12,770 matches
-
Comunicarea și dialogul în această realitate virtuală nu sunt determinate în mod exclusiv de conținuturi, ci și de context, în care cel căruia ne adresăm nu mai este o persoană izolată, ci un participant activ. Acest fapt constituie, după apariția tiparului, telefonului, televizorului și internetului cea mai masivă transformare în raport cu posibilitățile umane de comunicare. În era industrială, conținuturile informaționale erau transmise adresanților prin intermediul mediilor de masă; era informațională creează prin rețelele digitale premisele pentru dialogul direct al conținuturilor; acest dialog este
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
utilizatoare; întreprinderile utilizatoare și piața lor. A vorbi despre societatea informațională înseamnă, fără îndoială, a vorbi în primul rând despre internet. O istorie a transmiterii informației cuprinde câteva etape majore: transmiterea informației de la persoană la persoană, comunicarea prin scris, apariția tiparului, apariția telefonului, radioului, televiziunii și industriei filmului, a computerelor și, în sfârșit, apariția rețelei de rețele, care este internetul. Creatorii rețelei internet, oricare ar fi fost justificările lor, au avut ca idee crearea unei rețele descentralizate prin eliminarea oricărui punct
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
1929 (Le Luth brisé, L’Idylle d’un poète și À l’Inconnu), iar cele scrise în rusește, în placheta Zavitki hrizantemî (1937). D. este și autoarea romanului În ghearele vulturului (1937), iar în 1941 anunța că avea gata de tipar volumele Lacul himerelor, Cei de prisos și Cetatea lui Arald. A tradus versuri de Rabindranath Tagore. SCRIERI: Le Luth brisé, București, [1929]; L’Idylle d’un poète, București, [1929]; À l’Inconnu, București, [1929]; Simfonia amurgului, București, 1937; Petale de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
retur. Cel care istorisește caută, cu ingeniozitate și metodă, punctele de convergență, genurile proxime ale unei civilizații central-europene generice, care să integreze Banatul chesaro-crăiesc. Scriitorul e înzestrat cu o privire categorială, fascinată de clase, de tipuri, stimulând încremenirea insului în tiparul cazului în speță. Cea mai mare parte dintre personaje provine din sfera ordinii sociale nemțești, adaptate la specificul locului, unde der Bauer (țăranul, adică) devine paorele („paorii și beamtării îi zdrumică pe maistorii de la oraș”). Deși uneori creaturile fictive au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
Nicolae Manolescu). Alt critic (Gheorghe Grigurcu) i-a aproximat plastic identitatea stilistică prin imaginea „reunirii într-o singură conștiință” a lui Marius Chicoș Rostogan și a lui I. L. Caragiale. Dincolo de amprenta expresivă, se poate observa însă că R. toarnă în tiparele unui conservatorism al gustului ticăiala unui birocrat al interpretării de text, care strânge nenumărate fișe înainte de a pune ștampila verdictului. Paginile lui nu merg către compunerea de hărți la scară mare; nu execută o cartografiere, ci o scufundare în detalii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
fost copleșit de splendoarea adevărului pa care tocmai îl descoperise. El devine Buddha, Trezitul, Iluminatul și este pentru totdeauna eliberat de ciclul transmigrărilor. Conținutul real al acestei eperiențe nu poate fi însă niciodată exprimat în cuvinte. Aceasta deoarece cuvintele sunt tiparele măyei, ochiurile rețelei sale, iar experiența este ca apa care curge printre ele. Astfel, în măsura în care cuvintele pot spune ceva, cele care exprimă cel mai bine această experiență sunt atribuite lui Buddha de Vajracckedika-sūtra: „Chiar așa, Subhuti, n-am obținut nici
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Până atunci, întrega Tipițaka fusese transmisă din generație în generație printr-o tradiție orală neîntreruptă. Se pare că metodele orale și de grup au garantat o mai bună păstrare a vorbelor lui Buddha decât ar fi dispusă să recunoască cultura tiparului de astăzi. Cu privire la acest aspect, cronica ceyloneză Mahăvaṁsa consemnează: „Cei mai învățați călugări transmiteau prin viu grai, din generație în generație, textul și comentariul la cele trei Pițakas; dar când s-au dumirit că oamenii se îndepărtau de învățătura ortodoxă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
era calea yogăi. După cum scria deja Émile Senart în anul 1900, Buddha nu repudiază în bloc tradițiile ascetice și contemplative indiene; el le completează. „Buddha s-a ridicat de pe solul yogăi; oricâte noutăți ar fi adus el, yoga a fost tiparul în care i s-a format gândirea”. Iluminatul se opune atât ritualismului brahmanic, cât și ascetismului exagerat și speculațiilor metafizice. Prin urmare el reia, intensificându-le, criticile deja formulate de contemplativii upanișadici la adresa ritualismului fosilizat și împotriva exceselor ascezei (tapas
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
culturală, religioasă, avem tendința să considerăm că putem veni cu rețete prestabilite care și-au dovedit succesul în alte părți și uităm că fiecare comunitate are la rândul său un caracter unic și că relațiile interumane nu se desfășoară după tipare prestabilite. Managementul diversității promovează și încurajează nevoile și abilitățile individuale ale angajaților și le transformă în valoare adaugată pentru organizație, la nivelul capitalului uman. Managementul diversității începe să aibă un rol din ce în ce mai important în managementul angajaților, pentru că echipele diverse sunt
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nu le mai permite acestora timpul necesar pentru a fi manageri. Există și opinia conform căreia femeilor le este, oricum, frică de mari responsabilități, în rândul a 1 din 4 respondenți din cadrul aceleiași cercetări a Metro Media Transilvania. Se schimbă tiparele discriminării? Schimbarea ca proces dificil, de lungă durată. Barometrul de Opinie Publică (BOP) al Fundației Soros România, realizat în anul 2007, încearcă să răspundă câtorva întrebări specifice, în contextul măsurării schimbării la nivelul stereotipurilor, prejudecăților și a manifestărilor intoleranței. Concluziile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
crescut de a fi discriminate Raportul "Equality at Work. Tackling the Challenges", al doilea Raport global elaborat în continuarea declarației OIM asupra Principiilor și Drepturilor Fundamentale la Locul de Muncă în anul 2007 examinează teme de ultimă oră în domeniul tiparelor discriminării și inegalității la locul de muncă. Raportul indică necesitatea unei implementări superioare a legislației anti-discriminare, precum și a inițiativelor fără caracter regulatoriu din partea guvernelor și a companiilor, pentru ca partenerii sociali să fie mai capabili să transforme egalitatea la locul de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mai puțin decât bărbații în orice domeniu, iar povara inegală a responsabiltăților familiale le plasează într-o poziție lipsită de avantaje pentru obținerea de slujbe cu normă întreagă. Raportul evidențiază faptul că, în prezent, noi forme de discriminare se adaugă tiparelor recunoscute de mult timp, precum acelea bazate pe sex, rasă și religie. Categoriile din ce în ce mai expuse discriminării sunt acum persoanele tinere, dar și persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și persoanele infectate cu HIV/SIDA. O provocare în plus o constituie
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
legate de sănătate; astfel, problema este trasarea unei linii între ceea ce poate fi reglat de un angajator și libertatea unui angajat de a-și regla viața în funcție de alegerile proprii. Discriminarea la locul de muncă este o țintă în mișcare: în vreme ce tiparele de discriminare pe bază de sex, rasă și religie, de mult timp recunoscute, persistă, adeseori dobândind expresii noi, apar, de asemenea, forme noi, precum discriminarea în funcție de statutul HIV/SIDA (real sau presupus) sau împotriva lucrătorilor de la ambele capete ale spectrului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Librăria Cărturești, str. Aristide Demetriade nr. 1 (Iulius Mall), tel. 0256.247696 Librăria Humanitas Emil Cioran, str. Florimund Mercy nr. 1, tel. 0256.433180 Librării ON-LINE www.euroinst.ro www. anticariatonline.ro www.librariaeminescu.ro www.cartedesucces.ro Bun de tipar: 2013 • Apărut: 2013 • Format 14 × 19 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Pierre Dasen, Christiane Perregaux, Micheline Rey, Educație interculturală: experiențe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și cele arhitectonice vor cunoaște treptat o disoluție radicală concomitent cu o atitudine conservatoare. Romantismul ca și Secolul al XX-lea prezintă fenomene sonore contrastante care dau mai multă expresivitate lumii muzicale. Coexistența intonațiilor tonale, atonale, modalfolclorice ca și modificarea tiparelor de creație, completează această metamorfoză a muzicii. Îmbinarea instrumentelor muzicale tradiționale populare cu cele culte și electronice deopotrivă va duce la experimente sonore inedite, reflectând universul gândirii muzicale contemporane. Dar, drumul muzicii trebuie înțeles ca o realitate obiectivă și primordială
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
ROMÂNULUI, publicație apărută la Caransebeș din 1889 până în 1949, ultimul număr sub titlul „Calendarul ortodox”. Format carte, cu un număr de pagini variind între 108 (în 1889) și 202 (în 1911), publicația este rezultatul inițiativei episcopului Ioan Popasu (1808-1889), întemeietorul tiparului românesc în acest oraș. C. r. este redactat mult timp de Iosif Badescu, frecvent numerele fiind și integral scrise de acest cărturar, episcop de Caransebeș în perioada 1920-1933. Publicația nu are un program explicit, dar se înscrie pe linia specifică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286030_a_287359]
-
totdeauna în 476, cînd barbarul Odoacru îl detronează pe ultimul împărat roman, Romulus Augustus. Imperiul Bizantin, dimpotrivă, va subzista regresînd cîte puțin, pînă în momentul cuceririi Constantinopolului de către turcii otomani, în 1453, epocă în care Gutenberg și alți cîțiva descopereau tiparul. Așa-dar, vreme de cîteva secole, Apusul regresează într-o stare de semisălbăticie, pe fondul unei dezmembrări extreme a puterii, ce va degenera în cele din urmă, exceptînd trecătoarea renaștere a Imperiului carolingian, într-un proces de distrugere a feudalității
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cele din urmă.140 Însă banalizarea acestora n-a coincis cîtuși de puțin cu revoluția industrială abia conturată la sfîrșitul secolului al XVIII-lea. Aceste tehnici pătrund în Europa de prin secolul al XV-lea, o dată cu intrarea hîrtiei și a tiparului. În plus, nu sînt singurele elemente ce explică acest lucru. Intenția celor care s-au folosit de ele sau care, dimpotrivă, le-au evitat, reprezintă elementul determinant. Ori, se poate observa că atît monarhiile absolute cît și elitele Secolului Luminilor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la proprietate și nu odată cu proletarizarea ulterioară.150 În Germania și în Franța, școala publică a servit la întărirea sentimentului național, cu scopul de a contracara solidaritățile de clasă ce nu s-au manifestat decît tîrziu, după revoluțiile de la 1848. Tiparul, părintele limbilor naționale Sentiment al legăturii primordiale cu statul, care îl integrează sau ar trebui s-o facă, naționalismul modern nu este, din punctul acesta de vedere, decît antidotul compensatoriu al rupturii sociale și al alfabetizării rudimentare antrenate de procesul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
răspîndi cu o rapiditate necunoscută încă pînă atunci; după 1517 tezele lui Luther, afișate la început pe porțile capelei din Wittenberg, au fost imprimate și cunoscute în cincisprezece zile în cea mai mare parte a Germaniei. Acest nou limbaj al tiparului a furnizat în cele din urmă suportul primordial al conștiinței naționale în formare. Anderson enumeră trei astfel de suporturi: sentimentul apartenenței naturale la un spațiu mărginit de alte spații limitrofe distincte; ideea că acest teritoriu propriu este menit să se
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai largă decît vecinătatea imediată, dar totodată solidară și aproape înrudită. Această din urmă trăsătură este cea capitală, fiindcă celelalte nu s-ar fi putut manifesta în absența ei. La rîndul ei, aceasta nu s-ar fi manifestat dacă limbajele tiparului n-ar fi făcut posibilă, în mod progresiv, apariția "comunităților imaginate" raportate la aceeași limbă de comunicare. Acest sentiment al comunității va lega în spirit milioane de persoane ce nu se vor întîlni niciodată; el urmează să se spijine pe
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
80 % în Alsacia, Bretania sau în cea mai mare parte a Masivului Central și între 60 și 70 % în Isere.156 În Elveția romandă, de asemenea, franceza a uzurpat pe spații ample graiurile franco-provensale încă din 1800. În mod evident, tiparul a făcut mai mult decît statul, pentru a impune franceza. Faptul este încă o dată confirmat de exemplul german. Patrie a tiparului, Germania îi datorează acestuia deosebit de rapida consolidare a idiomului de referință comună. Și tot datorită acestui fapt, burghezia germană
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
În Elveția romandă, de asemenea, franceza a uzurpat pe spații ample graiurile franco-provensale încă din 1800. În mod evident, tiparul a făcut mai mult decît statul, pentru a impune franceza. Faptul este încă o dată confirmat de exemplul german. Patrie a tiparului, Germania îi datorează acestuia deosebit de rapida consolidare a idiomului de referință comună. Și tot datorită acestui fapt, burghezia germană, cea universitară în special, se convinge de faptul că în absența statului centralizator nu are altă identitate decît cea a limbii
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
orientală Enigma Europei Centrale 2 De la națiunile medievale la țările protestante 53 Identități fără teritoriu Arhetipul spaniol Națiunile medievale De la jacquerii la revoltele civile Religiile naționale protestante 3 Naționalizarea societăților De la societățile agrare la economia națională Idei despre instruirea poporului Tiparul, părintele limbilor naționale 4 Moartea regilor, nașterea Națiunii Anglia și Franța în secolul al XVIII-lea Inventarea națiunii suverane Botezul războinic al național-civismului Național-civismul banalizat: de la cazarmă la școală 5 Cele două națiuni moderne: Herder și Renan Națiunea etnoculturală a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Europei, vol. 1 17. Serge Berstein, Pierre Milza: Istoria Europei, vol. II 18. Ioan Lobiuc: Lingvistică generală 19. Constantin Ciopraga: Personalitatea literaturii române 20. Z. Ornea: Medalioane În pregătire: Michel Pastoureu: Stofa diavolului Format 1/16 (54X84) PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. 032/233800 • Fax: 032/230197 1 Cf. James Kellas, The politics of nationalism and ethnicity, London, 1991. 2 Robert B. Reich
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]