12,874 matches
-
Pentru ce Iașul a fost în capul culturii în cele trei sferturi dintâi ale veacului al XIX-lea, am început să arăt și voi continua să arăt de aci încolo. Pentru ce acum Bucureștiul are această onoare e ușor de priceput, căci Bucureștiul este astăzi centrul românismului, din toate punctele de vedere, centrul care atrage și pe ardeleni, și pe munteni, și pe moldoveni. Blajul a fost Transilvania, Iașul a fost Moldova, Bucureștiul nu este Muntenia, ci românimea. La începutul veacului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Deși spune, cum s-a văzut mai sus, că una din binefacerile culturii străine este și dezvoltarea spiritului de naționalitate, care face să se dezvolte literatura națională; deși laudă pe Alecsandri pentru colecția de poezii populare al căreia folos îl pricepe 4 (se știe că și el, în tinerețe, a cules poezii populare, dar mai apoi nu s-a mai ocupat cu acest lucru, nesimțindu-i toată importanța); deși, deci, s-ar 1 Poezii a lui Aga Asachi, Eșii, 1836. Înainte-cuvînt
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Burdujăni, că scriitorii vechi au umorul facil și procedeul copilăros. Iorgu se întoarce acasă și scandalizează pe toți invitații lui Enache prin manierele sale, prin disprețul său și prin franțuzismul său contractat la Sadagura. Găsește o singură ființă care-l "pricepe", pe Gahița Rosmarinovici, o văduvă bătrână, pretențioasă, franțuzită, o "précieuse ridicule", în genul Muzei de la Burdujăni. Tânărul Iorgu declară un amor ridicol de înfocat Gahiței, care, firește, i-l primește la moment. Dar să stăruim puțin asupra personajelor și scenelor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu prietenii de primprejur și, presupun, în vânat și citirea psaltirii și a Vieții sfinților. El își bate joc din toată inima de "noutăți", fără însă a lupta împotriva lor: "... mă pot giura pe cei patruzeci de sfinți părinți de pricep ceva din toate cimiliturile câte le înșirați d-voastră, iști de vremea nouă, care vă ziceți... cum, Doamne, iartă-mă ?... civirasalisiți... Ha ! civirasalisiți; d-voastră, ipochimene alese, cărora vă este rușine a trăi și a grăi ca părinții voștri; d-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Moldovei îi binecuvântată de Dumnezeu! Și cine nu știe s-o iubească și s-o prețuiască nu-i vrednic să-i mănânce pâinea și sarea", nu-i vorbă, Enache Damian, ca om al vremii, are un curios mod de a pricepe mâncarea "pîinii și sării" Moldovei, căci atunci când visează la soarta nepotului său Iorgu, care are să se întoarcă de la Sadagura, dorește, între altele, și: "Să deie Domnul, fătul meu, să mi te înalți ca ciocârlia și cu tine să-ți înalți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
drept că Alecsandri, cum am văzut și până aici, a tergiversat cu aceste principii, n-a fost conștient și cu hotărâre împotriva lor, ceea ce îl face să nu fie un adevărat junimist, dar Alecsandri n-a iubit liberalismul; n-a priceput că liberalismul, introdus într-o țară feudală - și nu se putea să nu fie introdus -, trebuia să apară forțamente ca o exagerație și să dea naștere și la multe ridicole, inerente unei epoci de tranziție, cum n-a priceput "Junimea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a priceput că liberalismul, introdus într-o țară feudală - și nu se putea să nu fie introdus -, trebuia să apară forțamente ca o exagerație și să dea naștere și la multe ridicole, inerente unei epoci de tranziție, cum n-a priceput "Junimea" de mai tîrziu 1 . 1 G. Ibrăileanu exprimă și aici o opinie părtinitoare despre mișcarea socialistă românească. E opinia celui care a părăsit, împreună cu tot grupul de generoși, P.S.D.M.R. și încearcă să-și justifice, post festum, actul de la 1899
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și de cele mai multe ori fără artă, ori, mai bine, fără destulă artă. E interesant cum zugrăvește Alecsandri coliziunea dintre "civilizația" claselor de sus, provenită din amestecul de civilizații și culturi, și viața și spiritul poporului de la țară. Țăranul român nu pricepea mai nimic din ceea ce făceau și desfăceau cei de sus, în vechiul regim. Acum nu pricepe chiar deloc. Confuziunea ce rezultă ne-o zugrăvește Alecsandri în piesele sale, și el, care a luptat atât de mult împotriva stricătorilor de limbă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Alecsandri coliziunea dintre "civilizația" claselor de sus, provenită din amestecul de civilizații și culturi, și viața și spiritul poporului de la țară. Țăranul român nu pricepea mai nimic din ceea ce făceau și desfăceau cei de sus, în vechiul regim. Acum nu pricepe chiar deloc. Confuziunea ce rezultă ne-o zugrăvește Alecsandri în piesele sale, și el, care a luptat atât de mult împotriva stricătorilor de limbă, atribuie această confuziune aproape tot atâta reformelor lingvistice, cât și celor politice și sociale - de aceea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mea", atunci Alecsandri face iarăși critică socială, bazîndu-se pe neînțelegerea limbii. Și mai departe, când Gheorghe zice: "- Vasile, măi frate, d-apoi cică-i pentru binele nostru"... iar Veveriță răspunde: "- Se poate, cumătri; însă vina noastră-i dacă nu-i pricepem? Ei ne grăiesc într-o limbă străină, parcă noi am fi pricopsiți ca dînșii..." -, e clar că Alecsandri pune mai ales pe socoteala limbii ceea ce ar fi trebuit să pună pe socoteala ciocnirii formelor noi cu obiceiurile vii ale pământului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
căci ei au lepădat o mulțime de vorbe grece și ruse, pe care le întrebuințau încă părinții lor, și multe din vorbele pe care le scriu dnii Florantin, Negruzzi ș.a. ă...î s-or duce calea celor duse..."1 . El pricepe și explică cu simpatie geneza tuturor sistemelor extreme: " Mi se va spune, poate, că părerea lui Pumnul nu e bună. Dacă nu e bună, aceea însă stă, că cronistice e dreaptă și scuzată. După extremul latinității, a etimologismului absolut, inaugurat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Eminescu nu vorbea interesul vreunei clase diriguitoare, ci al claselor mici, al meseriașilor, al răzeșilor și al țăranilor 1. Din acest punct de vedere a criticat Eminescu formele noi, care sunt rele, pentru că sărăcesc și distrug acele clase. Ca să pricepem și mai bine deosebirea dintre Eminescu și junimiști, să ne gândim la atitudinea câtorva corifei ai "Junimii". Pe când Eminescu, cum am spus, a criticat societatea românească în numele claselor de jos, dl Maiorescu a criticat societatea românească din punctul de vedere
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e desigur nu numai folositor, dar și indispensabil, nu numai pentru orice om de cultură, dar mai ales pentru un om care se ocupă cu problemele politice și sociale. Dar el poate să aducă și primejdii mari. Numai acela care pricepe viața prezentă, numai acela care are destulă vigoare de a trăi viața prezentă, numai acela care are destulă energie vitală de a voi desfășurarea vie a vieții - "act de creațiune constantă, mișcare, dislocare și improvizație de fiecare clipă" -, numai acela
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care vor face societății românești același proces, dar care vor căuta soluții aiurea decât în trecut. Aceștia vor fi socialiștii de altădată, care reprezintă a patra fază a criticii și care sunt o apariție tot moldovenească. Dar vom vedea că, nepricepând nici ei realitatea, vor recomanda tot soluții utopice - utopia revoluționară, în loc de utopia reacționară a lui Eminescu. X Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii După cum la o privire superficială s-ar părea că Eminescu a fost un ultra-junimist - și am
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în numele intereselor claselor de jos oropsite și sărace, că se ridică nu numai împotriva aspectului politic al formelor noi, ca junimist, ci și împotriva felului de împărțire a bogăției naționale, revendicând o mai mare parte pentru categoriile sociale obijduite - acum pricepem mai bine ceea ce am mai relevat altă dată1 , că sufletul reacționarului Eminescu n-a fost așa de străin pentru socialiști, că, cu toată deosebirea de soluții, socialiștii au simțit în Eminescu un suflet tovarăș, de unde a urmat că mai toți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
recrutate din mahala. Prin ce lucru, atunci, toate aceste personaje, și din mahala, și din clasele de sus, sunt la fel de stupide? Apoi prin starea de lucruri pe care o reprezintă, prin concepția și atitudinea lor politică, așa cum știu ele să priceapă politica, să se exprime, să se manifeste - prin liberalismul lor. În aceste comedii, Caragiale biciuește o concepție, s-ar putea zice un partid. Și dacă acei prin care biciuiește acea concepție și acel partid sunt uneori mahalagii, aceasta e altă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
prin, de pildă, alecsandrist, iar "tendința", prin atitudine în fața vieții, ori chiar numai prin sentiment): " Cînd Eminescu a început să devină "eminescian" pe la 1870... patruzecioptiștii nu-l puteau înțelege, pentru că Eminescu vorbea altceva. "Frumosul" din Eminescu nu putea să fie priceput de dânșii, pentru că tendința dominată din Eminescu, aceea care a grupat elementele acelui "frumos", era deosebită de tendința dominantă a patruzeci-optiștilor etc." Un poet nou vine cu un fond și cu un stil nou. Dar fondul și forma sunt numai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al popoarelor primitive și că "nu mai este posibilă în timpurile moderne"; că apariția lui Dante nu se poate concepe fără tot ceea ce e veacul de mijloc - apoi, când e vorba de scriitori moderni, ni se pare că, odată ce-i pricepem și-i admirăm, îi putem și imita cu succes. Dar condițiile lui France, Proust și Baudelaire ne sunt absente, ca și cele ale lui Homer și Dante. Că sunt stări sufletești în Baudelaire ("l'ennui") care pot fi și ale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zadar dacă le-ai deține singur. Și iubirea are un rol foarte important. Pe zi ce trece îmi dau seama cât de complicată și nedreaptă e viața și că, oricât de mult te-ai strădui, nu ai cum s-o pricepi. Cu toate că acum știu multe lucruri ce atunci nu știam, mi-aș dori să nu le cunosc..., să nu fiu conștient de toate astea. Era mult mai ușor atunci. Vedeam totul perfect, aveam tot ce îmi doream și nu pentru că acum
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Întinde mereu; fie ca noua ediție de față să-i fie de ajutor Întru aceasta. Lipsca, Martie 1897 Louis Kuhne Introducere Știința expresiei figurii este diagnoza noii metode de investigare. Numai acela care și-a Însușit principiile acestuia, poate să priceapă pe deplin noua metodă de diagnosticare. Sfătuiesc așadar pe oricine care vrea să studieze știința expresiei figurii, să se convingă mai Întâi, dacă și-a apropiat bine Învățămintele numitei metode de căutare și dacă a pătruns principiile pe cari se
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
pe baza cunoștințelor anatomice exacte, ce și le Însușește prin tăierea corpurilor moarte, pe care le studiază. Alopatul este dator să știe pe nume cea mai mică parte din corp, să cunoască exact poziția fiecărui organ În parte și să priceapă de a judeca organele interne după activitatea lor. El bate, pipăie și ascultă deci corpul, consiliind după aprecierile sale asupra dispoziției organelor. Pentru a mări siguranța aprecierilor, s-a construit un șir complet de instrumente artistice și fine, așa că trebuie
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
boală. Fiecare naturalist a făcut deja adesea experiența că prescripțiile sale au efect rapid și sigur În unele cazuri, În altele Însă, sau nicidecum, sau foarte Încet. N-ar mai avea să se mire dacă, cu ajutorul științei expresiei figurii, ar pricepe să judece Întregul corp. Să vorbim așadar de acum despre știința expresiei figurii Însăși. Știința expresiei figurii Este o greșeală de a voi să recunoaștem fondul unei chestiuni numai după nume. Denumirea „Știința expresiei figurii” a fost luată numai ca
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
Ea consultă un doctor, care, prin medicamente, făcu să dispară diareea, așa Încât după aceasta urmă chiar o constipație Îndârjită. Materiile străine porniră atunci În sus, și, Într-un interval abia de trei săptămâni, se formă la gât o umflătură. Femeia pricepu Îndată că această manifestație fusese provocată de către prescripțiile medicale, și se convinse deodată despre valoarea medicamentelor. Dacă umflătura de la gât s-ar fi produs mai cu Încetul și nu s-ar fi prezentat așa de imediat după Înăbușirea diareii, femeia
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
de prăduire pe alte meleaguri, niște vecini au crezut de cuviință să-i mai ușureze pe zburdalnicii și strîngătorii sciți de povara prăzilor și au năvălit asupra săla- șurilor lor. Dar mîndrețele de soațe numite de Iordanes amazoane erau la fel de pricepute în mînuirea oalelor ca și a săbiilor, astfel că amarnicii jefuitori au fost puși repede pe fugă. Urmînd exemplul soților, ele s-au organizat în două cete, una a rămas acasă pentru a apăra plozii, glia și avutul de pohtele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ge: nobil, pămînt + ti: neam, colectivitate) apare la multe nume de persoane și divinități avînd sensul de ,,neam ales” sau ,,pământ sfînt”. O scrisoare din timpul faraonului Ramses ll(1301-1235) către regele hitiților îi cere acestuia să-i trimită meșteri pricepuți în prelucrarea fierului, pe numiții cabiru și nu ivritu sau pîrlitu, pentru că această populație era singura ce stăpînea la acea vreme tainele prelucrării fierului, descoperire ce a schimbat soarta omenirii. La sfîrșitul secolului Xlll î.e.n. canaaniții după zicerea iudeilor și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]