12,842 matches
-
potcoavă Popa când și când șoptește Drum de iarnă, fără spor, Legănîndu-se călare... Interesante și înrudite cu poeziile în ton popular ale lui Eminescu sunt tablourile de viață pastorală, pline de senzația învălmășirii animale și a plăcerilor aspre: S-au ivit pe rând în soare El se pleacă din cărare Jos, la capătul potecii, Și tot leagă și dezleagă, Turma albă de mioare, Cumpănește pe samare Noatinele și berbecii. O gospodărie-ntreagă: Sunet de tălăngi se-ngînă Subt poiana din Fruntarii, Zăbovește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
eden, într-o lâncezeală numită "tristețe metafizică", încercînd să evoce un "peisaj transcendent". Stilul devine liturgic și Aleluia răsună pestetot. Poetul își face "biografia", încercînd să surprindă elementul coral în desfășurarea Universului, marile glasuri haotice: Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, - din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe care nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri care nu-mi răspund
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
națională era încorporată în sistemul de planificare "le Plan national" conceput de Jean Monet. Curând a devenit clar că sistemul tradițional de guvernare teritorială bazat pe departamente și municipalități nu era adecvat pentru a răspunde problemelor administrative și de coordonare ivite datorită acestei expansiuni. În timp ce ministerele guvernamentale se extindeau, se creau noi granițe administrative, însă acestea rareori coincideau unele cu altele. Prin urmare, era nevoie de un nou nivel de administrare situat între departament și municipalitate pe de o parte, și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
începutul secolului câteva zeci), mii de amploiați (în începutul secolului câteva zeci), sute de mii de evrei (în începutul secolului câteva mii), zeci de mii de alți supuși străini (în începutul sec. câteva sute)"455. Invocarea datelor statistice, ori de câte ori se ivește ocazia, susține excursul publicistic și relevă travaliul documentării din spatele articolelor. Convertind, atunci când demersul argumentativ o cere, elocvența trecutului în date statistice, gazetarul însuși subliniază importanța datelor pozitive în consolidarea valorii probante a discursului "pentru că publicul român, ca orice public din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de a răspunde la întrebarea "ce nu este postmodernismul?", pentru a trece apoi la o descriere "pozitivă", ca urmare a demarcațiilor realizate. Noua "Ceartă dintre Moderni și Postmoderni" a fost punctată și de alte centre de dispută, multe dintre ele ivindu-se din problemele de definire a modernismului și de încadrare a unor forme de manifestare în interiorul său. Una din cele mai întâlnite "dispute secundare" ține de apropierea postmodernismului de avangardă, situație întânită mai ales în literatură sau arte. Ihab Hassan
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
filosofică a îmbrățișat o gamă largă de efecte literar-estetice, pe care le-a pus în aplicare în textele contemporane. O altă problematică valoroasă care apare în cadrul acestei discuții este aceea care reconectează postmodernismul de ideea "sfârșitului", astfel încât întrebarea care se ivește firesc este: "reprezintă postmodernismul sfârșitul filosofiei?". Fără a intra în detaliile unei dezbateri care reprezintă un subiect în sine, câteva aliniamente ale acesteia ne pot ajuta să descriem mai bine cadrul în care se pune în discuție discursivitatea postmodernă. În
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
însușească nici casă, nici loc, nici vreun alt lucru, ci ca peregrini și străini, în sărăcie și umilință, în această lume să fie itineranți». Regula sa a fost confirmată de mai sus numitul papă Honoriu. În aceeași perioadă, sa ivit pe pământ și Ordinul Iacobiților, instituit de un anume Dominic de prin părțile Spaniei; mai târziu, aceștia și-au ales numele de Predicatori. Aceste două ordine sunt primite cu mare bucurie de Biserică și de lume, pentru noutatea stilului lor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
arzătoare, se va lăsa neapărat cu ceartă.” John Milton, poet englez Carol era puțin neliniștită când a intrat În sala de conferințe la prima ei ședință a managerilor. Ca nou director de marketing, era entuziasmată de oportunitatea care i se ivise și și-a dat silința să facă un raport fără cusur pentru colegii ei. Înțelegea importanța primelor impresii și-și plănuise cu grijă fiecare detaliu al prezentării. În timp ce Își ocupa locul la masă, unul dintre directorii de vânzări, observându-i
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
la acest nivel au nevoie de manageri care să fie lideri de dezvoltare. Ce piedici ni se pun În față Deși dezvoltarea organică este seva vitală a oricărei organizații, există destule obstacole Ă interne sau externe Ă care i se ivesc În cale. Companiile care generează niveluri ridicate de dezvoltare organică au manageri care se pricep la identificarea și Înlăturarea unor astfel de bariere. Limitările externe tipice pot ține de clienți (solicitări uriașe, loialități nestatornice), de piață (tendințe tehnologice, cicluri scurte
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
pe lângă Jupiter, Ovidiu mai adaugă și alte nume de divinități, precum Neptun, Ceres, Bachus, care tot la fel nu ar merita să fie onorați de nici un cult, dacă ar rămâne surzi la rugăciunile oamenilor. Psihanaliza s-ar aștepta să se ivească aici și numele lui Augustus, care rămâne la fel de surd la rugămințile lui Ovidiu. Și exact în acest loc, ca din întâmplare, apare și numele de Cezar (Augustus), într-un context ușor diferit, dar pe care cititorul, cunoscător al situației poetului
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în sfârșit, să-și dea seama și realitatea contingentă și pare mai hotărât ca niciodată să ajungă la un acord. Și totuși ceva și mai profund decât amărăciunea și disprețul său față de o soartă atât de tenax și insidiosa se ivește din nou în descrierea asprelor condiții de viață în care trăiește la Tomis. Îi cere să depună mărturie și lui Flaccus, care a fost nevoit să experimenteze duritatea acelor condiții, chiar dacă sub forma falsă a unei "misiuni": este vorba de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Timpul așteptării e tot noaptea, o noapte fără tăcere: „totul se mișcă”. Simțurile se deschid enorm, urechea aude căderea unei frunze, ochiul vede umbrele Înșelătoare: „Acesta este ceasul... sau cel puțin sosește. Dar ea unde să fie? De ce nu se ivește? Minuturi fericite sînt oare de pierdut? Foarte puține omul În viața lui are! Se auzi un sunet... Să ascult... mi se pare... Nu e nimic; o frunză În vale a căzut. Noaptea În aste locuri n-are de loc tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-ți acea mîngîietoare, Acel simțiment tînăr ce eu Îți sînt dator. E scump prieteșugul ce-n suflă o femeie Deprinsă a-l cunoaște, născută a-l simți; Și dulcele ei suflet, electrică scînteie, MÎngîie orce suflet la care s-o ivi.” Între așteptare și prieteșug (Între promisiunea de fericire pe care o dă așteptarea și promisiunea de supraviețuire a sentimentului Între o prietenie amoroasă) există numeroase nuanțe. Iat-o pe aceea, văcăresciană, a plăcerii În suferință, Întărită de ideea morții: „Să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de durere, Apoi un zbor de vulturi și urlete hidoase De lupi ce vin să-mparte a victimelor oase, Și straniu, lung, satanic, un hohot ce răsună Ca clocotul de codri cînd cerurile tună. Atunci păstorii sarbezi zăresc din depărtare Ivindu-se pe munte o naltă arătare Ce stă În dreptul lunei cu-o bardă groasă-n mînă... Și pînă-n ziuă urlă dulăii de la stînă. Amar de cine intră prin ramurile dese A codrului de moarte! Sărmanul, dacă iese, El pare-un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din treacăt o sărută. Pe cîmpia rourată pasul lasă urmă verde, Ce-n curînd sub raza caldă se usucă și se perde.” (VÎnătorul) Șoapta nopții se aude suspinînd Încetișor; Arborii prin Întuneric dau un freamăt sunător, Și deodată Aurora se ivește radioasă, Ca un ochi ce se deschide sub o geană luminoasă.” (Puntea) Imaginile nu sînt prea variate: dimineața este o trezire veselă a naturii, renașterea este rezultatul Însoțirii dintre soare și pămînt. Alecsandri patetizează: mii de glasuri „celebrează Însoțirea naturei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Și cu drag Îmbrățoșate, Care lung se sărutau Și cu gura se-mbătau Și lumea-ntreagă-o uitau! Iar cînd luna le videa, De foc dulce s-aprindea Și la stele sămn făcea. Stelele viu străluceau, Pe rînd toate se iveau Și de sus voios priveau Cele umbre adunate Cum sta dulce-mbrățoșate, Și cu drag se sărutau, Și cu gura se-mbătau, Și lumea-ntreagă-o uitau!...” Alecsandri amintește, aici, de un străin, un ursit, În alte poeme e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
otrăvită”... Însă deasupra acestor semne, teze și antiteze, desfășurări ample de forțe ale retoricii, stă soarele, „cette fleur des splendeurs infinies” (Hugo, Les contemplations: Unite). În lumea de simboluri din poemul lui Alecsandri, soarele este marele arbitru cosmic. El se ivește, Întîi, la sfîrșitul discursului rostit de Ștefan, ca o confirmare și o făgăduință: „Ș-un soare roș În ceruri deodată se ivește.” Este exprimat În poem și un concept moral, tipic medieval, privitor la autoritate și eroism. Îl amintesc pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Les contemplations: Unite). În lumea de simboluri din poemul lui Alecsandri, soarele este marele arbitru cosmic. El se ivește, Întîi, la sfîrșitul discursului rostit de Ștefan, ca o confirmare și o făgăduință: „Ș-un soare roș În ceruri deodată se ivește.” Este exprimat În poem și un concept moral, tipic medieval, privitor la autoritate și eroism. Îl amintesc pentru că el angajează o retorică specifică, un mod de a defini liric o personalitate. Conceptul se bazează pe ideea de datorie, iar datoria
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
morala erosului. O anume severitate față de femeie se observă, totuși, mai devreme În poezie. Amanții de profesie (Văcăreștii) arată uneori ceea ce În limba neșlefuită a epocii se cheamă scîrbire față de moravurile femeii. Matei Milu (1725-1801) este iritat de boala nouă ivită la femeile din timpul lui (istericalele), o boală de origine, crede el, grecească. Ea se manifestă printr-o zbuciumare „ca de-epilepsii”. Moldovencele ar fi preluat-o ca să nu fie mai prejos de semenele lor peninsulare. Fără pricină, femeile leșină
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Setosul trece „fămeia frumoasă” În rîndurile lucrurilor faste, alături de punga de galbeni plină, de mîncarea și băutura bună... Cum există o legătură directă Între fapta bețivului și mișcarea astrelor, Pann Îi studiază consecințele. Dacă bărbatul sau muierea, de pildă, se ivesc dimineața cu capul plin de rachiu, atunci - „atuncea e Întunecimea soarelui Învederată”. Situația nu interesează tema noastră. Nici situația, nici consecințele. Dar vine numaidecît alta care are legătură cu erosul. Atunci, de exemplu, cînd ibovnicii sînt Înăuntru ( În circiumă) și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-ți iei!” Și m-am dus pe deal în sus. Neaua mai avea scântei... „Uite unul, uite trei!” Ghioceii clopoței răsăreau sub ochi mei; clinchețea vântul prin ei... Primăvară Spre sfârșit de iarnă grea, De sub pătură de nea S a ivit un ghiocel, Ghiocel, clopoțel. El a dat de veste, el Că dorită primăvară A venit la noi în țară Cu căldură și cu soare Pentru fiecare floare. Dialog de primăvară de Elenă Mircescu „Sunt copilul primăverii, eu vin primul prin
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ia culoarea marea, cerul necuprins! Dintr-un colț, o viorea Suspina de fericire, Măi aprinsă că o stea, Soarele pe cer urcând, Le surâde cald și blând. Luna martie Martie-a venit Zăpadă se topește Prin grădini acum Iarbă se ivește. Dragii de copii, Veseli și zglobii, Poartă mărtișoare Cruci și inimioare. Micul ghiocel Că un clopoțel Alb și frumușel Răsare și el. 98 De pe-o bună dimineață De pe-o „bună dimineață” Cu tulpina de cârcel, A sărit un
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
La anu’ și „La mulți ani!” 101 ¾ S|RB|TOAREA M|RȚIȘORULUI ȘI A MAMEI Martie de Elenă Dragoș Martie-mi veni la geam Poartă muguri pe un ram; Mugurașii s-au deschis Preschimbați în flori de vis. S-a ivit un gândăcel I-am căutat un cântecel. Firul ierbii a-ncolțit Gândăcelu-i fericit. Mama, azi de ziua ta Ți-am adus o albăstrea, Din grădina noastră; Mama, azi de ziua ta, S-o așezi în glastra! Am scris în petalele ei
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Are unchiul tase. Am în pungă șapte biscuiți cu lapte. Tata taie-n opt pepenele copt În cuibar sunt ouă zilnic câte nouă. Eu adun încet zece în caiet. Săptămâna florilor de Elenă Dragoș Luni, în grădiniță mea, S-a ivit o viorea. Marți a răsărit bujorul Căruia-i dusesem dorul... Miercuri vine garofița, Scânteindu-și cununița. Joi, pansele s-au deschis, Sub zănatecul cais. Vineri galbene lalele Înflorit-au blând și ele. Sâmbătă lângă un tei, Vezi un pâlc de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Ce poți face azi nu lasă pe mâine; Omul cinstește haină, nu haină pe om; Mai bine să-ți pară rău că ai tăcut decât că ai zis; • Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască; • Unde școală se ivește, pământul se mbogățește; • Foamea face bucățele mai bune; • Nu pune paie pe foc; Ce-i în mână nu-i minciună; • Lucrul bine început e pe jumătate făcut. ¾ EPIGRAME 1. În fața pomului de iarnă Se-ntreba mirat Matei: Pentru ce mi-
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]