Uniunii Europene a fost adoptat criteriul OECD, bazat pe densitatea populației. În acest fel, încep să devină posibile comparațiile la nivel internațional ale condițiilor și dinamicii mediului rural din Europa. Aplicând această definiție la populația EU-25, aproximativ 57% din populație trăiește în regiuni rurale care acoperă peste 90% din teritoriu. Miezul forte al politicilor de dezvoltare rurală în cadrul Uniunii Europene îl reprezintă dezideratele promovate de Sistemul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
să se instaleze în societatea românească de a privi limitativ, pe termen scurt și din perspectiva formelor dominante efectele migrației. Studiul este organizat în două secțiuni. Prima se concentrează asupra situației migrației din România. Efortul este clar orientat către evidențierea dinamicii migrației românești în cei 15 ani, cu identificarea și descrierea unor tipuri. A doua secțiune pune în legătură tipurile de migrație cu efecte asupra pieței forței de muncă și efecte ale banilor „întorși” în urma migrației. Analiza pe care o propunem

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
context particular de spațiu și timp. Migrație internațională în România. Tipuri de deplasări Dificultatea cea mai mare în abordarea efectelor migrației internaționale pornește de la complexitatea actuală a fenomenului, dată de multitudinea formelor și caracteristicilor care le sunt asociate și de dinamica lor accentuată. Perspectiva asupra migrației internaționale ca deplasare definitivă dintr-un stat în altul a încetat să mai fie suficientă și acoperă astăzi numai o parte din diversitatea fenomenului. Diferitele procese asociate globalizării au accentuat propensiunea pentru mișcare în spațiul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
circuitul internațional al migrației. Deși perioada de timp este relativ scurtă, în cei 15 ani de „normalitate” a circulației internaționale, schimbările s-au succedat cu repeziciune, iar tabloul actual al migrației reproduce tendințele globale: creștere ca număr, diversificare ca forme, dinamică accentuată. Chiar și o privire succintă asupra celor 15 ani ne permite să constatăm că forme de circulație internațională cu o dezvoltare importantă la începutul anilor ’90 s-au diminuat până la dispariție, țări de destinație predilecte pentru aceeași perioadă au

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
chiar în condiții de șomaj ridicat, au tendința de a le refuza (construcții, agricultură, menaj, servicii de îngrijire a bătrânilor/copiilor, munci cu caracter sezonier); slujbe în segmentul primar al pieței forței de muncă: sectoarele economice de vârf, cu o dinamică accentuată, pentru persoane supracalificate (în special IT, telecomunicații); Categoria include tipuri diverse de plecări: plecările mediate de stat (în perioada actuală prin OMFM, în cadrul sau în absența acordurilor bilaterale); Primul acord bilateral pentru schimbul de forță de muncă este semnat

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
aplicabilă în domeniul construcțiilor (pe de o parte, datorită cererii de persoane calificate în construcții, iar pe de altă parte, datorită tocmai migrației, care stimulează construcția de locuințe). Oferta pentru slujbele care presupun o calificare înaltă, în domenii cu o dinamică accentuată fac obiectul unei discuții ce a suscitat și suscită încă mult interes în migrația internațională. Alături de migrația pentru studii, acest tip de deplasări delimitează migrația de tip brain drain. „Migrația creierelor” este mai degrabă o migrație difuză, cu un

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
generalitate ridicat pentru a cuprinde diversitatea pe care astăzi o acoperă migrația. Tendința este una globală. România, deși relativ recent intrată în circuitul migrației internaționale, se încadrează în „normalitate” din acest punct de vedere. Tipurile de deplasări au cunoscut o dinamică accentuată. De la o migrație etnică la începutul anilor ’90, de la deplasări repetate pentru comerț, migrația pentru muncă se instalează spre mijlocul anilor ’90 ca tip predominant. Restricțiile impuse de țările europene, ținte predilecte ale migrației românești, au favorizat dezvoltarea unei

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
din migrație, probabil că prima condiție ar fi ca ea să nu fie privită ca o soluție, ci mai degrabă ca unul dintre factorii care pot contribui la dezvoltare, iar intervenția statului să se bazeze pe cunoașterea fenomenului și a dinamicii sale specifice. Bibliografie Anghel, Remus, 2005, „Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practicI transnaționale la migranții români din Milano”, Sociologie Românească, vol. III, nr. 2. Diminescu, Dana, 1996, „Deplasările oșenilor în străinătate, un nou model de migrație”, Revista

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
consecința politicilor naționale (Wallerstein, 1996). Indicatorii sociali, în ansamblul lor, sunt definiți ca indicatori care devin elemente ale acțiunii (Mărginean, 2002), reflectând anumite trăsături ale fenomenelor și proceselor sociale, măsurând atât starea obiectivă a sistemelor sociale - structura (alcătuirea, relațiile) și dinamica (funcționalitatea și performanța) -, cât și starea subiectivă (satisfacția, insatisfacția - Zamfir, 1976). Ceea ce particularizează indicatorii sociali reprezintă caracterul pragmatic al demersului de procurare a informației pentru a ști dacă lucrurile merg bine sau rău din punct de vedere social (Bauer, 1966

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
explicit (conform manualelor de monitorizare și evaluare; WB, 2003; Prennushi et al., 2001; Mățăuan, 1999); Impactul strategiilor este de dorit să fie măsurat prin indicatori privind problema propusă spre rezolvare; indicatorii utilizați în cadrul diagnozei sunt analizați, de această dată, în dinamica lor în funcție de măsurile luate; procesul de măsurare este recursiv și stă la baza continuității/schimbării periodice a politicilor Pentru înțelegerea contribuției sistemelor de măsurare în procesul de dezvoltare, este importantă distincția majoră între indicatorii de situație (de stare, factuali, descriptivi

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
exemplu, structura familiei, migrația și participarea. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Indicatori ai dezvoltării folosiți în anii ’80 - dimensiuni comparative* OECD, 1976 Proiectul SPES (Zapf), 1978 Monitorizarea spațială curentă, 1982 Manualul ONU (Handbook on Social Indicators, 1989) Populație Structura și dinamica populației Populație Mediul social Schimbare socială și mobilitate Grupuri sociale economice și mobilitate socială Ocuparea și calitatea muncii Piața forței de muncă și condițiile ocupării Oferta și calitatea locurilor de muncă Activitate economică Situația forței de muncă și migrația pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
capacităților naționale și locale de colectare și diseminare a unor indicatori referitori la problemele dezvoltării urbane și programele de ameliorare a condițiilor de viață în mediul urban. Printre aspectele vizate de setul de indicatori se numără: utilizarea terenurilor, densitatea rezidențială, dinamica populației, dezvoltarea socioeconomică (rata sărăciei, ocuparea în sectorul informal, mortalitatea infantilă, participarea școlară etc.), dotarea locuințelor, securitatea locuirii, transportul urban, calitatea mediului și administrație locală (May R. et al, 2000). O problemă importantă este deficitul de date pe plan teritorial

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
schimbărilor economice și sociale continue. O strategie își pierde relevanța fie pentru că evaluarea inițială a fost incorectă, fie pentru că s-au schimbat drastic condițiile. Revizuirea trebuie să acopere input-urile, rezultatele, performanțele, impactul, precum și procesul de implementare, nivelul de participare, dinamica condițiilor locale și a relațiilor economice și politice ale pieței locale, naționale și internaționale. În vederea revizuirii, este deci esențială stabilirea unor indicatori de monitorizare și de performanță care să permită măsurarea și evaluarea impactului. Monitorizarea și evaluarea sunt activități care

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Promovare a Incluziunii Sociale - CASPIS. Pe de o parte, CASPIS are printre funcțiile sale și funcția de a monitoriza profilul sărăciei și excluziunii sociale. Pentru aceasta, Secretariatul Tehnic CASPIS inițiază o serie de cercetări, cum ar rapoartele de evaluare a dinamicii sărăciei și excluziunii sociale, precum și analizele în profunzime ale celor mai importante probleme sociale (vezi HYPERLINK "http://www.caspis.ro" www.caspis.ro). Pe de altă parte, CASPIS are funcția de a monitoriza implementarea strategiilor/planurilor, pe cele mai importante

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
cu obiectivele sale, așa cum am precizat deja, CASPIS monitorizează, cu scopul strategic, explicit declarat, de a stimula: dezvoltarea unui sistem funcțional de combatere a sărăciei și excluziunii sociale, prin înregistrarea sistematică a eforturilor în această direcție, în paralel cu evaluarea dinamicii celor două probleme sociale; asumarea responsabilității în domeniul social ce revine instituțiilor publice; generalizarea practicii de măsurare a rezultatelor politicilor sociale ca instrument de control și de ghidare a acțiunii publice, care trebuie să completeze elaborarea unor strategii și planuri

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
nivel național (CASPIS), cât și județean. La nivelul CJASPIS s-au constituit unități de monitorizare care reprezintă o sursă de informare a deciziilor administrative de la nivel județean. La ambele niveluri, se realizează două tipuri de monitorizare: o monitorizare de stare (dinamica problemei sociale) și o monitorizare de proces (implementarea politicilor în domeniu). Monitorizarea de proces este derulată anual. În 2003 a fost publicat primul raport CASPIS de monitorizare, centrat pe dezvoltarea comisiilor și planurilor județene antisărăcie și de promovare a incluziunii

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
planurilor/programelor/proiectelor de dezvoltare socială este construcția/întărirea capacității instituțiilor guvernamentale și locale de a identifica, evalua și a monitoriza efectele acțiunilor întreprinse, inclusiv ale celor de natură socială. Analiza prezentată sintetic arată că perioada 2002-2004 a fost una dinamică din punctul de vedere al inițierii unor programe în domeniul sărăciei și excluziunii sociale. Chiar dacă este încă prea devreme pentru a evalua eficacitatea acestor programe și măsuri, însăși inițierea și implementarea unui număr atât de mare de strategii, planuri, programe

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
fost înființată în aprilie 2001 prin decizia primului-ministru. După un an de experiență, organizarea și funcționarea Comisiei a fost definitivată prin Hotărâre de Guvern în iulie 2002 (H.G. nr. 705/3.06.2002). Rapoarte precum Poverty Assessment (2002 și 2003), Dinamica sărăciei pe 2003 în raport cu 1995 (2004), Harta Sărăciei în România (2004), Diagnoza locuirii: lipsa unei locuințe și locuirea în condiții precare (2004) includ analize aprofundate care evaluează rezultatele politicilor și măsurilor promovate de Guvernul României în domeniul sărăciei și incluziunii

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]