12,957 matches
-
2000) a simplificat formularea, oprindu-se la termenul psychological debriefing (PD), în 1989. După toate aceste preliminarii, vom formula și o definiție (Deahl, 2000). „Dezbaterea psihologică scurtă”(psychological debriefing) este o strategie de intervenție timpurie, bine structurată care urmărește procesarea emoțională a unui eveniment traumatic, prin ventilarea reacțiilor și rearmonizarea lor și pregătirea pentru eventualitatea unor experiențe similare. în esență, este vorba de un mijloc de prevenție care are mai ales valențe informative și educaționale. Inițierea ei, imediat după episodul respectiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
șase pași, conform modelului Dyregrov (apud Deahl, 2000): o introducere succintă în care se precizează scopul întâlnirii, se asigură participanții de confidențialitate și se menționează regulile aferente; fiecare membru al grupului descrie în ordine cronologică filmul evenimentului; se analizează reacțiile emoționale și impresiile față de traumă ale tuturor celor implicați în evenimentul respectiv; sunt revizuite simptomele și semnele de suferință; se insistă pe componenta educativă, pentru ca fiecare participant să dobândească noi strategii în a face față mai bine unor eventuale situații similare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
domeniului și constituie încă un argument pentru utilizarea meditației în tratamentul PTSD. Seriozitatea cu care milenara practică meditativă a pătruns în arealul științific este atestată și de prestația realizată de Tara Bennett Goleman (2005), care a creat metoda numită „alchimia emoțională”și care propune înglobarea meditației în terapia cognitiv-comportamentală. în fine, recent a fost lansat un interesant grant de către Departamentul de Sănătate a Universității din Ohio, cu finalizare în anul 2013 și care vizează identificarea efectelor pe care practica meditativă le
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
simptome inerente PTSD-ului. De asemenea, se produce și o armonizare afectivă, dar și o consolidare a încrederii în sine. Practicarea consecventă a meditației, așa cum am mai specificat și anterior, modifică dinamica neuronală, generând o asimetrie de stânga a balanței emoționale în sensul funcționării mai intense a lobului prefrontal stâng, de unde și o potențare a emoțiilor pozitive. Simultan, activitatea din aria prefrontală dreapta și din nucleul amigdalian se diminuează, ceea ce provoacă scăderea considerabilă a emoțiilor negative. în fine, frecventarea acestei tehnici
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este un partener psihologic și social. Concret, psihismul fetusului se mobilizează așa încât, în al treilea trimestru de viață intrauterină, întregul echipament senzorial a atins deja un anume nivel de maturizare, de asemenea, posedă memorie, capacitate de învățare, inteligență senzorială, viață emoțională, activitate onirică etc. Datorită secreției de ocitocină, toate achizițiile mnezice prenatale (inclusiv eventualele traume) se uită, ceea ce înseamnă că ele sunt transferate în „visteria”încăpătoare a inconștientului, de unde pot fi readuse în arenă conștiinței prin anumite metode precum: stimularea lobului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
securizant, tonic. Un mediu existențial abuziv, populat cu scandaluri sau varii conflicte nu numai că îi erodează mamei calitatea tonusului său psihologic, fragilizând-o, dar având în vedere simbioza în care trăiește cu propriul ei copil nenăscut, prin acest „cocktail emoțional”nociv îi destabilizează evoluția firească a acestuia din urmă, transferându-i informația agresivității. Referitor la impactul bulversant al certurilor conjugale, studii recente au demonstrat deranjamentul de ritm cardiac pe care îl induc fetusului și care nu se remite decât în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a memoriei, a dobândit noi argumente odată cu progresele înregistrate în descifrarea mecanismelor neurofiziologice implicate. Astfel, prin descoperirea neuropeptidelor și a aportului lor informațional major, concepția despre psihismul prenatal s-a scientizat suplimentar. Este vorba de acei aminoacizi ce orchestrează dinamica emoțională și constituie liantul dintre corp, afectivitate și gândire. C. Pert (1999) a identificat prezența unor receptori neuropeptidici, chiar și la fetus, ca urmare, fluxul neuropeptidic matern ajunge la copilul nenăscut, generând trăiri similare. Evoluând în aceeași descendență ideativă, D. Goleman
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
uneori raționalul. Mai apoi, nucleul amigdalian este și depozitul informațiilor dobândite pe filieră inconștientă, dar tot el este responsabil de faptul că amintirile colorate puternic afectiv sunt cele mai longevive. în plus, trebuie să menționăm că acest „specialist în memorie emoțională”(Goleman, 2001, p. 35) reacționează la diversele situații în funcție de experiențele similare din trecut, chiar dacă asemănările sunt palide. Concluzia care se impune este că, deoarece, la fetus, ritmul de formare a structurii amigdaliene este mai alert decât al neocortexului, capacitatea copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
avort (chiar dacă se consumă doar la nivel de dorință și fără manevre special destinate), semnifică în fond o rejecție majoră din partea mamei, de unde și efectele ei maligne și de durată. Pentru a malaxa această experiență traumatică, în scopul digerării ei emoționale, intervenția psihoterapeutică de specialitate este cu adevărat benefică. Pe această cale se poate dilua considerabil toxicitatea ei, iar în unele cazuri, cele mai fericite, se produc binecuvântatele transmutări. După ce am scanat potențialele experiențe traumatizante ale vieții prenatale, se decantează cel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trăiri agonizante. Traversând un asemenea calvar, individul respectiv se poate identifica și empatiza cu martirii din istoria umană. Decodificând simbolic, matricea perinatală II, ea înseamnă experimentarea plenară a infernului, când, așa cum scria Grof (1998, p. 141), omul traversează „o tortură emoțională și fizică insuportabilă, fără nici o speranță de scăpare”. Sumarizând, această matrice semnifică pentru ființa umană una dintre cele mai crude și mai terifiante experiențe de care poate avea parte în existența sa, nu numai din cauza configurației sale sumbre, ci și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de lumină și poluare sonoră, transformă terapia lor intensivă într-una invazivă. îndulcirea perioadei nu se poate realiza decât prin prezența sporadică, dar extrem de binefăcătoare a părinților, care deși nu pot avea un contact nemijlocit cu bebelușul, constituie un suport emoțional inegalabil. Din fericire după anul 1986 (apud D. Chamberlain, 1995), au încetat acele manevre medicale barbare care supuneau copiii prematuri unor intervenții medicale fără anestezie. Confruntați cu aceste suplicii de o ferocitate extremă, mulți prematuri intrau într-o stare de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
medic doar a unor direcții de acțiune legată de boala în cauză, urmând ca ulterior să ofere date suplimentare pe măsura avansării tratamentului; metoda statistică este o manieră vicleană prin care medicul se sustrage unei confruntări frontale, bărbătești cu reacția emoțională a pacientului la aflarea diagnosticului, preferând să invoce o serie de date statistice, mai mult și mai puțin recente, care nu fac decât să-i inoculeze bolnavului convingerea că este doar un caz printre atâtea altele, un fel de gândac
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau care au traversat recent pierderi majore. Nu sunt lipsite de importanță și cercetarea motivației pentru care au optat să lucreze în domeniul respectiv, precum și a setului lor de interese etc.; un suport constant din partea colegilor (cu prevalență a unuia emoțional), prin diversificarea gamei de activități informale pe care le petrec împreună; implicarea într-un proces continuu de perfecționare profesională; atenție sporită față de persoana proprie (prin aprofundarea cunoașterii de sine); optimizarea capacității de exprimare a propriilor sentimente și opinii; asumarea limitelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
concentrat pe diferențele de adaptare la situația dată, în cazul femeilor care fuseseră victime a lagărelor de concentrare, comparativ cu cele care nu trăiseră experiența lagărelor. Rezultatele arată că al doilea grup, în proporție de 51%, manifestă o bună sănătate emoțională și globală, dar și în grupul victimelor un procent de 29% reușesc să facă față cu succes modificărilor neuroendocrine, psihologice și sociale specifice menopauzei. Cel de-al treilea studiu menționat de Șerban Ionescu (2010) se referă la copiii maltratați și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
chiar ostil. (”) Persoana rezilientă spune da vieții, acolo unde viața îi spune nu”. „Se poate postula că dovada rezilienței o avem atunci când individul care a fost subiectul unor experiențe semnificative de stres este capabil de achiziții rezonabile în educație, sănătate emoțională și evită abuzul de substanțe și comportamentele antisociale.”(Bentovim, 2009, p. 39) Gianfrancesco (2001, p. 32), trecând în revistă trei tipuri de literatură caracteristică secolelor XVI-XIX, povești, romane și scrieri autobiografie, spune că prin prisma conceptului de reziliență putem înțelege
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și limitele personale; 3. se schimbă filosofia de viață, fiecare zi este prețuită, se schimbă sistemul de valori, se redefinesc lucrurile care contează în finitudinea vieții și se pot schimba credințele. Așadar, reziliența îți deschide posibilitatea unei dezvoltări umane: sociale, emoționale, spirituale, în urma confruntării cu evenimentele de viață adverse, vitrege. Comportamentele în relațiile cu ceilalți devin mai adecvate, persoana câștigă experiența pe care o prelucrează devenind cunoaștere cu valențe aplicative și, în același timp, cu valențe de restructurare internă, reorientare externă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reliefat în evaluările întreprinse de Smith în 2001 (apud Johnson, Wiechelt, 2004), pe treimea rezilientă dintr-un lot de copii crescuți în condiții de sărăcie și adversități. Factorii protectivi descoperiți, promotori ai rezilienței copiilor, au fost: cel puțin o relație emoțională strânsă cu un model sau un atașament sănătos, securizant, față de cel care îl îngrijește; un temperament facil, o natură bună, caldă, care să-l facă plăcut celorlalți; prieteni la școală și participări la grupuri de interese generaționale și tabere; un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai capabili să facem față greutăților atunci când nu ne simțim singuri, când efortul nostru contează pentru cineva, este apreciat de o persoană care ne este și devine tot mai importantă, o persoană care, psihologic vorbind, ne stă aproape. Această legătură emoțională pozitivă (compasiune, dragoste, comuniune emoțională) ne sporește capacitatea de a funcționa sănătos în ciuda riscurilor, adversităților, traumei. La fel cum, în neurologie, neuronul caută partener, se leagă prin sinapsă de un alt neuron, dând consistență funcțiilor sistemului nervos, tot așa când
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
greutăților atunci când nu ne simțim singuri, când efortul nostru contează pentru cineva, este apreciat de o persoană care ne este și devine tot mai importantă, o persoană care, psihologic vorbind, ne stă aproape. Această legătură emoțională pozitivă (compasiune, dragoste, comuniune emoțională) ne sporește capacitatea de a funcționa sănătos în ciuda riscurilor, adversităților, traumei. La fel cum, în neurologie, neuronul caută partener, se leagă prin sinapsă de un alt neuron, dând consistență funcțiilor sistemului nervos, tot așa când găsim un partener de comunicare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a întregii societăți, este o cauză majoră a derapajelor psihice sau sociale. în cartea sa Politicile fericirii, Derek Bok (2010) arată că o condiție necesară pentru ca o societate să poată fi „fericită”este stabilitatea politică. Stabilitatea politică, economică, socială, interacțională, emoțională sunt interconectate la nivel micro, mezo, exo și macrosistemic. Așa cum susțin Stroufe și colaboratorii săi (2010), atât continuitatea, cât și schimbarea fac parte din dezvoltare. Deci schimbarea e de așteptat, e predictabilă în general și, în anumite limite, suntem capabili
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezilient în raport cu conflictele intrafamiliale, având bune rezultate școlare, s-ar putea să înregistreze eșecuri pe planul relațiilor sociale și deci să se dovedească mai puțin rezilient (Wustmann, 2005). Unii autori folosesc de altfel o terminologie specifică și vorbesc despre: „reziliența emoțională”, „reziliența educațională sau școlară”, „reziliența socială”sau „reziliența comportamentală”(Luthar, Cicchetti, 2000). Deși, la prima vedere, capacitățile cognitive exprimate în coeficientul de inteligență al persoanei par a fi caracteristici de bază ale rezilienței, Rutter (2007) arată că, în cazul copiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
juca un rol de mediatori asupra adaptării sociale și hormonale a copilului. Un copil cu un temperament facil, activ, calin își va găsi mai ușor la nevoie un sprijin din afară, comparativ cu copilul dificil care generează probleme de ajustare emoțională. Bouvier (2001) numește temperamentul facil factor de protecție, iar temperamentul dificil, factor de risc în situații de stres și în raport cu sprijinul din afară disponibil pentru copil. Discutând problema imunității în raport cu trauma, „efectele biologice ale relațiilor și atașamentului ratate”, Rubin și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
combative față de situația dată; găsirea unui sens al situației date, printr-o reîncadrare cognitivă etc. 2. strategii axate pe emoții, denumite și coping pasiv sau evitant. Este vorba despre strategii de coping prin care individul reușește să-și controleze tensiunile emoționale create de situația problematică. Ele țintesc controlul trăirilor emoționale în raport cu factorii de stres. Dintre tehnicile de coping axate pe aspectele emoționale ale situațiilor problematice, sunt enumerate: reevaluarea pozitivă, prin care persoana încercată se găsește mai puternică, mai capabilă, în urma experienței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
date, printr-o reîncadrare cognitivă etc. 2. strategii axate pe emoții, denumite și coping pasiv sau evitant. Este vorba despre strategii de coping prin care individul reușește să-și controleze tensiunile emoționale create de situația problematică. Ele țintesc controlul trăirilor emoționale în raport cu factorii de stres. Dintre tehnicile de coping axate pe aspectele emoționale ale situațiilor problematice, sunt enumerate: reevaluarea pozitivă, prin care persoana încercată se găsește mai puternică, mai capabilă, în urma experienței; minimalizarea amenințării, când persoana se convinge pe sine că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și coping pasiv sau evitant. Este vorba despre strategii de coping prin care individul reușește să-și controleze tensiunile emoționale create de situația problematică. Ele țintesc controlul trăirilor emoționale în raport cu factorii de stres. Dintre tehnicile de coping axate pe aspectele emoționale ale situațiilor problematice, sunt enumerate: reevaluarea pozitivă, prin care persoana încercată se găsește mai puternică, mai capabilă, în urma experienței; minimalizarea amenințării, când persoana se convinge pe sine că „nu a fost atât de rău”, „nu s-a întâmplat nimic catastrofal
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]