123,674 matches
-
inaugurată pentru ca la 23 august 1989, Nicolae Ceaușescu să poată privi ceea ce a fost ultima paradă de Ziua Națională, când au defilat în fața lui armata, pionierii și sportivi celebri din vremea respectivă. Prin Hotărârea nr. 571/1992 privind transmiterea unui imobil în administrarea Radioteleviziunii române, imobilul situat în str. Știrbei Vodă, sector 6 București, având denumirea „Muzeul Național”, s-a transmis, împreună cu terenul aferent, din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Radioteleviziunii române, în scopul asigurării unui nou sediu pentru Radiodifuziunea română
Dâmbovița Center () [Corola-website/Science/319134_a_320463]
-
1989, Nicolae Ceaușescu să poată privi ceea ce a fost ultima paradă de Ziua Națională, când au defilat în fața lui armata, pionierii și sportivi celebri din vremea respectivă. Prin Hotărârea nr. 571/1992 privind transmiterea unui imobil în administrarea Radioteleviziunii române, imobilul situat în str. Știrbei Vodă, sector 6 București, având denumirea „Muzeul Național”, s-a transmis, împreună cu terenul aferent, din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Radioteleviziunii române, în scopul asigurării unui nou sediu pentru Radiodifuziunea română, așa-numita „Casă Radio”. În
Dâmbovița Center () [Corola-website/Science/319134_a_320463]
-
(n. 26 iunie 1881 - stil vechi - București - d. 12 ianuarie 1945) a fost un arhitect român. S-a distins prin clădirile în stil neoromânesc. A proiectat, în special în Bucuresti, vile și imobile de raport. Este arhitectul care definește cel mai bine denumirea de stil neo-românesc, o prelucrare și reconfigurare a elementelor istoriciste, după combinații proprii, personalizate. El a îmbinat tipul de bovindou de început de secol parizian cu foișorul, ca în cazul
Paul Smărăndescu () [Corola-website/Science/319272_a_320601]
-
tariful vamal. Obiectul impozitului este elementul concret care stă la baza așezării impozitului. El poate fi diferit în funcție de proveniență venitului, scopul urmărit și natura plătitorului. Pot constitui obiect al impozitelor și taxelor: venitul, profitul, prețul sau tariful, bunul mobil sau imobil, actul sau faptă. Dintre categoriile de obiecte impozabile cel mai răspândit este venitul prin diversitatea de forme pe care le îmbracă în cadrul persoanei care îl realizează. Baza de calcul sau materia impozabila reprezintă elementul pe care se fundamentează calculul impozitului
Sistemul fiscal român () [Corola-website/Science/319305_a_320634]
-
salarii, profit, TVA) baza de calcul are în vedere determinarea acestui obiect impozabil. În alte cazuri, baza de calcul diferă de obiectul impozabil și apare sub forma unui element distinct (de exemplu în cazul impozitului pe clădiri, obiectul impozabil este imobilul iar baza de calcul este valoarea impozabila a clădirii). Metodă evaluării directe poate utiliza o bază de impozitare intermediară sau finală. Baza de impozitare finală poate fi rezultatul unor influențe suferite pe parcursul procesului de impozitare, când au loc o serie
Sistemul fiscal român () [Corola-website/Science/319305_a_320634]
-
ale structurilor administrației locale (administrații financiare, primării, vămi, etc.), construcțiilor din investiții publice (locuințe ieftine, școli rurale, muzee, facultăți, biserici - mai ales catedralele ortodoxe construite în Ardeal după 1918), dar a fost preluată și de locuințele luxuoase (vile și chiar imobile de raport) și de unele construcții monumentale private, în special bănci. Printre numeroșii arhitecți care au îmbrățișat maniera arhitecturală a stilului neo-românesc îmbrățișând o linie proprie se numără și Petre Antonescu, Carol Benesch, Nicolae Ghica-Budești, Cristofi Cerchez, Grigore Cerchez, Alexandru
Arhitectură neobrâncovenească () [Corola-website/Science/315681_a_317010]
-
produse în urma procedeului de ardere. Pentru ca evacuarea gazelor arse să fie eficientă, și durabilitatea coșului de fum să fie mare, este nevoie ca sistemul de coș de fum să îndeplinească anumite condiții: Pentru o funcționare bună orice obiect mobil sau imobil trebuie întreținut. Nu este excepție nici în cazul coșului de fum. Se recomandă verificarea și după necesități curățarea coșului de fum de două ori pe an: înaintea începerii sezonului de încălzire, și la jumătatea acesteia. Meseria de hornar (coșar) este
Coș de fum () [Corola-website/Science/316564_a_317893]
-
În această casă, soții Elvira și Nicu Enea au trăit în perioada 1929-1960, informație inscripționată și pe plăcuța de pe fațada casei, care o atestă ca obiectiv de patrimoniu. În noiembrie 1968, Elvira Enea face o ofertă de donație care cuprinde imobilul, terenul aferent, 130 de lucrări de pictură, 210 de lucrări de grafică, mobilier și obiecte care au aparținut pictorului Nicu Enea, donație acceptată de Comitetul Județean de Cultură în luna mai 1969. După amenajarea casei, în luna decembrie 1970, aceasta
Casa memorială „Nicu Enea” () [Corola-website/Science/316578_a_317907]
-
stradă Mitropolit Varlaam", iar cealaltă parte poartă numele mitropolitului Dosoftei. Casă în care a locuit Carol Schmidt a rezistat până astăzi și se găsește pe strada Mitropolit Varlaam nr. 84 (colț cu str. Mihai Eminescu). O placă memoriala instalată pe imobilul respectiv amintește, în limbile română și germană, de fostul locatar. La 10 mai 2014 a fost inaugurat bustul lui Carol Schmidt în fața Filarmonicii Naționale din Chișinău,în apropiere de casă în care a locuit fostul primar de Chișinău. Toate cheltuelile
Carol Schmidt () [Corola-website/Science/316713_a_318042]
-
este un imobil de prestigiu din București, situat în apropiere de Parcul Carol I, construit în perioada 1902-1906, în stil neoclasic cu influențe brâncovenești, de către arhitectul german Adolf Șuter, un apropiat al regelui Carol I al României. Prin 1940, imobilul a fost cumpărat
Palatul Suter () [Corola-website/Science/318571_a_319900]
-
este un imobil de prestigiu din București, situat în apropiere de Parcul Carol I, construit în perioada 1902-1906, în stil neoclasic cu influențe brâncovenești, de către arhitectul german Adolf Șuter, un apropiat al regelui Carol I al României. Prin 1940, imobilul a fost cumpărat de un bancher care l-a facut cadou amantei. După scurt timp, imobilul a fost naționalizat de către comuniștii veniți la putere și transformat în sediu al Partidului și chiar într-un centru de coordonare a operațiunilor locale
Palatul Suter () [Corola-website/Science/318571_a_319900]
-
în perioada 1902-1906, în stil neoclasic cu influențe brâncovenești, de către arhitectul german Adolf Șuter, un apropiat al regelui Carol I al României. Prin 1940, imobilul a fost cumpărat de un bancher care l-a facut cadou amantei. După scurt timp, imobilul a fost naționalizat de către comuniștii veniți la putere și transformat în sediu al Partidului și chiar într-un centru de coordonare a operațiunilor locale ale serviciilor secrete sovietice (KGB). Clădirea a fost supusă unui proiect amplu de consolidare, renovare, modernizare
Palatul Suter () [Corola-website/Science/318571_a_319900]
-
existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Merarilor a fost construită în 1865. Conform istoricului Ițic Kara, acest imobil a fost cumpărat în 1866 cu suma de 400 de galbeni. În anul 1939, Sinagoga Merarilor era una dintre cele 112 case de rugăciune evreiești din Iași . În perioada regimului comunist (1948-1989), marea majoritatea a sinagogilor din Iași au fost
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
lucrări de decorațiuni interioare (vitralii, mozaicuri, tapiserii, fresce) nu au mai fost refăcute niciodată. Cele două reliefuri figurale din gips, după care s-au cioplit lucrările definitive în marmură, au fost donate de Floria Capsali Muzeului de istorie din Tulcea. Imobilul UGIR (Uniunea Generală a Industriașilor din România) din București, realizat în 1938 de arhitectul Constantin Moșinschi, este decorat cu 6 basoreliefuri mari, sculptate de Mac Constantinescu în stilul artei fasciste promovate de Mussolini, ca o glorificare a muncii fizice. Tematica
Mac Constantinescu () [Corola-website/Science/318711_a_320040]
-
Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat () este o regie autonomă din România care funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară. Are ca obiect de activitate administrarea, conservarea, protejarea și întreținerea imobilelor în care își desfășoară activitatea Guvernul, ministerele, autorități și instituții publice, asociații, fundații, cabinete de avocatură, birouri notariale, locuințele de protocol, precum și închirierea și exploatarea spațiilor de locuit și a celor cu altă destinație decât cea de locuit. Printre proprietățile
RAAPPS () [Corola-website/Science/318725_a_320054]
-
Evreiești din România în anul 2008, se menționa că nu mai era în funcțiune. În iulie 2009, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal în care se prevedea demolarea căminului de bătrâni „Sf. Împărați Constantin și Elena“, fiind avizată construirea unui imobil cu parcare subterană, spații comerciale și spații rezidențiale. Noul imobil urmează să facă parte din Proiectul Palas. Se prevedea faptul că va fi demolat Căminul de bătrâni din Podu Roș numai după ce firma care a solicitat avizul va construi un
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
mai era în funcțiune. În iulie 2009, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal în care se prevedea demolarea căminului de bătrâni „Sf. Împărați Constantin și Elena“, fiind avizată construirea unui imobil cu parcare subterană, spații comerciale și spații rezidențiale. Noul imobil urmează să facă parte din Proiectul Palas. Se prevedea faptul că va fi demolat Căminul de bătrâni din Podu Roș numai după ce firma care a solicitat avizul va construi un altul.
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
Hotelul Traian. Mulțumit de calitatea podului Eiffel din Ungheni, Scarlat Pastia apelează tot la celebrul inginer francez Gustave Eiffel (autorul proiectelor unor capodopere ale artei moderne ca Turnul Eiffel din Paris și Statuia Libertății din New York) pentru realizarea proiectului clădirii. Imobilul a fost construit în stil neoclasic francez, pe o structură metalică (la acea vreme o noutate), având coloane de fontă și platforme metalice. Lucrările de construcție s-au derulat între anii 1879-1882, fiind executate de firma condusă de Eiffel. Ca
Grand Hotel Traian () [Corola-website/Science/318778_a_320107]
-
între anii 1879-1882, fiind executate de firma condusă de Eiffel. Ca urmare a cheltuielilor de construcție foarte mari, Scarlat Pastia s-a îndatorat atât de mult, încât a fost ruinat. Pentru a-și acoperi datoriile, a fost nevoit să cedeze imobilul către societatea Creditul Urban (unul dintre creditorii săi). Noul proprietar a transformat imobilul în hotel, care aducea venituri mai mari decât un teatru. Ulterior, hotelul a trecut în proprietatea familiei evreiești Theitler. Afaceristul Adolf Theitler a murit în 1930, el
Grand Hotel Traian () [Corola-website/Science/318778_a_320107]
-
cheltuielilor de construcție foarte mari, Scarlat Pastia s-a îndatorat atât de mult, încât a fost ruinat. Pentru a-și acoperi datoriile, a fost nevoit să cedeze imobilul către societatea Creditul Urban (unul dintre creditorii săi). Noul proprietar a transformat imobilul în hotel, care aducea venituri mai mari decât un teatru. Ulterior, hotelul a trecut în proprietatea familiei evreiești Theitler. Afaceristul Adolf Theitler a murit în 1930, el având doi copii: Jacques (decedat în 1941, fără urmași) și Carol. În anul
Grand Hotel Traian () [Corola-website/Science/318778_a_320107]
-
hotel, care aducea venituri mai mari decât un teatru. Ulterior, hotelul a trecut în proprietatea familiei evreiești Theitler. Afaceristul Adolf Theitler a murit în 1930, el având doi copii: Jacques (decedat în 1941, fără urmași) și Carol. În anul 1942, imobilul a fost expropriat de la moștenitorii lui Adolf Theitler. În anul 1943, Primăria Iași a renovat hotelul cu fonduri proprii. Hotelul Traian a fost naționalizat în anul 1950. După Revoluție, Hotelul Traian a fost trecut în proprietatea SC "Turism Moldova" SA
Grand Hotel Traian () [Corola-website/Science/318778_a_320107]
-
este un conac care se află în satul Voinești din județul Iași (la o distanță de 15 km de Iași, pe DN 24) și care a fost construit de către familia boierească Negruzzi în anul 1830. Imobilul se află în centrul comunei Voinești, în apropiere de primărie și biserică, având în prezent o deschidere la stradă de circa 50 metri. Satul Voinești a fost înființat la mijlocul secolului al XVII-lea ca așezare de țărani clăcași pe moșia
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
veniturile, răscumpărându-și conacul de la bănci în anul 1999 contra sumei de 700 milioane lei vechi (43.000 de euro la acea vreme). El a început restaurarea conacului, investind, după propriile spuse, în restaurarea lui circa 350.000 de euro . Imobilul a fost racordat la rețeaua de canalizare, apă curentă și electricitate. S-au construit alei betonate de acces și garduri din beton și fier forjat, s-a pavat podeaua conacului cu marmură la parter și s-a pus mochetă la
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
lucrări de reparații brutale, distrugând, în special, finisajele exterioare. După Revoluția din decembrie 1989, conacul a fost abandonat de Trustul I.A.S. Vaslui, el suferind grave avarii în urma cutremurului din 1990. Ministerul Culturii a încercat în anul 1991 să treacă imobilul în administrarea sa (mai precis a Direcției Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice), în vederea conservării și restaurării. Dosarul de transfer s-a împotmolit în hățișul birocratic din România de la începutul anilor '90. Conacul (cod: 38 B 01199), biserica de curte (cod
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
aceste bănci pentru o afacere cu cuarț în Transilvania. În cele din urmă, compania a intrat, la mijlocul anului 2002, în proprietatea omului de afaceri Dan Adamescu, care deține, printre altele, magazinul Unirea Shopping Center, societatea de construcții Mega Construct și imobilul de birouri International Business Center. Conform ziarului Jurnalul Național, Astra Asigurări a împrumutat ziarul România liberă cu 23,5 milioane de euro, folosind ilegal fondurile provenite din încheierea de către clienți a polițelor de asigurare.
Astra Asigurări () [Corola-website/Science/320044_a_321373]