12,662 matches
-
Piemontului) în 1848. În Proclamația sa adresată lombarzilor și venețienilor, Carol Albert a spus: „... pentru a arăta mai clar cu semne vizibile angajamentul față de unificarea Italiei, Noi dorim ca trupele Noastre ... să aibă scutul Savoiei pus pe drapelul tricolor italian.” Stema care avea pe fond roșu, o cruce argintie, pentru a fi separată de albul drapelului, a fost încadrată cu un contur albastru, aceasta fiind culoarea dinastiei, deși acest procedeu nu este conform regulilor heraldice ale culorilor. În același an, "Granducato
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
încadrată cu un contur albastru, aceasta fiind culoarea dinastiei, deși acest procedeu nu este conform regulilor heraldice ale culorilor. În același an, "Granducato di Toscana" (Marele Ducat al Toscanei) a devenit stat constituțional și a renunțat la steagul austriac, cu stema Austria-Lorena, în favoarea tricolorului italian împodobit cu o stemă simplă. Stema purta, însă, drapelul roșu-alb-roșu al Austriei, țară ce se opunea unificării Italiei. În 1859, Marele Ducat a încetat să mai existe, fiind unit cu Ducatele Modena și Parma formând "Province
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
dinastiei, deși acest procedeu nu este conform regulilor heraldice ale culorilor. În același an, "Granducato di Toscana" (Marele Ducat al Toscanei) a devenit stat constituțional și a renunțat la steagul austriac, cu stema Austria-Lorena, în favoarea tricolorului italian împodobit cu o stemă simplă. Stema purta, însă, drapelul roșu-alb-roșu al Austriei, țară ce se opunea unificării Italiei. În 1859, Marele Ducat a încetat să mai existe, fiind unit cu Ducatele Modena și Parma formând "Province Unite del Centroitalia" (Provinciile Unite ale Italiei Centrale
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
acest procedeu nu este conform regulilor heraldice ale culorilor. În același an, "Granducato di Toscana" (Marele Ducat al Toscanei) a devenit stat constituțional și a renunțat la steagul austriac, cu stema Austria-Lorena, în favoarea tricolorului italian împodobit cu o stemă simplă. Stema purta, însă, drapelul roșu-alb-roșu al Austriei, țară ce se opunea unificării Italiei. În 1859, Marele Ducat a încetat să mai existe, fiind unit cu Ducatele Modena și Parma formând "Province Unite del Centroitalia" (Provinciile Unite ale Italiei Centrale), stat ce
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
și Parma formând "Province Unite del Centroitalia" (Provinciile Unite ale Italiei Centrale), stat ce a utilizat tricolorul simplu până la anexarea sa în anul următor de către Regatul Sardiniei. Drapelul "Regno costituzionale delle Due Sicilie" (Regatul celor Două Sicilii), alb împodobit cu stema Castiliei, Leonului, Aragonului, celor Două Sicilii și Granadei, a fost modificat de Ferdinand al II-lea prin adăugarea unor contururi roșu și verde. Acest drapel a ținut din 3 aprilie 1848 până în 19 mai 1849. "Governo provvisorio della Sicilia" (Guvernul
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
provvisorio di Venezia" (Guvernul Provizoriu al Veneției), sau "Repubblica di San Marco", a doua zi. Drapelele adoptate de acestea au marcat legătura cu mișcarea italiană pentru independență și unificare; primul a avut tricolorul italian simplu iar al doilea, avea ca stemă leul înaripat al Sfântului Marcu, de pe drapelul Republicii Venețiene, în canton alb. Acestea au fost păstrate până în 6, respectiv 24 august 1849. În 1849, noua "Repubblica Romana" a adoptat un tricolor italian, trimis din Veneția, cu legenda cu litere majuscule
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
din Veneția, cu legenda cu litere majuscule roșii. Acesta a fost folosit timp de patru luni, în vreme ce "Stati Pontificii della Chiesa" (Statele Papale ale Bisericii) erau suspendate. În 1860, Regatul celor Două Sicilii a revenit la tricolorul italian împodobit cu stema Casei de Bourbon a celor Două Sicilii. Adoptat la 21 iunie 1860, acesta a durat până la 17 martie 1861, când cele Două Sicilii au fost incluse în "Regno d'Italia" (Regatul Italiei), după înfrângerea în Expediția celor O Mie condusă
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
de Savoia în Italia. Articolul 12 al Constituției Italiei, aprobată de Adunarea Constituantă în ziua de 22 decembrie 1947, stipulează: Raportul universal acceptat este 2:3, drapelul de război fiind pătrat (1:1). Fiecare comună are și un gonfalon cu stema sa. Pavilionul naval italian este drapelul național împodobit cu stema Marinei Militare; "Marina Mercantile" (și cetățenii aflați pe mare) utilizează drapelul civil, diferențiat prin absența coroanei murale și prin leul care ține cartea deschisă, cu inscripția , în loc de sabie. Scutul este
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
de Adunarea Constituantă în ziua de 22 decembrie 1947, stipulează: Raportul universal acceptat este 2:3, drapelul de război fiind pătrat (1:1). Fiecare comună are și un gonfalon cu stema sa. Pavilionul naval italian este drapelul național împodobit cu stema Marinei Militare; "Marina Mercantile" (și cetățenii aflați pe mare) utilizează drapelul civil, diferențiat prin absența coroanei murale și prin leul care ține cartea deschisă, cu inscripția , în loc de sabie. Scutul este împărțit în patru, simbolizând cele patru "repubbliche marinare" ale Italiei
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
propusă de amiralul Cavagnari în 1939 pentru a reprezenta originile revendicate de marină în Roma antică. În 2003, a fost înființat un drapel de stat destinat special vaselor nemilitare aflate în serviciul guvernamental necomercial; acesta este tricolorul italian împodobit cu stema națională. Din 1914, Forțele Aeriene Italiene au și ele o rondelă de cercuri concentrice în culorile tricolorului ca însemn purtat de aeronave; înlocuit, între 1923 și 1943, cu fasciile circulare. Președintele Republicii Italiene are un stindard oficial. Versiunea actuală este
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
în culorile tricolorului ca însemn purtat de aeronave; înlocuit, între 1923 și 1943, cu fasciile circulare. Președintele Republicii Italiene are un stindard oficial. Versiunea actuală este bazată pe drapelul pătrat al Republicii Italiene napoleoniene, pe un fond albastru, împodobit cu stema aurie. Într-o versiune anterioară, câmpul era albastru. Stema actuală, mai degrabă o emblemă, deoarece nu a fost gândită în conformitate cu regulile tradiționale ale heraldicii, a fost adoptată în locul stemei regale la 5 mai 1948. După proclamarea republicii, drapelul național a
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
între 1923 și 1943, cu fasciile circulare. Președintele Republicii Italiene are un stindard oficial. Versiunea actuală este bazată pe drapelul pătrat al Republicii Italiene napoleoniene, pe un fond albastru, împodobit cu stema aurie. Într-o versiune anterioară, câmpul era albastru. Stema actuală, mai degrabă o emblemă, deoarece nu a fost gândită în conformitate cu regulile tradiționale ale heraldicii, a fost adoptată în locul stemei regale la 5 mai 1948. După proclamarea republicii, drapelul național a fost adoptat provizoriu ca însemn al șefului statului în locul
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
pătrat al Republicii Italiene napoleoniene, pe un fond albastru, împodobit cu stema aurie. Într-o versiune anterioară, câmpul era albastru. Stema actuală, mai degrabă o emblemă, deoarece nu a fost gândită în conformitate cu regulile tradiționale ale heraldicii, a fost adoptată în locul stemei regale la 5 mai 1948. După proclamarea republicii, drapelul național a fost adoptat provizoriu ca însemn al șefului statului în locul stindardului regal. La inițiativa Ministerului Apărării, în 1965 a fost elaborat un proiect de adoptare a unui drapel distinct. Deoarece
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
drapelul național a fost adoptat provizoriu ca însemn al șefului statului în locul stindardului regal. La inițiativa Ministerului Apărării, în 1965 a fost elaborat un proiect de adoptare a unui drapel distinct. Deoarece, în condiții de vizibilitate slabă, drapelul împodobit cu stema statului poate fi confundat cu cel al Președintelui Statelor Unite ale Mexicului, care este și drapelul național al acelui stat, designul a fost modificat substanțial. Drapelul oficial este în custodia Comandantului Regimentului Corazzieri din Arma dei Carabinieri, împreună cu drapelul de război
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
vicepreședinte. Există, însă, însemne speciale pentru Președintele Senatului, în cazul în care își exercită mandatul de șef de stat interimar conform Articolului 86 din Constituție, însemne instituite în 1986. Acesta are un pătrat alb pe un fond albastru, împodobit cu stema Republicii argintie. În 2001, s-au instituit și însemne speciale pentru foștii președinți ai Republicii. În 1997, la împlinirea a 200 de ani de la prima sa folosire, ziua de 7 ianuarie a fost declarată "festa del tricolore"; este o zi
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
sistem Pantone definite prin lege, și codurile corespunzătoare în RGB, CMYK și hexazecimal pentru HTML sunt: Date fiind similitudinile aparente între cele două drapele, se poate presupune că drapelul italian stă la baza designului drapelului mexican, cu singura diferență a stemei poziționate pe banda albă. Drapelul italian utilizează, însă, tente mai deschise de verde și roșu și, cel mai important, cele două diferă prin raportul de aspect; raportul înălțime-lățime al drapelului italian este 2:3, în vreme ce cel al drapelului mexican este
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
dat ordin pentru construirea Curții Domnești și Bisericii Precista, celebre monumente istorice. La sfârșitul secolului al XIV-lea, Bacăul era bine închegat ca așezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldovă, având atribuții militare și comerciale foarte importante. Stema municipiului Bacău o are pe Maica Precista în partea inferioară, ocrotitoarea orașului, iar în partea superioară se găsesc cerbul și brazii, primele simboluri heraldice ale Bacăului. În partea inferioară culoarea aleasă este roșul. Culoarea roșie este specifică stemelor din Moldova
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
foarte importante. Stema municipiului Bacău o are pe Maica Precista în partea inferioară, ocrotitoarea orașului, iar în partea superioară se găsesc cerbul și brazii, primele simboluri heraldice ale Bacăului. În partea inferioară culoarea aleasă este roșul. Culoarea roșie este specifică stemelor din Moldova iar albastrul, ce se regăsește în zona superioară, este culoarea imediat următoare ca semnificație conform codului culorilor și a normelor heraldice. Cele două zone sunt despărțite de un brâu ce reprezintă vocația constructivă a orașului Bacău, aspirațiile sale
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3° C pe munții cu altitudini mijlocii și de 0° C sau sub 0° C pe munții înalți. Stema orașului Târgu Jiu a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540 din 18 decembrie 2002 și publicată în Monitorul Oficial nr. 30 din 21 ianuarie 2003. Ea se compune dintr-un scut despicat în pal, având următoarea înfățișare: în partea
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
un cor boltit în cruce pe ogive și flancat de altare laterale. Bolta, vitraliile și sculpturile se remarcă prin măreția specifică a catedralelor gotice. Deasupra porții de intrare se află un blazon reprezentând pe Sfântul Mihail, sub el aflându-se stema Sfântului Imperiu Roman, cea a Regatului Ungar și a Regatului Boemiei. Existența lor se explică prin faptul că împăratul Sigismund de Luxemburg (1387-1437), sub domnia căruia se pare că s-a finalizat edificiul, era împărat roman și, în același timp
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
a lungul și de-a latul Rusiei, confiscau moșiile aristocraților și ale chiaburilor și le împărțeau între ei. Bolșevicii se descriau ca fiind o alianță a muncitorilor și țăranilor și au nemurit această uniune cu însemnul secerii și ciocanului în stema și pe steagul URSS. "Decretul asupra păcii" proclama sfârșitul războiului și a fost baza care a permis guvernului lui Lenin să ceară pacea separată (22 decembrie 1917) și să semneze Pacea de la Brest-Litovsk (3 martie 1918). Alegerile pentru Adunarea Constituțională
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
ani după prăbușirea regimului comunist, localitatea nu-și regăsește vechiul destin. Cei care au administrat localitatea visează încă să o facă un puternic centru industrial, ceea ce este imposibil, în lipsa unor resurse naturale și infrastructuri adecvate. Așa se face că de pe stema orașului adoptată în 1933, crucea și semiluna au fost înlocuite cu semiroata dințată, simbol al unei industrii aproape inexistente, și ancora, simbol portuar, dar și al speranței, în cazul de față,cu totul întâmplător. Pornind de la experiența altor așezări similare
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]
-
orașul Plopeni inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local este situl arheologic din poiana „La Cetate” („Cetatea Fetii”), unde s-au găsit urmele unei cetăți din secolele al VI-lea-al V-lea î.e.n. Stema orașului Plopeni din județul Prahova, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 1985/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, numărul 1160 din 8 decembrie 2004, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
a fost unul dintre puținii domni ai Moldovei care au bătut o monedă proprie - "gros moldovenesc", fapt ce reprezenta inclusiv o modalitate de a afirmare a suveranității. Monedele erau confecționate din argint, cu un diametru de 13 milimetri, având ștanțate stema țării și inscripțiile pe avers și pe revers. Valorile erau de un gros și o jumătate de gros. Cantitatea de masă monetară a fost însă una mică, baterea monedelor fiind determinată în primul rând de scopuri politice - plata serviciilor militare
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
în culorile pan-slavice, banda din centru fiind albastră, astfel încât steagul se asemăna cu cel al Rusiei. După obținerea independenței, aceasta a fost înlocuită de una verde, ca urmare a dezvoltării Bulgariei în direcția unei țări agricole. După 1989, fosta stemă din partea stângă a benzii albe a fost îndepărtată.
Drapelul Bulgariei () [Corola-website/Science/297196_a_298525]