15,863 matches
-
măcinat de boală și distrus de durerea morală. Dar cum despre el, în multe articole și aprecieri ale istoricilor, s-a spus că vedea roșu cînd i se vorbea de Austria și Habsburgi de nu mai deosebea adevăratele interese ale patriei sale și ale Europei ("Mai bine Anschluss-ul decît reîntoarcerea Habsburgilor" este una dintre frazele ce i se pun în seamă în acest sens și pe care, de altfel, le-a dezmințit întotdeauna), sînt dator adevărului să spun că în ședințele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
vor apropia, de bună voie, în vederea unei apărări comune și a unei dezvoltări economice favorizate de sacrificii reciproce liber consimțite. Beneș era conștient de acest lucru și, după părerea mea, convins. Dar în 1920 și în primii pași ai unei patrii abia născute, întîlnea în fiecare clipă dificultăți care îl obligau să șerpuiască și chiar să acționeze împotriva propriilor sale vederi. Astfel, cînd s-a pus problema Habsburg, s-a opus, călcîndu-și pe inimă, acordării unei dotări împăratului abdicat, exilat la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
război, ori, cum nu era vorba decît de niște simpli soldați sau gradați... Mărturisesc că atunci cînd am luat cuvîntul în fața celor 350 de cruci majoritatea fără nume, ci doar cu mențiunea "Aici odihnește un soldat român mort, prizonier, pentru patria sa" aveam glasul atît de sugrumat încît îmi era, la început, greu să vorbesc pentru a exprima sentimentele de pietate față de acești morți și de indignare față de călăii lor, iar pe măsură ce vorbeam, în jurul meu lacrimile de pe obrajii ascultătorilor traduceau emoția
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
îl felicitam pentru atîtea succese obținute unul după altul, îmi zise: "E o mare doză de noroc în toate acestea, și am pe conștiință faptul că, din vina mea, într-un moment hotărîtor, am făcut să eșueze formarea unei frumoase patrii... după primele luni de război care nu fusese decît o suită de ofensive germane și de strictă defensivă, penibil susținută de anglo-francezi. Aceștia, la rîndul lor, pregăteau un atac în stil mare, utilizînd singura armă care era superioară celei dușmane
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
șefului-creator al tinerii armate: faimosul general von Seeckt, odinioară șef de Stat Major al armatei care a invadat România. Abia peste cîțiva ani a putut lumea măsura la adevărata valoare opera săvîrșită de von Seeckt, care muncise pentru a reda patriei sale un instrument de război eficace. Așa cum arăta, în fruntea ofițerilor săi, reevocînd prin felul în care își ținea capul sus și privirea sfidătoare, Germania de mai înainte, aproape amenințătoare și gata de luptă, a provocat o senzație generală însoțită
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
i-a adus României nașterea prințului Mihai, astăzi regele nostru, care și-a dovedit, în împrejurări deosebit de grele, voința hotărîtă și capacitățile de șef de stat și rămînînd cel în jurul căruia se adună speranțele adevăraților români pentru libertatea și renașterea patriei. Fără căderea monedei românești, viața de ministru la Paris mi-ar fi părut ușoară. Însă deprecierea leului se răsfrîngea foarte dur asupra existenței studenților reveniți masiv în Franța, la studii. Schimbul de favoare care le era acordat nu corespundea cheltuielilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cabinetului său, ca șef al Departamentului Afacerilor Externe, desigur spre a mă avea mai aproape de cîmpul său de activitate. Profita de acest lucru pentru a-mi dezvolta adesea teza sa, cum că diplomații sînt înclinați să piardă repede contactul cu patria lor și sensul aspirațiilor ei. În ochii săi, era necesar ca acest contact să fie obligatoriu și frecvent: nici unul dintre ei nu trebuia să aibă dreptul să rămînă mai mult de doi ani la rînd într-o Legație în străinătate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
actuală a Poloniei, căreia i-ar fi fost nedrept să i se refuze un acces teritorial la mare, chiar cu prețul unor sacrificii dureroase pentru Germania...237). Pe bună dreptate mîndri și ei de rolul pe care l-a jucat patria lor în trecutul istoric al Europei și oarecum amețiți de renaștere, după o eclipsă de 130 de ani ca națiune liberă, polonezii își considerau statul ca o mare putere, aflat pe același picior cu Marea Britanie, Franța și Italia, închizînd ochii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
taberele de prizonieri, pe sărmanii soldați români tăcuți și însingurați (nimeni nu le vorbea limba... ), învățase în grabă, cu dicționare și manuale de gramatică, limba română pentru a veni la patul lor de răniți sau în barăci ca să vorbească despre patria lor îndepărtată și de căminul părintesc din satul lor. Plin de avînt, făcînd schimb de fotografii, am scris pe a mea: "Monseniorului Zavoral, providență a prizonierilor români, devenit la rîndul său prizonier în inimile tuturor românilor de azi". Cu Cehoslovacia
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
centrale, aceste întinderi deșertice nu ofereau posibilitatea de a sălășlui sutelor de mii de imigranți potențiali. (La fel ca și cu Tunisia, oferită de minciunile supernaționaliste fasciste ca un pămînt cu posibilități imense pentru italienii în număr prea mare în patria lor). Deplorabila expediție militară împotriva Abisiniei urma să fie declanșată abia după doi ani de la plecarea mea definitivă din postul de la Roma, dar cred că este interesant să povestesc aici ce a însemnat adevărata pregătire a acestui război, cu atît
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în conversațiile familiare. Păstrez cea mai frumoasă amintire relațiilor pe care le-am avut cu el și mă gîndesc cu inima strînsă la martiriul pe care l-a îndurat în captivitate acest om de elită, mort înainte de a-și vedea patria renăscînd. Toată lumea a cunoscut splendida atitudine a unui alt avocat parlamentar, primarul Max, avută în timpul războiului din 1914, atitudine care l-a dus în închisoare. Cînd armata germană a intrat în Bruxelles și Max a trebuit să-l înfrunte pentru
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
înainta cu greu, deși oamenii ieșiseră deja la dat zăpada. Le-am admirat sincer conștiința civică, nu știam dacă sunt muncitori sau țărani colhoznici. Nu știam dacă-i silea cineva s-o facă. Nu știam mai nimic... Mă întorceam în patrie după o absență de aproape douăzeci de ani. În cabina camionului era cald și fum de țigară. Afară zăpadă. Nu mai ningea. Oamenii ne făceau semne amicale cu mâna. Am oprit de câteva ori. Râdeau și ne cereau dolari. N-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
să doarmă pînă nu vor plăti. Stai liniștit, omule, că nu doarme nimeni. Viața e scurtă, ați văzut, 69,4 ani, lumea bună n-are timp de somn, chefuiește în cabanele dosite ale regiilor și se plimbă cu elicopterele. Cerul patriei e al ștabilor, pămîntul tot al lor, celorlalți le rămîn cozile unde se plătesc impozite. Dacă Ionuț Alb a murit la 13 ani, țara nu va avea de suferit. Zborurile de agrement cu elicopterul călesc, asigură o longevitate impresionantă, care
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
blocului, s-ar mai igieniza și zona... februarie 2004 Cine sînt EI? Cîștigătorii, stăpînii țării, stăpînii sportului, găurile de la cercurile olimpice. Aerul din minge, apa din bazin. Țărîna pe care o călcăm și văzduhul pe care-l respirăm. Nu numai patria se pregătește de alegeri, ci și mișcarea olimpică. Țiriac e un fel de Iliescu la sfîrșit de mai multe mandate, minus Corina Crețu, minus „măi dragă“, plus mustața, plus surprize-surprize, plus avioanele personale, plus un miliard de dolari. Cum COR
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
vînjoase, care au asudat în arenă, vipuștile freamătă deasupra unor gambe care s-au încleștat cu cele ale lui Bobby Charlton sau Pele. Înălțații în grad sînt mîndri, Cornel Dinu îmbracă ținuta de gală și rostește, deloc metafizic, un „Servesc Patria“ profesional, îmbujorat în fața lui Iliescu precum un oștean prusac în fața lui Bismarck. Doamna Lipă strînge cu palma bătucită decorația și murmură înfiorată cum își va apăra țara cu arma în mînă. Suferim, ca nație, de un festivism absurd, fezandat sub
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Mitică de la Cameră? Ajungem și la George Copos. Senator de Argeș, politician pursînge. Duminică seara, înainte să se fi anunțat rezultatele alegerilor, în mediile pretinse bine informate era anunțat ministru al transporturilor, șef peste șinele, gropile și coridoarele europene ale patriei. Luni, după ce s-a văzut sub linie, din farmecul vieții trăite în barca Puterii nu mai rămăsese decît un patron iritat, care i amenința fățiș pe Răzvan Lucescu și pe Dinu Gheorghe că-i dă afară dacă nu prind o
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ci de niște băbăciuni austere, dar putred de bogate, care s-au ridicat la Ceruri lăsînd pe pămînt milioane și milioane de euro necesari pentru integrarea în structuri și pentru ratarea calificării la mai multe turnee finale. ianuarie 2006 Sus Patria! Jos verticalitatea! Sus delațiunea! Corneliu Vadim Tudor îl face în toate felurile pe Gigi Becali. Nu demult, însă, s-a lăsat pupat de cel pe care acum își exersează pamfletul și înjurătura. Sus Patria! Moarte Mafiei! Deviza revoluționară a tribunului
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
multe turnee finale. ianuarie 2006 Sus Patria! Jos verticalitatea! Sus delațiunea! Corneliu Vadim Tudor îl face în toate felurile pe Gigi Becali. Nu demult, însă, s-a lăsat pupat de cel pe care acum își exersează pamfletul și înjurătura. Sus Patria! Moarte Mafiei! Deviza revoluționară a tribunului e de-un patriotism tulburător, de-o moralitate tușantă și de-un fior care-l amestecă pe Burebista cu DNA-ul. Spiritul enciclopedic Vadim își irosește sinapsele pe rudimentarul patron al Stelei, care a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
odăjdiile vlădicilor? septembrie 2006 La catafalcul iepocii de aur Moartea Zoei Ceaușescu a strîns laolaltă tăcerea și reculegerea unor prieteni apropiați. Apropiați de cine? De defunctă sau de epoca din care venea ea? România își trăiește în stil propriu evenimentele. Patria se resuscitează din cînd în cînd, pentru perioade scurte și infructuoase, prin șocuri mediatice. Publicul generator de rating, share, publicitate și bani e cel care comandă. Moartea unui sfînt precum Părintele Calciu, care a cărat la picioare mulți ani lanțurile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
chiar și pavat cu bune intenții, tot către cazanul cu smoală duce. Uneori, e de rîs. Și atunci trebuie să rîdem cu poftă. În general, însă, e un capitol care enervează, pentru că faptele, la vremea lor, au enervat. Virtuozul și patria lui Ne-au făcut francezii țigani! Au pus un scripcar pe afișul oficial al meciului de la Paris, justificîndu se că acesta este elementul original al nostru, al românilor. Tipul e oacheș, îmbrăcat cu un costum popular incert, ținînd sub bărbie
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
O onorabilă adunare compusă din capitaliști care au noțiunea banului, îl investesc în afaceri profitabile și le poziționează geografic acolo unde cred de cuviință. Menirea Ligii nu e nicidecum răspîndirea armonioasă a careurilor de 16 metri în mirificul peisaj al patriei. Dacă Timișoara, Aradul, Clujul, aceste veritabile Hamangii sau Cucuteniuri ale fotbalului nostru, vor să aibă fotbal, n-au decît să-și facă, nu să aștepte punerea în aplicare a politicii demografice a lui Dragomir. Ideea unui fotbal rațional repartizat în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
patru ani și jumătate. Dacă se va continua așa, în scurtă vreme, Divizia A va deveni o Daciadă la care va putea aspira oricare ceapeu fruntaș. Profesioniștii în acte vor planta puieți și vor raporta golaveraje la hectar. În apele patriei vor apărea euglene verzi, care apoi se vor numi echipe de prim eșalon. La „Cotele apelor rîurilor“ n-ar fi exclus să se audă: „Supurul de Jos, crește trei puncte la adevăr, Gurahonț, promovează în Divizia A, nea Jean staționează
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la pumni cu Tavria Simferopol. Trecerea de la Mondiale la Divizia A e abruptă, însă inevitabilă. Mondialele se dispută o dată la patru ani, Liga 1, cum se numește mai nou competiția carpatină, are loc duminică de duminică. Din ea se hrănesc patria și poporul ei amator de fotbal, din miezul ei țîșnesc ideile, polemicile, contrele și faulturile fizice și morale care ne mențin veșnic treji. După Zidane vine Bănel, iar după Lippi, Olăroiu. După Poll urmează Augustus, însă aici nu e mare
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
arbitri alcătuită pe criterii de patriarhat, un spațiu părăsit de moralitate și plin de intrigi, o instanță care legitimează compensația și absurdul (există încă membri CCA care cred că Thereau trebuia neapărat eliminat, iar Miklos Nagy e întîiul Argus al patriei). Fiecare arbitru e pila cuiva; dacă n-ai pe nimeni, rămîi la județ, să încasezi pumni la diverse derby-uri agricole. La noi, arbitrajul nu ajută fotbalul, ci își bate joc de el. Băieți tineri cu fluierul în gură au început
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de multe alte bresle. De ce strict oțelar? Celelalte ocupații ce au? De ce nu student (de la Sportul Studențesc), marinar (de la Farul), miner (de la Jiul) sau măcar ceferist clujean? Teoretic, Dumnezeu n-are carte de muncă, dar iată cum diverse combinate ale patriei vor să-L angajeze, măcar part-time, urmînd să-L treacă pe state în funcție de îndeplinirea obiectivului la final de sezon. Plebeii peluzelor n-au cum să nu scrie asemenea enormități pe pînză, cînd îl aud vorbind cu atîta ușurință despre Dumnezeu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]