12,672 matches
-
avut patru copii: Cuplul a trăit în mai multe case din Chichester, Sussex, Walton-on-Thames și Schloss Heiligenberg, Jugenheim. Când Prințul Louis a servit în Mediterranean Fleet, ea a petrecut câteva ierni la Malta. În 1887, Victora s-a îmbolnăvit de febră tifoidă însă, după ce a fost îngrijită de soțul ei, a putut participa în iunie la Jubileul de Aur al reginei Victoria de la Londra. Victoria a fost interesată de știință și a desenat detaliat hărți geologice ale Maltei și de asemenea
Prințesa Victoria de Hesse () [Corola-website/Science/315329_a_316658]
-
avut sentimentul că mama ei n-o voia acolo. Atunci Alice și Louis au stat la Prințul și Prințesa de Wales la Sandringham. Cu puțin timp înainte ca cuplul să plece de la Sandringham, Prințul de Wales s-a îmbolnăvit de febră tifoidă. Situația Prințului a fost critică însă după o perioadă tensionată el și-a revenit. Tragedia s-a abătut asupra Alicei la 29 mai 1873, când fiul ei cel mic, Friedrich, numit "Frittie", a murit după ce a căzut 6 metri
Prințesa Alice a Regatului Unit () [Corola-website/Science/315328_a_316657]
-
de Saxa-Coburg și Gotha ("Ducky"), la Coburg, o căsătorie încurajată de bunica lor regina Victoria. Căsnicia nu a fost una fericită din cauza presupusei lui homosexualități. Au avut doi copii, o fiică, Prințesa Elisabeta, născută în 1895 care a murit de febră tifoidă la vârsta de opt ani și un fiu care a murit la naștere născut la 25 mai 1900. Cuplul s-a înstrăinat și au divorțat la 21 decembrie 1901. Ernest Louis s-a recăsătorit la Darmstadt la 2 februarie
Ernest Louis de Hesse și de Rin () [Corola-website/Science/315392_a_316721]
-
odihnească într-un climat temperat și i-au sugerat sudul orașului Taganrog de la Marea Azov. Cuplul imperial a tăit fericit aici într-o simplitate intimă. La 17 noiembrie 1825 Alexandru a revenit la Taganrog după o vizită în Crimeea cu febră tifoidă de care a și murit în decembrie în brațele soției sale. Văduva țarină era prea slăbită ca să meargă la St. Petersburg pentru funeralii. Când în cele din urmă a început călătoria spre capitală, s-a simțit atât de rău
Louise de Baden () [Corola-website/Science/315389_a_316718]
-
ca ea să rămână să-i țină companie și să devină secretarul său personal. Așa încât, Victoria Eugenie și-a petrecut copilăria la Castelul Windsor, Balmoral și la Casa Osborne. Tatăl ei a murit în timp ce efectua serviciul militar după ce a contactt febră în Africa în 1896. După moartea reginei Victoria în 1901, familia Battenberg se mută la Londra, la Palatul Kensington. Victoria îl întâlnește pe Marele Duce Boris Vladimirovici al Rusiei, verișor al țarului Nicolae I al Rusiei. Marele Duce se simte
Victoria Eugenie de Battenberg () [Corola-website/Science/315402_a_316731]
-
învățare sau "petit mal", o formă ușoară de epilepsie manifestată în copilărie ca o perioadă de vacuum mental. În 1877, cei doi băieți au fost trimiși să se instruiască pe nava regală "Britannia". După două luni Albert Victor a contacta febră tifoidă de care a fost tratat de Sir William Gull. În 1879, băieții au fost trimiși ca elevi ai marinei într-un tur al lumii de trei ani la bordul navei "Bacchante". Au făcut turul Imperiului Britanic acompaniați de Dalton
Albert Victor, Duce de Clarence () [Corola-website/Science/315406_a_316735]
-
se convertească, însă tatăl ei a refuzat să accepte acest lucru. Mai târziu, Hélène s-a căsătorit cu Ducele de Aosta. La mijlocul anului 1890, Albert Victor a fost văzut de câțiva doctori, însă în corespondență, referirile la boala lui erau "febră" sau "gută". Mulți biografi au presupus că el suferea de "o formă ușoară de boală venerică", posibil gonoree, însă nu există surse cunoscute care să confirme asta. Se suține că în 1891 Albert Victor a fost subiectul unui șantaj a
Albert Victor, Duce de Clarence () [Corola-website/Science/315406_a_316735]
-
Filoviridae este o familie de virusuri, ce are ca reprezentant virusul Ebola care determină febra hemoragică acută cu mortalitate de 90%. Virusul Ebola provine din Zair și Sudan. Transmiterea se face de la bolnavi (oameni sau animale - maimuțe) prin aerosoli, sânge, organe infectate, contact sexual. Grupa de risc cea mai importantă o reprezintă personalul de laborator
Filoviride () [Corola-website/Science/317319_a_318648]
-
provine din Zair și Sudan. Transmiterea se face de la bolnavi (oameni sau animale - maimuțe) prin aerosoli, sânge, organe infectate, contact sexual. Grupa de risc cea mai importantă o reprezintă personalul de laborator. Boala se caracterizează prin: manifestări de pneumonie interstițială (febră, cefalee, faringită, dureri toracice, tuse), evoluează cu erupție macrovaculoasă, apoi cu hemoragii generalizate exteriorizate prin scaun (melenă), prin varsături (hematemeză), prin urină (hematurie), cu evoluție fatală prin șoc hipovolemic în maxim 9 zile de la debut. Febra hemoragica Ebola este o
Filoviride () [Corola-website/Science/317319_a_318648]
-
manifestări de pneumonie interstițială (febră, cefalee, faringită, dureri toracice, tuse), evoluează cu erupție macrovaculoasă, apoi cu hemoragii generalizate exteriorizate prin scaun (melenă), prin varsături (hematemeză), prin urină (hematurie), cu evoluție fatală prin șoc hipovolemic în maxim 9 zile de la debut. Febra hemoragica Ebola este o boală severă și adesea mortală care poate apărea la om și la primate (maimuțe: cimpanzei, gorile etc). Febra hemoragică Ebola este denumită și „boala Ebola”. Cauze Febra hemoragică Ebola este cauzată de un virus aparținând familiei
Filoviride () [Corola-website/Science/317319_a_318648]
-
prin varsături (hematemeză), prin urină (hematurie), cu evoluție fatală prin șoc hipovolemic în maxim 9 zile de la debut. Febra hemoragica Ebola este o boală severă și adesea mortală care poate apărea la om și la primate (maimuțe: cimpanzei, gorile etc). Febra hemoragică Ebola este denumită și „boala Ebola”. Cauze Febra hemoragică Ebola este cauzată de un virus aparținând familiei Filoviridae. Oamenii de știință au identificat 4 tipuri de virusuri Ebola. Trei dintre ei provoacă boli la oameni: virusul Ebola Zair, virusul
Filoviride () [Corola-website/Science/317319_a_318648]
-
prin șoc hipovolemic în maxim 9 zile de la debut. Febra hemoragica Ebola este o boală severă și adesea mortală care poate apărea la om și la primate (maimuțe: cimpanzei, gorile etc). Febra hemoragică Ebola este denumită și „boala Ebola”. Cauze Febra hemoragică Ebola este cauzată de un virus aparținând familiei Filoviridae. Oamenii de știință au identificat 4 tipuri de virusuri Ebola. Trei dintre ei provoacă boli la oameni: virusul Ebola Zair, virusul Ebola - Sudan și virusul Coasta de Fildeș Ebola. Boala
Filoviride () [Corola-website/Science/317319_a_318648]
-
materiile de origine animală. Ebola poate fi de asemenea răspândită la oameni prin contactul cu fluide corporale infectate sau prin ace infectate din spitale. Diagnostic Pot exista semne și simptome de : comă, coagulare intravsculară diseminantă. Testele folosite pentru a diagnostica febra Ebola includ: testarea de electroliți, studii de coagulare și teste pentru a arata dacă o persoana a fost expusă la virusul Ebola. Tratament Nu există nici un tratament cunoscut pentru această boală. Există medicamente care pot lupta cu virușii (antivirale) dar
Filoviride () [Corola-website/Science/317319_a_318648]
-
susținere pentru șoc includ medicamente și lichide administrate intravenos. Problemele de sângerare pot necesita transfuzii de trombocite sau de sânge. Simptome În perioada de incubație, care poate dura aproximativ o săptămână, simptomele includ: artrită, dureri de spate, frisoane, diaree, oboseală, febră, dureri de cap, stare generala de rău, greață, durere în gât, vărsături. Simptomele târzii includ: sângerare din ochi urechi și nas, sângerare din gură și rect, depresie, inflamația ochilor, umflarea genitală, creșterea senzației de durere în piept, erupții cutanate pe
Filoviride () [Corola-website/Science/317319_a_318648]
-
curtea imperiala din Sankt-Petersburg, împărăteasa era nimeni alta decât sora primului soț al Victoriei-Melita. Ea și Kiril au reușit să fugă în timpul Revoluției Ruse.<br> Singurul copil al Victoriei-Melita cu Ernest, Elisabeta, a murit la vârsta de opt ani de febră tifoidă. Cu Kiril a avut trei copii: Maria (1907-1951) căsătorită cu prințul Friedrich-Karl de Leiningen, Kira (1909-1967) căsătorită cu Louis-Ferdinand al Prusiei, și Vladimir (1917-1992) care s-a căsătorit cu prințesa Leonida Bagration-Moukhransky (1914-2010) din familia regală a Georgiei. Fiica
Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/321802_a_323131]
-
Bazin prin trecătoarea Kebler. În anul 1874 regiunea este descoperită de o expediție condusă de olandezul Ferdinand Vandeveer Hayden care au urcat pe valea Gunnison River, un afluent al fluviului Colorado. Regiunea bogată în zăcăminte de argint, a declanșat o febră de îmbogățire a coloniștilor albi. Aceștia au sosit aici și au deschis în regiune, mine numeroase. Localitatea din centrul regiunii miniere a luat ființă în anul 1880. Deja în noiembrie 1881, a fost construită între Crested Butte și Gunnison, o
Crested Butte, Colorado () [Corola-website/Science/321878_a_323207]
-
pe: În cazul în care nu a putut fi identificat germenul, se va recurge la antibioterapie probabilă, dând întâietate la probabilitate stafilococului auriu. Durata totală a tratamentului antibiotic este de 3-4 luni, în funcție de evoluția clinică (dispariția durerii cervicale și a febrei), de modificarea semnelor radiologice (condensarea platourilor, reacție osteofitică, fuziune intersomatică, adesea parțială) și de revenirea la normal a proteinei C reactive și a VSH. Durata tratamentului antibiotic pe cale parenterală este de 3-6 săptămâni. "Tratamentul chirurgical": în prezent este mai rar
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
reacție psihotică. Psihoza rezultată din condiții non-psihiatrice este uneori cunoscută drept „psihoză secundară”. Mecanismele prin care aceasta se întâmplă nu sunt încă clare, dar non-specificitatea psihozei i-a făcut pe Tsuang și pe colegii săi să argumenteze că „psihoza este 'febra' tulburării mentale — un indicator serios dar nonspecific.” Condițiile non-psihiatrice care sunt în mod special legate de psihoză includ tumoarea cerebrală, demența “Lewy bodies”, hipoglicemia, intoxicațiile, scleroza multiplă, Systemic Lupus Erythematosus, sarcoidoza, oreionul, SIDA, malaria și lepra. Stresul psihologic este de
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
aproape inutile”. La 11 februarie 1944, comandantul Diviziei 4 indiene, Harry Dimoline, a cerut bombardarea mănăstirii Monte Cassino. Tuker a reiterat opinia sa în favoarea bombardamentului de pe patul său de spital de la Caserta, unde era tratat după un grav atac de febră tropicală. Freyberg a transmis cererea la 12 februarie. Cererea lui Freyberg pentru un atac aerian a fost extinsă de Forțele Aeriene și probabil susținută de Ira Eaker și Jacob L. Devers. Ei au căutat să utilizeze ocazia pentru a demonstra
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
a măritat, Maria Anna ar fi putut deveni regină dacă linia masculină s-ar fi sfârșit. Această situație era aproape să se întâmple în 1861, când regele Pedro al V-lea și alți doi frați ai ei au murit de febră tifoidă și fără să aibă copii. Totuși, această ipoteză a fost îndepărtată când fratele ei, regele Luís I, s-a căsătorit cu Prințesa Maria Pia de Savoia și au avut doi fii, viitorul rege Carlos I și Infantele Alfonso. În jurul
Maria Ana a Portugaliei () [Corola-website/Science/321979_a_323308]
-
Această porțiune a romanului amintește de un personaj istoric: John Sutter, milionarul care punea bazele așezării Sacramento și care a fost ruinat de descoperirea aurului pe unul dintre terenurile sale din California, pe 24 ianuarie 1848. Jules Verne vorbește despre febra aurului și în alte două romane, publicate după moartea sa: "Goana după meteor" și "Vulcanul de aur". În cea mai mare parte a cărții sunt copii, fideli unul altuia și Kav-gerului. Dick este șeful și protectorul lui Sand și arată
Naufragiații de pe Jonathan () [Corola-website/Science/321338_a_322667]
-
încercare de a recuceri Mexicul la Tampico cu o forță invadatoare de 2.600 de soldați. Santa Anna a luptat împotriva expediției Barradas cu o forță mult mai mică și i-a invins pe spanioli, dintre care mulți sufereau de febră galbenă. Înfrângerea armatei spaniole nu doar că i-a sporit popularitatea lui Santa Anna, ci a și consolidat independența noii republici mexicane. Santa Anna a fost declarat erou. De aici înainte, el s-a autoporeclit „Învingătorul de la Tampico” și „Salvatorul
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
unor ordine religioase. Afonso de Abulquerque a încercat să intervină în numele lui Cabral și la 2 decembrie 1514 l-a rugat pe Manuel I să-l ierte și să-i permită revenirea la curte, dar fără succes. Suferind de o febră recurentă și de tremurături (posibil de malarie) după călătoria sa, Cabral s-a retras la Santarém în 1509, unde și-a petrecut restul vieții. Se cunosc doar informații vagi despre activitățile sale din acea perioadă. Conform unei scrisori regale din
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
domnea mizeria și murdăria: înghesuială, sânge, vomă și cadavre umpleau cazărmile, pline de paraziți și de mirosul greu al găleților de fecale. Din cauza expunerii la vicisitudinile vremii, deținuții sufereau de probleme de sănătate care au dus la epidemii de tifos, febră tifoidă, malarie, pleurită, gripă, dizenterie și difterie. În timpul pauzelor de muncă (5:00-6:00; 12:00-13:00, 17:00-20:00) deținuții trebuia să folosească latrine în aer liber ce constau din gropi săpate în câmp și acoperite cu scânduri. Uneori
Lagărul de concentrare Jasenovac () [Corola-website/Science/321427_a_322756]
-
asemenea afectate. Durerile articulare încep de la orele 2-4 și pot dura de-a lungul nopții. Motivul durerilor nocturne este temperatura mai scăzută a corpului de-a lungul nopții. Alte simptome pot apărea rar împreună cu durerile articulare, acestea fiind oboseala și febra ridicată. Nivelul crescut de acid uric din sânge (hiperuricemie) care durează pe termen lung poate avea și alte rezultate, cum ar fi depozite tari, nedureroase de cristale de acid uric, numite tofusuri. Tofusurile de mari dimensiuni pot duce la artrită
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]