12,391 matches
-
persoane la masă? Christine - Dacă ai nevoie, n-am nimic în program. Terapeutul - Mulțumesc Christine, mă ajuți grozav. Sfârșitul jocului de rol. Terapeutul - Cum vă simțiți? Christine - Rău, eu sânt cea care rezolvă întotdeauna problemele altora, soțul meu se va supăra, pentru că ne puteam gândi, poate, să mergem să schiem.Va trebui să inventez o poveste. Terapeutul - Ce v-ar fi plăcut să-i spuneți colegei dumneavoastră? Christine - Ar fi trebuit s-o refuz, dar n-aveam nimic precis în program
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
voi putea să-ți fac serviciul acesta. Christine - Voi încerca să mă descurc altfel. Mulțumesc. Sfârșitul jocului de rol. Terapeutul - Cum vi s-a părut acest al doilea joc de rol? Christine - Bun! dar mă întreb dacă ea nu este supărată pe mine. Ea poate să meargă și să spună tuturor colegelor că n-am vrut să-i fac un serviciu. Si data viitoare, dacă eu îi voi cere ceva, ea mă va trimite la plimbare! Dacă, între colege, nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mândru în intervalul scurs de la ultima ședință. Terapeuții verifică dacă toți participanții au citit capitolul în legătură cu cererile. Informare și formare Terapeuții prezintă o scenă model, pe care pacienții o observă și o comentează. De exemplu: FrșdȘric - Domnule, dacă nu vă supărați, ar însemna mult pentru mine dacă aș putea să-mi iau o jumătate de zi de concediu joia viitoare, dacă credeți că această cerere nu deranjează funcționarea serviciului. Bernard - Ascultați, dacă toată lumea îmi cere același lucru, serviciul nu poate funcționa
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
același lucru, serviciul nu poate funcționa! FrșdȘric - Da, înțeleg (empatie) că cererea mea crează probleme la serviciu, dar aș aprecia foarte mult dacă mi-ați permite să-mi iau o jumătate de zi de concediu joia viitoare, dacă nu vă supărați (persistență). Bernard - Se pare că insistați! FrșdȘric - Da, este adevărat, doresc mult lucrul acesta, și aș fi foarte mulțumit dacă ar fi posibil. Comentariul pacienților în legătură cu această ședință conduce la descoperirea progresivă a tehnicii cererii, reluată apoi într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de cele ale celuilalt („Eu înțeleg că vă deranjează cererea mea”). - P de la precizie: cereți în mod direct ceea ce doriți (Am venit să vă văd pentru a vă cere să plec la ora 16 în această seară, dacă nu vă supărați”). - P de la persistență: repetați prima dumneavoastră frază, formulată cu precizie, ca un disc stricat, alternând cuvinte empatice („Eu înțeleg că această cerere vă crează probleme, dar aș dori să plec de la birou la ora 16”). Jocuri de rol In cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
modelul prezentat de către terapeuți și utilizează J (eu) și P (precizie). Terapeutul cere pacientului care joacă rolul funcționarului să răspundă favorabil la cererea de concediu, pentru ca primul joc de rol să fie ușor de jucat: Funcționarul - Domnule, dacă nu vă supărați, ar însemna mult pentru mine dacă aș putea să-mi iau o jumătate de zi de concediu joia viitoare, dacă credeți că această cerere nu deranjează funcționarea serviciului. In cel de al doilea joc de rol, funcționarul manifestă o ușoară
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în evidență gândurile care ne permit să refuzăm. Gândurile care ne permit să refuzăm sunt: - Pot să spun nu respectându-l pe celălalt, fiind empatic. - A refuza ceva nu înseamnă a refuza relația. Putem refuza ceva fără ca celălalt să se supere. - Trebuie să putem spune nu pentru a nu ne lăsa invadați de cererile celorlalți. Ei prezintă apoi tehnica refuzului. Tehnica refuzului 1. Clarificați cererea dacă aceasta nu este clară. 2. Nu răspundeți imediat dacă vă simțiți luat prea repede. 3
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu întârziere... și căreia i se spune: Angajatoarea - Doamna Dupont, trebuie să vă spun ceva: este deja o săptămână de când sosiți acasă la ora opt și un sfert, deși ar trebui să fiți acolo la ora opt. Acest lucru mă supără mult, am și eu un program foarte strict dimineața. Vă rog să respectați programul și să sosiți la ora opt. Acest lucru m-ar ajuta și mi-ar permite să ajung mai liniștită la lucru. Mulțumesc. Pacienții au citit capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
deja o săptămână de când sosiți acasă la ora opt și un sfert deși ar trebui să fiți acolo la ora opt”. - E: Exprimarea directă a propriilor emoții față de actul criticat și nu față de persoană, utilizând pronumele „Eu”: „Acest lucru mă supără mult, am și eu un program foarte strict dimineața. - S: sugerarea într-o manieră pozitivă a soluțiilor aplicabile: „Vă rog să respectați programul și să sosiți la ora opt”. - C: consecințele pozitive pe care schimbarea le va produce asupra stării
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sub formă de jocuri de rol repetitive, până în momentul în care consideră că a realizat o anumită performanță. Idealul ar fi ca pacienții să fie ajutați să construiască planul unui DESC pe hârtie: - Ce trebuie menționat la D: „Ce vă supără? Care este problema?” - Ce trebuie menționat la E: „In ce fel vă deranjează această problemă...? Ce idei aveți în legătură cu acest lucru?” - Ce trebuie menționat la S: „Ce ați dori să faceți?” - Ce trebuie menționat la C: „Dacă obțineți ceea ce doriți
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la maxim. Face o baie. Tensiuni musculare. Sfârșește prin a lua medicamentele pentru Nu simte nevoia de a dormi în ciuda orei a-și diminua anxietatea și a se calma. târzii. Anturaj Soțul său încearcă să o liniștească. Fiul său se supără și pleacă la prietena sa. - Decesul tatălui său, atunci când aceasta avea paisprezece ani, a obligat familia să-și schimbe domiciliul. Marie și-a pierdut prietenii și a avut probleme în încercarea de a-și face alții noi. Ea avea rareori
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapeut. Ea îi reproșează că nu i-a acordat încredere propunându-i mamei sale să o ajute să mănânce. Terapeutul o roagă să-l scuze pentru că nu a discutat cu ea în prealabil și recunoaște dreptul ei de a se supăra. Aceasta se calmează și admite că îi este greu să aibă grijă de ea, mai ales atunci când își acordă dreptul de a mânca ceea ce dorește. Trecerea în revistă a sarcinilor și abordare interpersonală a doliului Gwen începe să plângă. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a-l respecta pe celălalt. Boisvert și Beaudry, 1984. Duse la extrem, unele modele educative îl privează pe subiect de posibilitatea de a-și exprima propriile drepturi. Teama de a jena, de a deranja, de a răni sau de a supăra pe celălalt are drept consecință faptul că drepturile celuilalt primează: această formă de altruism împiedică subiectul să se ocupe de propria persoană. Acest deficit se referă la anumiți subiecți, la schizofreni, în special, care nu dispun de un echipament corect
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
într-o mărinimoasă viziune”. Dintre reprezentanții școlii de cercetare de la București, Comarnescu s-a simțit constant mai apropiat de Golopenția și mai puțin, dacă nu chiar deloc, de Mircea Vulcănescu, al cărui țărănism „idealizant, cu pretenții de realism sociologic”, îl supăra (cum nota în 1947, în jurnalul său). Pe Golopenția și Comarnescu îi unea chiar pasiunea comună pentru literatură și artă, acesta apreciind la sociolog că este probabil singurul dintre prietenii săi care „vorbește atât limba artei, cât și cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
răsturnării oalelor era bine împământenit și la noi; el este pomenit de către Radu Rosetti în Amintiri din prima tinerețe: atunci când Carol I a fost primit la Căiuți, moșie a familiei Rosetti, a apărut o problemă culinară serioasă, pentru că „bucătarul țigan, supărându-se de niște certări cu care Neculai Lefter avu imprudența să-l trateze, își răsturnase tingirile, cum făceau ienicerii când se răsculau, și dispăruse pentru totdeauna din curtea noastră.“ Turcii acordând o asemenea importanță bucătăriei, nu este deloc de mirare
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
era În război. Dar ea se consola cu un soldat german. Față de el cu toții aveam un respect teribil. CÎnd venea acasă, toți, cu o frică caracteristică neamului nostru, ne adunam picioarele, ne făceam mai mici, tăceam, numai să nu-l supărăm pe d-nul ofițer german (așa cum Îi plăcea să-i zicem). Dar cu două zile Înainte de plecare a sosit bărbatul rusoaicei și d-nul Max s-a consolat cu sora ei, care locuia În odaia cealaltă”. Un fragment extraordinar, care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
2000. Vezi Kroner, op.cit., În special secțiunea despre „plecarea din România”, și Radosav, Donbas ed.cit.. În unul dintre studiile sale, Verdery a afirmat că românii au avut o atitudine mai mult sau mai puțin pozitivă față de etnicii germani. Deși supărați pe faptul că erau suprasolicitați de aceștia ca angajați, mulți români și-au exprimat mulțumirea față de spiritul inventiv nemțesc. Mulți dintre deportați erau conștienți de soarta lor și și-au Împachetat haine groase și o cantitate semnificativă de mîncare. Interviu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au fost împiedicați să agreseze au mai continuat să acționeze la fel. A vorbi despre propria agresivitate o rezolvare a problemei? Una dintre soluțiile propuse se referă la exteriorizarea stării emoționale prin verbalizare să-i spunem celuilalt că ne-a supărat sau că ne-a înfuriat. S-ar putea ca verbalizarea să nu atenueze starea resimțită, dar îi poate conferi un context fără reconstrucții cognitive suplimentare. Prin această conștientizare a stării emoționale nu mai este necesară intervenția proceselor cognitive implicate în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în Excelența lor teoretică, academică și politică. De ce limbajul și narativitatea? Pentru că în jurul acestor două noțiuni, cărora le corespund fenomene culturale occidentale complexe și dificile, "s-au forjat" filosofiile și teoriile (de regulă, anglo-americane) ale istoriei. Cum să nu fii supărat pe Foucault, când acesta "atacă" osatura filosofică și istoriografică a comunității intelectuale anglo-americane? Și tocmai când Occidentul (1950-70) "și-a desăvârșit" sistemele de putere intelectuală (centrate îndeosebi pe interpretare printr-o instrumentalizare lingvistică, întotdeauna politică, și pe narativitate, ușor asimilat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
roagă pe arici să Îi spună ce să facă, dar ariciul nu vrea să Îi Împărtășească acest secret. Atunci, Dumnezeu o trimite pe albină să Îl spioneze, iar albina trage cu urechea la mormăielile ariciului și descoperă soluția cosmogonică. Ariciul, supărat că albina i-a aflat secretul, o blestemă ca oamenii să-i mănânce scârna (deci să fie ființa cea mai detestată din lume), iar Dumnezeu, drept răsplată că a aflat taina reparării cosmosului, o binecuvântează ca scârna ei să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prima săptămână de după naștere. Cu această ocazie, moașa pregătește o cină pentru ele, care este lăsată pe fereastră și instruiește membrii familiei cu privire la interdicțiile ceremoniale (nu au voie să privească pe fereastră În timpul nopții, să se certe sau să fie supărați, să stingă lumina etc.). Aceste microrituri magice au drept scop ospețirea și Îmbunarea ursitoarelor, deoarece calitățile, defectele și evenimentele stabilite de acestea nu pot fi schimbate, nici prin eforturi personale, nici prin magie, nici prin devoțiune religioasă. Copilul era botezat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pulbere, cu glezna-nsângerată.95 Pe de altă parte, Caragiale a devenit la rândul său pretext hipertextual, "model" și prilej de reciclare omagială prin paștișare ludică la Al. O. Teodoreanu (Un gazetar de rasă, Margareta Popescu, Obligații, Costică, S-au supărat profesorii, Manevre), la prozatorul târgoviștean Mircea Horia Simionescu (cu deosebire în nuvela Acceleratul complimentelor) și în paginile poeților și prozatorilor optzeciști (Ioan Lăcustă, Ion Stratan, Mircea Cărtărescu și mulți alții), care se plasau cu deferență "la ușa" sa. Un veritabil
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
retrograde. Paradoxal, însă, deși ironia este marca cea mai elocventă a caragialismului, există relativ puține reiterări în literatura postcaragialiană, cu excepția acelor cazuri de repliere mimetică, la limita epigonismului, de pildă în unele schițe ale lui Al. O. Teodoreanu (S-au supărat profesorii, Un gazetar de rasă), care tocmai prin aproprierea procedeelor ironice acreditate de Caragiale, izbutesc decisiv să pastișeze, adică să revalorifice omagial creația înaintașului. În privința dramaturgiei, câteva exemple de utilizare a comicului ironic descoperim în piesele lui I. Valjan Generația
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a arătat, de pildă, intrigat de perseverența unui străvechi procedeu ofensiv românesc: Când i-am adus vestea că podul de fier a fost aruncat în aer [...] s-a înfuriat peste măsură, a răcnit la mine... L-am întrebat de ce se supără, ca odată cu prăbușirea podului a fost distrusă și jumătate de tren, un tren cu produse pentru Germania..." Dar oamenii pe unde vor mai circula? m-a întrebat. Am observat aici un fenomen: se dă foc magaziilor cu făină ale brutăriilor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
gândeam la galoși. Scoate galoșul și-l pune pe tejghea.) Vezi și dumneata: nu e treizeci și opt? OPTICIANUL (iritat): Când v-am întrebat ce număr purtați, ca optician nu mă puteam gândi la încălțăminte. CLIENTUL: Și trebuie să te superi? La urma urmei și ochelarii și galoșii nu sunt tot ai mei? Și crezi dumneata, domnule optician, că natura nu a prevăzut nici o legătură între numere? Crezi că numărul ochiului nu corespunde deloc cu numărul piciorului? Am spus că numărul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]