14,124 matches
-
sunt sursele cunoașterii din Antichitatea târzie: în primul rând, Biblia și apoi toate scrierile care o explică, care îi diseminează, vulgarizându-l, simplificându-l, mesajul. A cunoaște însemna, de fapt, a respecta anumite ipostaze-tip generoase din punct de vedere simbolic, care căpătaseră autoritate prin faptul că fuseseră îndelung folosite în discursurile moralizatoare alegorice sau în exercițiile hermeneutice biblice. Acest interes moralizator pune în umbră sau chiar îndepărtează dintre practicile curente experimentul ori observarea directă a naturii. Realitatea se mulează ea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
episteme, a compila, a sintetiza și a interpreta, nu a descrie obiectiv rezultatul unei experiențe directe 50. Altfel spus, a organiza sub formă de discurs un rezervor de informații catalogate nu în urma unei confruntări cu realitatea, ci conform unei logici simbolice, a tradiției. Enciclopedistul medieval nu are nici o intenție și nici o motivație să refacă pe cont propriu un drum al investigației pe care îl găsește gata parcurs, nu are nici un temei să pună sub semnul întrebării o cunoaștere care rezultă din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
conformă cu realitatea a cutărui animal îl interesează, ci plasarea sa corectă într-un sistem de semne al căror chezaș nu are cum să fie confruntarea cu modelul real, cu natura (domeniu considerat lipsit de importanță, decorativ), ci pertinența lor simbolică. Or, aceasta este întotdeauna valorificată prin interpretarea naturii, nu prin observarea ei. A cunoaște un animal înseamnă mai degrabă a-i interpreta un comportament pe care tradiția i-l pune în seamă decât a-i observa forma și comportamentul propriu-zise
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
era un construct cultural, religios, spiritual într-o mai mare măsură decât o realitate concretă, în carne și oase (să adăugam: blană, colți, gheare, coarne, pene și alte auxiliare). Acest aspect îl interesa prea puțin. Ceea ce conta era potențialul său simbolic. Petru un medieval, cutare animal exista pentru că figura în Biblie sau pentru că el er descris în legende, mituri ori pur și simplu în Fiziolog. Dată fiind funcția covârșitoare a reprezentărilor animaliere, întregul spațiu, concret sau imaginar, era înțesat cu astfel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dată fiind funcția covârșitoare a reprezentărilor animaliere, întregul spațiu, concret sau imaginar, era înțesat cu astfel de semne, al căror rost nu era unul pur decorativ; imaginea unui animal avea ea însăși un sens pe care i-l conferea tradiția simbolică. Acest proces de constituire a unui limbaj al imaginilor și semnelor este explicat optim și de Umberto Eco. În Evul Mediu, constată semioticianul, "în loc să vorbească, așa cum se întâmplă în tradiția fabulistică, animalele sunt semne într-un limbaj divin. Ele "spun
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că-și șterge urmele, elefantul prin faptul că încearcă să-și ridice tovarășul căzut, șarpele prin faptul că-și schimbă pielea. Personaje ale unei cărți scrise digito Dei, animalele nu produc limbaj, ci sunt ele însele cuvinte ale unui lexic simbolic. Nu sunt observate în comportamentele lor efective, ci în cele presupuse, și nu fac ceea ce fac, ci ceea ce bestiarul le impune să facă, pentru a putea să exprime, prin propriul comportament, ceva despre care ele nu știu nimic"52. Este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pertinentă această etichetare a lor, rămâne ea fidelă gândirii medievale? Mai mult decât atât, contează faptul că un animal există în realitate sau nu? Răspunsurile se pot deduce din cele scrise mai sus: singurul lucru care este important e realitatea simbolică a fiecărei reprezentări animaliere. Cutare figură zoomorfă din iconografia creștină este purtătoarea unui mesaj divin, uneori ea "este", cum am văzut, Iisus Hristos (cazul inorogului, de pildă). În această situație, faptul că el îl reprezintă pe Hristos, faptul că acest
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ființă omenească, creată "după chipul Domnului", să se poată transforma în animal"56. Așa stând lucrurile, spre deosebire de spațiul oriental, cel occidental, sub influența creștinismului, se debarasează de tot ce este deasupra firii și încearcă să încorporeze totul într-un sistem simbolic care nu mai ține cont de relevanța criteriului obiectiv. În acest mod, este acceptat numai ceea ce poate fi explicat prin intervenția vonței divine, ca semn al intențiilor lui Dumnezeu. Bazându-se pe astfel de premise, Jacques Le Goff respinge cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și o lipsă de încredere în puterea și gloria lui Dumnezeu"66. Dar asupra acestor lucruri voi reveni în capitolul dedicat inorogului. Prin urmare, pentru medievali, faptul că un animal exista sau nu era mai puțin important decât valoarea sa simbolică, decât rolul său pedagogic. Răspunsul nu trebuie căutat cu ajutorul unor practici arheo-zoologice, ci în istoria culturii și a mentalităților. Pe scurt, pentru medievali, ele au existat sau cel puțin ei au pretins mereu că acești hibrizi, acești monștri există. "Imaginare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
influențează activarea cutărui animal este necesitatea de moment, într-un cadru dat, nu un cod prestabilit, pietrificat, mereu funcționabil. Așa ceva nu există. În acest mecanism, animalul ca atare nici nu contează, el nu reprezintă decât un auxiliar al unui limbaj simbolic care are la îndemână o serie practic nelimitată (sau în orice caz extrem de bogată, nu atât prin varietatea figurilor, cât prin posibilitatea combinărilor lor) de asemenea instrumente. Sensurile sunt bine determinate, ele pot fi însă realizate cu ajutorul unor figuri diverse
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sau unicornul trimit tot la Hristos, alegerea unui anumit animal depinde de articulații sintactice ale simbolului și de raporturile pe care acesta le stabilește cu alte simboluri. Aceste lucruri fiind schițate, să vedem acum care sunt funcțiile animalului în gândirea simbolică specifică Evului Mediu, într-o măsură mai intensă la începuturile sale. Cea mai coerentă și mai sistematizată sinteză asupra acestor funcții a oferit-o Jacques Voisenet, într-o lucrare de căpătâi, Bêtes et Hommes dans le monde médiéval: Le bestiaire
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a monumentalei sale sinteze, privitoare la raporturile fizice, concrete, dintre animalul în carne și oase și omul care încearcă să și-l supună, să-l vâneze sau să se apere de el. Atunci când trec în domeniul imaginarului, atunci când capătă detentă simbolică, lucrurile se plasează într-o logică specifică. Despre ce este vorba? Redau, pentru început, un paragraf care rezumă întreaga teorie: "Dincolo de simpla relație conflictuală sau de afecțiune dintre om și animal, aceștia sunt învestiți în literatura medievală cu unele funcții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
abstractă, greu cuantificabilă, "metafizică" într-o imagine concretă, mult mai ușor de digerat de o conștiință chinuită până la anxietate de nesfârșitele amenințări cu iadul, dar neobișnuită a-și apropria noțiuni mai dificile, abstracte. Așa se explică nu doar necesitatea "gândirii simbolice", ci și imensul său succes. Johan Huizinga avea intuiția acestui proces de simbolizare a realității invizibile, transcendente, prin intermediul unor imagini decupate din realitatea concretă, pe care îl punea sub semnul "nevoii de a-l adora pe Hristos în mod vizibil
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
imaginea pe care i-au fixat-o oamenii bisericii. Faci ca el sau, dimpotrivă, te ferești de viciul pe care el îl ilustrează iată scopul urmărit. Oricum, prezența sa atât de frecventă în viața creștinului, constituirea sa într-un limbaj simbolic reprezintă metode de a menține permanent trează atenția credinciosului: contemplând animalul, el nu poate uita nici de virtutea pe care trebuie să o cultive, nici de păcatul de care trebuie să se debaraseze sau măcar să se ferească. Sigur, la nivel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
monstruos al unora, deține o bucățică de adevăr divin și este în măsură să îl dezvăluie. Că este vorba de animale concrete sau cu totul lipsite de cea mai mică urmă de realitate și percepute doar în plan alegoric sau simbolic, acestea întrețin relații firave cu lumea divină. Ele fac să se simtă în permanență apropierea lui Dumnezeu într-o natură în întregime sacralizată. Multiplele legături care unesc lumea oamenilor de cea de sus sunt percepute datorită lor"77. Încă o dată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
simplu, lipsit de exercițiul reflexivității. Prin intermediul său, lumea lui Dumnezeu devine tangibilă; sau măcar vizibilă, cea ce înseamnă inteligibilă. Date fiind aceste roluri pe care animalul, eliberat cu totul de natura sa reală, dezintegrat și mutat cu totul în limbajul simbolic, le joacă, nici nu se putea ca el să nu fie folosit ca instrument în realizarea unor scopuri diferite. Mai întâi, din câte s-a putut vedea, el îi este foarte util omului simplu, creștinului înspăimântat de incapacitatea sa de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a văzut, într-un "instrument comod și eficace pentru a transmite principalele precepte morale"79. Ceea ce nu este deloc rău. Doar că nu întotdeauna binele creștinului este binele pe care îl dorește omul bisericii. Biserica înțelege perfect avantajele acestui sistem simbolic bine pus la punct, succesul de care el se bucură și nu ezită să se folosească de această armă. Adesea în scopuri dintre cele mai pământene. Astfel rechiziționat, animalul devine un "instrument de constrângere a oamenilor fie ei ai bisericii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Un animal este un animal și atât? Nici vorbă. Pentru cine știe să-l privească, el devine un ghid care te poate purta prin toată istoria, scoțând la lumină mentalități, credințe, procedee artistice cu substrat politic, ideologii, implicații psihologice, limbaje simbolice și atâtea alte aspecte ale unei realități care este mult, mult mai bogată decât o credem în general. Toate aceste lucruri cu o condiție: să vedem în animal nu o ființă în carne și oase, care evoluează sau se adaptează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
efectul unei intenții divine. Comportamentul pe care Fiziologul și, în genere, bestiarul moralizator creștin îl atribuie animalelor are această trăsătură fundamentală: ele sunt extrase din logica strâmtă și sterilă a manifestărilor lor reale și amplasate într-un rol cu potențial simbolic, alegorizant. În această nouă realitate, care o sufocă pe cealaltă, animalele devin simptome ale planului divin; ele transmit mesaje, trasează direcții; reprezintă materializări, încarnări ale unor valori spirituale de care creștinul are nevoie stringentă pentru a avea permanent sub ochi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ar fi comparat virtutea împărăției sale și puternica salvare a lumii cu un lucru care nu este sigur sau este fantastic?"12 Prin urmare, secole la rând știința s-a închinat în fața autorității Bibliei, ceea ce a și contribuit la succesul simbolic al inorogului. Unicornul în textele antice Dar să ne întoarcem la nașterea acestui mit. Odată certificată de atestarea sa biblică, existența unicornului trebuia să fie documentată. Cum altfel, decât recurgând la sursele antice? Care nu sunt foarte bogate în această
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai fi un animal oarecare, așa cum sunt multe exemplare necunoscute, atestate doar în cărți, nici o făptură fabuloasă, precum grifonul, sirena, centaurul și altele asemenea. Va întruchipa toate virtuțile posibile, va deveni simbol al purității, al castității, al perfecțiunii. Potențialul său simbolic și alegoric îi va asigura, pentru multă vreme, și o prezență de necontestat în "cartea naturii" (deci, în realitate). Cu toate acestea, cu cât se solidifică încrederea în existența sa, cu atât el este vânat mai insistent prin manuscrise, incunabule
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fi întâlnite foarte des. Dar fiecare dintre cele două versiuni ocupă prim-planul și este în spiritul unei anumite epoci, cu mentalitățile sale specifice. Insist: varianta inorogului ispitit de o fecioară aparține prioritar mentalității medievale, obișnuită să caute un înțeles simbolic și un potențial alegoric în orice discurs, să citească semnele scenariului hristic în orice manifestare a lumii reale sau imaginare (fără a face o distincție netă între cele două). Cea de a doua versiune caracterizează mentalitatea renascentistă, care caută soluții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
42. Dacă am reprodus această taxonomie, în pofida rigidității ei, este pentru că din ea se observă că, odată cu încheierea Evului Mediu, cuplul alcătuit din inorog și fecioară își pierde puterea de concretizare imagistică a unei taine a Bisericii, iese din sfera simbolică și pătrunde în cea decorativă, cu implicații adesea mundane. Sau, mai pe șleau spus, lascive. De aceea, probabil, Conciliul de la Trente, din 1545-1563, interzice reprezentarea lui Iisus sub formă de inorog. Ca să conchid, Evul Mediu preferă interpretarea în cheie spirituală
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
San Marco din Veneția sau cel al Catedralei din Strasbourg. Toate sunt descrise minuțios de cei care le pot cerceta, iar puterea lor, în fapt foarte târziu testată și atunci, se va vedea, cu rezultate dezamăgitoare, este, în primul rând, simbolică. Desigur, după cum observă Jung, vasele confecționate din pretinsul corn de inorog au o strânsă legătură cu un artefact mitic, anume ""cupa salvării", adică Sfântul Potir, caliciul euharistic și cu pocalul utilizat ca oracol"54. Fapt este că, spre finalul Evului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care, cu o simplă atingere a cornului său, purifică apa otrăvită de un dragon (simbol al diavolului) sau informația privitoare la potențialul său curativ, pe care o primește din nenumărate surse, ține nu neapărat de ordinea evidenței, cât de cea simbolică. Dacă așa stau lucrurile în realitate sau nu îl interesează mai puțin; important este că are prilejul de a-și întări credința în puterea lui Dumnezeu, investind încredere într-una dintre manifestările voinței acestuia. Iar unicornul reprezintă, dincolo de orice dubiu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]