12,374 matches
-
râului Mureș. Situl conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri ilirice de stejar cu carpen", "Păduri balcano-panonice de cer și gorun", "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri" și "Pajiști xerice pe substrat calcaros") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre sau acvatice. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, insecte ("Euphydryas
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
dinozauri Sânpetru, Mlaștină de la Peșteana, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuț, Fanatele cu narcise Nucșoara, Fanatele Pui și Peșteră Sura Mare. Zona reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști uscate, pajiști ameliorate, stepe, terenuri arabile) în Țară Hațegului, încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpina Carpaților Meridionali. Rețeaua hidrografica principala a sitului aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Strei și Răul Mare. Situl conserva cinci habitate naturale de interes comunitar
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Mlaștină de la Peșteana, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuț, Fanatele cu narcise Nucșoara, Fanatele Pui și Peșteră Sura Mare. Zona reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști uscate, pajiști ameliorate, stepe, terenuri arabile) în Țară Hațegului, încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpina Carpaților Meridionali. Rețeaua hidrografica principala a sitului aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Strei și Răul Mare. Situl conserva cinci habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
principala a sitului aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Strei și Răul Mare. Situl conserva cinci habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Pajiști stepice subpanonice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o mare diversitate floristica și faunistica, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
2000 în România). Aria protejată se întinde pe o suprafață de 3.023 hectare și include rezervația naturală Crovul de la Larion (250 ha). Zona reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în tranziție, râuri, mlaștini, turbării, pajiști și pășuni) în Depresiunea Dornelor, încadrată în bioregiunea geografică alpină a Carpaților Orientali. Rețeaua hidrografică a sitului este alcătuită din pâraiele Silhoasa și Bolovanul (afluenți de dreapta ai răului Ilva), Siminoc (afluent de stânga al râului Teșna) și Pârâul lui
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
2000 în România). Aria protejată include 1% din Parcul Natural Putna - Vrancea și se suprapune parțial ariei de protecție specială avifaunistică Munții Vrancei. Zona reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) în nordul Munților Vrancei (subunitate geomorfologica a Carpaților de Curbura). Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică alpina a Carpaților Orientali și se întinde pe o suprafață de 15.319 hectare. Rețeaua hidrografica a sitului este alcătuită din
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Aria protejată include rezervația naturală omonimă (76,50 ha). Zona reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe și terenuri arabile) în Câmpia Moldovei, în nordul Podișului Moldovenesc. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Jijiei și se întinde pe o suprafață de 270 hectare. Situl conservă două habitate naturale de interes comunitar
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
906 ha. și include rezervația naturală Tinovul „Kicsi Romlásmezö” (Rupturile Mici) de la Plăieșii de Jos. se află în administrarea "Fundației Salutaris" și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri de amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști și fânețe montane, turbării și mlaștini) încadrată în bioregiunea alpină din versantul sudic al Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvaneni, aparținând de lanțul carpatic al Orientalilor). Situl cuprinde bazinul hidrografic al pârâului "Apa Lină". În arealul sitului au fost
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
În arealul sitului au fost identificate 9 tipuri de habitate naturale (prioritare) de interes comunitar ("Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)"; "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase"; "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase"; "Mlaștini alcaline și Turbării cu vegetație forestieră"), ce adăpostesc o gamă diversă de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
naturale (prioritare) de interes comunitar ("Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)"; "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase"; "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase"; "Mlaștini alcaline și Turbării cu vegetație forestieră"), ce adăpostesc o gamă diversă de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii de reptile, amfibieni și insecte enumerate în
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în ordiunul "Boletales" și familia "Boletaceae" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România și Basarabia soiurile se dezvoltă de la câmpie la munte prin păduri, parcuri și pajiști, mai ale sub mesteacăn și plop, din iunie până octombrie. Tip de specie este " aurantiacum". Acest gen cu soiuri de mărime mediocră are următoarele însușiri comune: O excepție reprezintă "Leccinum corsum" a cărui carne este galbenă. Global există aproximativ 75
Leccinum () [Corola-website/Science/335218_a_336547]
-
este o specie de ciuperci "basidiomycete" de "genul Leccinum" în familia "Boletaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri, dar deasemenea prin parcuri și pajiști sub mesteceni din iunie până octombrie. Buretele nu poate fi confundat cu ciuperci necomestibile sau chiar otrăvitoare, ci numai cu specii aproape înrudite, ca de exemplu cu "Leccinum aurantiacum" (crește în păduri de foioase în special sub plopi precum plopi
Pitărcuță () [Corola-website/Science/335215_a_336544]
-
scabrum" (crește în păduri de foioase, în special sub mesteacăn), "Leccinum thalassinum" (se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum variicolor" (trăiește sub mesteceni), " Leccinum versipelle" (crește în în păduri (și parcuri, pajiști) sub mesteceni, păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum vulpinum" sau "Porphyrellus pseudoscaber sin. Boletus porphyraceus" (crește în păduri foioase sau mixte, pe teren nisipos și pe langă drumuri cu macadam
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
roseofracta" (trăiește sub mesteceni), "Leccinum scabrum" (crește în păduri de foioase, în special sub mesteceni), "Leccinum thalassinum" (se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum versipelle" (crește în în păduri și parcuri, pajiști sub mesteceni, păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum vulpinum" sau "Porphyrellus pseudoscaber sin. Boletus porphyraceus" (crește în păduri foioase sau mixte, pe teren nisipos, pe lângă drumuri cu macadam, comestibil dar
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
râului Krka, printre care zece sunt endemice, ceea ce face Krka un reper natural de cea mai înaltă categorie. Păstrăvul este un pește ce poate fi găsit în ecosistem. Specii de stuf, lacuri formate de-a lungul parte a râului și pajiști inundate abundă în amfibieni și păsări, în timp ce tufișuri și cariere de piatră sunt acasă, la reptile. Abundență de specii de păsări , structura comunităților de păsări și importanța majoră a parcului național pentru primăvara și toamnă, face printre cele mai valoroase
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, si pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea alpina a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Orientalilor și dispune de
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.557 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, peșteri) încadrată în bioregiunea continentală central-nordică a Dealurilor de Vest (unitate geomorfologică deluroasă situată în partea vestică a Carpaților Occidentali), la poalele vestice ale Munților Pădurea Craiului, aparținând de lanțului carpatic al Occidentalilor. Acesta include rezervația naturală Calcarele
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 694 hectare. Situl include rezervația naturală Dealul cu Fluturi și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, pajiști naturale, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000 înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
naturală Dealul cu Fluturi și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, pajiști naturale, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000 înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii faunistice (doi amfibieni și patru lepidoptere
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 19.598 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni și stepe) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a munților Gutâi - (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a "Depresiunii Baia Mare". Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Tătarului, Mlaștina Poiana Brazilor, Mlaștina
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
naturale: Cheile Tătarului, Mlaștina Poiana Brazilor, Mlaștina Iezerul Mare și Tăul lui Dumitru. Aria naturală dispune de șapte habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase ("Molinion caeruleae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Turbării active și Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat); ce adăpostesc specii
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
Rece. Aria naturală dispune de zece habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoeto-Nanojuncetea"; Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion"; Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice; Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition"; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Tufărișuri subcontinentale peri-panonice; Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
lumânări unde se topea ceara recoltată din stupi, pentru formarea lumânărilor și candelelor. În extremitatea de Sud-Est, înconjurată de ziduri, în proximitatea farmaciei, "Livada Spălătoriei" trebuia să fie locul unde se uscau rufele, după clătire, și unde se înălbeau pe pajiște cearșafuri, țesături și pânzeturi fabricate de monahiile care lucrau, torceau și țeseau lână, in sau cânepă. Chiar mai jos, aproape de clădirea latrinelor (unde în canale de scurgere se evacua spre râu preaplinul apelor), era săpat bazinul mare al crescătoriei de
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
pentru câini, încredințați ciobanului și văcarului abației și destinați în timpul zilei la paza turmelor, întrucât nu era nicio îngrăditură pe câmp: oile pășteau pe miriști sau pe pârloage, caprele și purceii pășteau în pădure, iar vacile erau mereu supravegheate pe pajiști. Tot în apropierea "Fântânii Spălătoriei", se găsea clădirea "Fabricii de Bere", cu obișnuitele porți boltite în semicerc la parter și ferestre mici tipice la etaj. Astăzi de nerecunoscut, această construcție, care și-a păstrat totuși volumul de origine, a fost
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Uralilor sudici, la sud de râul Uzyan și la vest de munții Kraków. Cele mai multe vârfuri montane au muchiile netezite și acoperite cu păduri. Pădurea se află pe pantele munților, în partea de est a zonei de tranziție către stepă și pajiști joase. O cartografiere detaliată a fost publicată în 2006, prin activitatea studenților geografi de la Universitatea din Moscova. Relieful rezervației este muntos. Piscurile sale sunt erodate, de o înălțime redusă și acoperite cu păduri, precum Muntele Massime, popular printre excursioniști. Versanții
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]