13,024 matches
-
unități dispersate sau în gospodăriile meșteșugarilor, de ateliere de covoare, cojocărie, dulgherie și croitorie. Activitățile de servicii se desfășoară în vederea satisfacerii cererii cerințelor populației din comuna (comerț, adiministrație, învățământ, cultura, sănătate). Mediul de afaceri. Dintre întreprinzătorii locali, se evidențiază: v MĂR MOB SRL - prelucrarea lemnului, producție de ambalaje din lemn, mobilă; v MARCERAM IMPEX SRL - atelier de ceramică tradițională, vase de ceramică neagră și ornamentala; v COMZOO SRL - depozit materiale pentru construcții; v PAVIMENTE SRL - producție de pavaj prin vibropresare. v
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
o functie prioritar turistică, pretabila agroturismului, turismului religios, cât și cel cultural. Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici și mănăstiri renumite pentru picturile exterioare și interioare, edificii unice în lume (zona Bucovinei a primit în 1975 premiul „Mărul de Aur” acordat de Uniunea Internațională a Jurnaliștilor și scriitorilor din Turism). Mânăstirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV - XVI, în timpul voievozilor Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă („albastrul de Voroneț
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
al XIX-lea, din lipsă de credincioși. Localitatea Corneni este situată în partea centrală a județului Cluj, la aprox. 50 km. față de municipiul Cluj-Napoca. Pentru a ajunge la Corneni parcurgem șoseaua Cluj-Dej până la Iclod și imediat ce trecem podul de peste Valea Mărului virăm la stânga și trecând prin Aluniș ajungem la Corneni. Distanța de la Iclod la Corneni este de 14 km. Satul Corneni este situat într-o mică depresiune, înconjurată din trei părți de dealuri, în forma unei potcoave cu deschidere spre vest
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
este de 10,2°C, iar cantitatea de precipitații de 500 mm. Teritoriul satului Cheia se află într-o zonă de pășune și fâneață. Ca specii cultivate se întâlnesc pomi fructiferi ce au corelații bune în zonă (cireș, vișin, păr, măr), viță-de-vie pe versanții însoriți și, mai puțin, culturi de porumb, grâu, secară, orz sau cartofi. În zonă au loc exploatări de gips și alabastru.
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
o rupt-o din rădăcina Și-o dat-o-n mâna străină La străini floarea nu crește, lu lu lu Numai se țâț vestejește Se țâț veștejește-n-cet Până se usca de țâț Că-așa-i rândul fetelor Ca și rândul merelor Până-s mere tinerele Stau pe crengi și-s frumușele Da pe când îmbătrânesc Ptică jos și putrezesc Ca altu nu folosesc Hai mama și mă petreci, lu lu, lu Batăr ulița mă treci Până-n fundu grădinii Că mă duc cu
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
din rădăcina Și-o dat-o-n mâna străină La străini floarea nu crește, lu lu lu Numai se țâț vestejește Se țâț veștejește-n-cet Până se usca de țâț Că-așa-i rândul fetelor Ca și rândul merelor Până-s mere tinerele Stau pe crengi și-s frumușele Da pe când îmbătrânesc Ptică jos și putrezesc Ca altu nu folosesc Hai mama și mă petreci, lu lu, lu Batăr ulița mă treci Până-n fundu grădinii Că mă duc cu străinii M-ai
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
-o dată La fântână după apă Și la mă-ta supărată După apă de izvor Și la mă-ta când ta dor Pomul mirilor, simbol al bogăției și rodului de prunci a viitoarei familii, era confecționat dintr-un lăstar de măr împodobit cu covrigi și turtă dulce și se așeza pe masa mirilor. După ce preotul sfințea pomul, starostele îl închină mirilor zicând: Să trăiești pom frumos Mândru și mănos Pe la vârf într-aurit Pe la mijloc înflorit Pe-a cui sama ești
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
parțial nefuncționale. Neexistând sisteme de pompare, funcționarea lor era absolut ingenioasă prin panțele care le aveau. Pădure/ Floră: Există o zonă mare de pădure alcătuită în special din stejar cu spetele lui. Cresc și carpenul, alunul, arțarul, teiul, părul și mărul sălbatic iar în zona de lunca sălcia și plopul (spre dispariție). Din 1911 a fost introdus și salcâmul pt. perdele de protective și cu utilizare că lemn de esență tare cu ritm mai mare de creștere. Bureții iuți, mânătărcile și
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
-l respectă pe Tătucul Stalin”!). Însă „tot nașul are naș”. La doljeni nu se mai văzuseră decât vaci albe. Un alt hâtru, Codiță, băgând de seamă că Oțăt are boi roșii, cumpărați de la vâlcenii care făceau comerț cu oțet de mere, a pretins că zeflemistul s-a făcut negustor de oțet și ori de câte ori îl întâlnea începea să strige către consăteni prefăcându-se a-i anunța să vină să cumpere prețiosul acid acetic; sătenii se buluceau de îndată, însă descoperind păcăleala și
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
mai ales pentru foc, cu un frunziș ce amintește palmierii.Sălciile, ca și stejarii, au cam dispărut. Au mai rămas ceva plopi, ulmi și arțari, crescuți prin curți drept lemn de foc sau pentru eventuale construcții. Pomii fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și caisul sau zarzărul, cât și dudul, se găsesc prin curți. Dudul a fost la mare cinste până prin anii 60, când se creșteau intensiv viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde plantele tipice de stepă
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
înainte, găzarii ambulanți, vânzând petrol lampant, pentru că până în 1960 iluminatul casnic era asigurat de lămpi cu petrol și de interesantele felinare de vânt. Tot toamna mai veneau vâlcenii cu poșircă,( un oțet din fructe), și cu fructe uscate, prune și mere mai ales, pe care le schimbau pe mălai. De la Bistreț mai veneau pescarii cu pește proaspăt sau uscat și sărat, pe care-l dădeau tot pe mălaiul ce constituia un fel de valută forte. Pentru țărani banii propriu-ziși erau cam
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de pe versantul cu expunere sudică de la poalele Munților Bistriței spre valea Bistricioarei a fost modificată pe parcurs de autoritățile ungare în Tölgyes, iar ulterior a fost redenumită în Tulgheș după Marea Unire; la fel denumiri că Rezu Mare (Nagyréz), Pârâul Mărului (Marpatak), Gyergyótölgyes, etc.. Pe teritoriul Tulgheșului sunt 30 de izvoare de apă minerală din care 11 au fost înregistrate și inventariate. Bioclimatul actual face localitatea propice pentru statutul de Stațiune Balneoclimaterica de interes local. Cele mai importante izvoare sunt Șesul
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
găsea) se stătea la cozi interminabile. În loc de lapte se folosea laptele praf. Cașcavalul, urda și cașul erau mărfuri rare și scumpe, iar celelalte lipseau cu desăvârșire. Iaurtul se putea găsi relativ frecvent. Fructele care se găseau erau numai cele locale (mere, pere, prune, struguri, cireșe, vișine, pepeni, gutui, caise, piersici). Bananele, portocalele, mandarinele, lămâile, ananasul (în compot la cutie) erau rare și oamenii stăteau la cozi uriașe pentru a le cumpăra măcar pentru cei mici de sărbători. La salate oamenii foloseau
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
cele două părți, Nicolae Alexandru apare în actele maghiare ca supus autorității coroanei și primitor al unor „beneficii”. Nu se știe exact despre ce „beneficii” este vorba, după unii istorici ar fi în legătură cu recunoașterea stăpânirii Basarabilor asupra Banatului de Severin, măr al discordiei încă de la începutul secolului, sau asupra Făgărașului. Evoluția ulterioară duce inevitabil spre conflict cu coroana maghiară în momentul în care Ludovic I cel Mare, ca un suveran absolut asupra pământului de peste munți, dă în 1358 drepturi negustorilor brașoveni
Nicolae Alexandru () [Corola-website/Science/298712_a_300041]
-
posibila rubedenie dintre ei a rămas secundară și nedovedită. În „Testament” poetul și-a arătat recunoștința față de tutorle și binefăcătorul său, care "„...a îngrijit mai mult ca o mamă / un copil dezlănțuit”" <poem> "Qui m'a esté plus doulx que mere" "A enfant levé de maillon" </poem> În poemul "Semincerul" ("Le Lais",decembrie 1456) Villon a descris cu nostalgie cum auzea suntele clopotului Sorbonei care anunța ora 9:<poem> "J'oïs la cloche de Serbonne," "Qui toujours a neuf heures sonne
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
Apoi, păcatul lui Adam a trecut asupra tuturor urmașilor lui, asupra tuturor oamenilor, nu prin imitare, ci în mod ereditar. Rămâne echivocă problema "fructului" „pomului cunoașterii binelui și răului", care nu a fost specificat în Biblie. În contradicție cu varianta mărului, acceptată unanim în creștinismul european, este mai plauzibil că Adam și Eva nu au mâncat un măr - atunci nu creșteau mere în Orient - ci alt fruct, posibil smochine (Adam și Eva și-au înfășurat «rușinea» în frunze de smochin). Mărul
Adam și Eva () [Corola-website/Science/299679_a_301008]
-
în mod ereditar. Rămâne echivocă problema "fructului" „pomului cunoașterii binelui și răului", care nu a fost specificat în Biblie. În contradicție cu varianta mărului, acceptată unanim în creștinismul european, este mai plauzibil că Adam și Eva nu au mâncat un măr - atunci nu creșteau mere în Orient - ci alt fruct, posibil smochine (Adam și Eva și-au înfășurat «rușinea» în frunze de smochin). Mărul a rămas totuși, fructul preferat în artă și în mentalitatea ubicuitară, cu aluzii la păcatul trupesc: Conform
Adam și Eva () [Corola-website/Science/299679_a_301008]
-
echivocă problema "fructului" „pomului cunoașterii binelui și răului", care nu a fost specificat în Biblie. În contradicție cu varianta mărului, acceptată unanim în creștinismul european, este mai plauzibil că Adam și Eva nu au mâncat un măr - atunci nu creșteau mere în Orient - ci alt fruct, posibil smochine (Adam și Eva și-au înfășurat «rușinea» în frunze de smochin). Mărul a rămas totuși, fructul preferat în artă și în mentalitatea ubicuitară, cu aluzii la păcatul trupesc: Conform lui Leibniz, anticii numeau
Adam și Eva () [Corola-website/Science/299679_a_301008]
-
mărului, acceptată unanim în creștinismul european, este mai plauzibil că Adam și Eva nu au mâncat un măr - atunci nu creșteau mere în Orient - ci alt fruct, posibil smochine (Adam și Eva și-au înfășurat «rușinea» în frunze de smochin). Mărul a rămas totuși, fructul preferat în artă și în mentalitatea ubicuitară, cu aluzii la păcatul trupesc: Conform lui Leibniz, anticii numeau păcatul lui Adam drept "felix culpa", adică o greșeală din care a izvorât actul cel mai nobil cu putință
Adam și Eva () [Corola-website/Science/299679_a_301008]
-
rămânilor fărșeroți' și cea a 'grămuștenilor' cu care de altfel au coabitat în stâne situate mai ales în două regiuni distincte din sudul Transilvaniei, dar și în alte arii ale acestei provincii. , până de curând, asociați cu unii vânzători de mere sau negustori transilvăneni, deși nici ei nu practicau un nomadism propriu-zis. Cele două mari comunități distincte de mocani se situează în Transilvania: prima în Mărginimea Sibiului (la vest de orașul Sibiu) iar cea de-a doua la est de Brașov
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
anume deschidere, loc de articulare și rotunjire. Toate vocalele din diagramă sînt orale, iar tonul și lungimea nu sînt luate în considerare. Zonele colorate din tabel corespund celor șapte vocale din limba română standard. Simbolul fonetic corespunde literei "ă" din "măr", iar corespunde lui "î" sau "â" din "înapoi" respectiv "Pârvu". Vocala este nerotunjită în limba română, dar poate fi rotunjită în alte limbi; definiția ei precizează că se obține într-o poziție relaxată a buzelor. Ce înseamnă o "poziție relaxată
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
desemnat satul Alma Vii ("Almen"), consideră că termenul Alma ar deriva din germanul "alm", cu semnificația "ulm". Desigur această explicație este acoperitoare pentru acele părți ale Transilvaniei unde au fost colonizați sașii. Conform lingvistului Iorgu Iordan, oiconimul "Alma" are semnificația "măr" (mag. "almá" = măr, "almás" = merișor, livadă cu meri). În acest sat se află o biserică-sală, în stil gotic, înscrisă pe lista Monumentelor Istorice din județul Sibiu / 1991, la poziția 33B, nr. 224. Lăcașul de cult folosit de enoriașii calvini este
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
Vii ("Almen"), consideră că termenul Alma ar deriva din germanul "alm", cu semnificația "ulm". Desigur această explicație este acoperitoare pentru acele părți ale Transilvaniei unde au fost colonizați sașii. Conform lingvistului Iorgu Iordan, oiconimul "Alma" are semnificația "măr" (mag. "almá" = măr, "almás" = merișor, livadă cu meri). În acest sat se află o biserică-sală, în stil gotic, înscrisă pe lista Monumentelor Istorice din județul Sibiu / 1991, la poziția 33B, nr. 224. Lăcașul de cult folosit de enoriașii calvini este o biserică monument
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
folosit ca drapel al marinei și armatei terestre din 1693 și a fost adoptat ca drapel civil în 1705 pentru a fi arborat la catargul vaselor comerciale. Pe 7 mai 1883 s-a autorizat folosirea acestui drapel șC'est ta mere quii pe uscat. Totuși, nu a devenit steag național până la încoronarea țarului Nicolae al II-lea din 1896. Legendele populare afirmă că originea steagului național poate fi găsită în vizita țarului Petru cel Mare în Olanda în anul 1699. Țarul
Drapelul Rusiei () [Corola-website/Science/299893_a_301222]
-
loc în altul, dar, cu toate acestea, îndeletnicirile nu au lipsit. Principala preocupare a locuitorilor acestei zone a fost agricultura. S-au cultivat cereale: porumb, secară, orz, grâu, dar și viță de vie, in, cânepă, legume, livezi cu pomi fructiferi: măr, păr, prun, cireș etc. Majoritatea caselor erau cu două camere, una pentru dormit, iar cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză, cartof și
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]