123,674 matches
-
de proprietate (B), referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate. C. Partea a III-a sau foaia de sarcini (C), referitoare la înscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate și sarcini. Partea I sau foaia de avere (A) referitoare la descrierea imobilelor, cuprinde: a) numărul de ordine ce reprezintă un indicativ pentru teren A.1 și unul pentru fiecare construcție începând cu A.1.1 și cel cadastral al imobilului ( număr întreg de la 1 la infinit, unic pentru fiecare imobil) b) suprafață
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
și sarcini. Partea I sau foaia de avere (A) referitoare la descrierea imobilelor, cuprinde: a) numărul de ordine ce reprezintă un indicativ pentru teren A.1 și unul pentru fiecare construcție începând cu A.1.1 și cel cadastral al imobilului ( număr întreg de la 1 la infinit, unic pentru fiecare imobil) b) suprafață imobilului, reieșită din măsurători cadastrale, destinația, categoriile de folosință și după caz, construcțiile. c) planul imobilului cu descrierea imobilului constituie anexă la partea I a cărții funciare, întocmită
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
la descrierea imobilelor, cuprinde: a) numărul de ordine ce reprezintă un indicativ pentru teren A.1 și unul pentru fiecare construcție începând cu A.1.1 și cel cadastral al imobilului ( număr întreg de la 1 la infinit, unic pentru fiecare imobil) b) suprafață imobilului, reieșită din măsurători cadastrale, destinația, categoriile de folosință și după caz, construcțiile. c) planul imobilului cu descrierea imobilului constituie anexă la partea I a cărții funciare, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
cuprinde: a) numărul de ordine ce reprezintă un indicativ pentru teren A.1 și unul pentru fiecare construcție începând cu A.1.1 și cel cadastral al imobilului ( număr întreg de la 1 la infinit, unic pentru fiecare imobil) b) suprafață imobilului, reieșită din măsurători cadastrale, destinația, categoriile de folosință și după caz, construcțiile. c) planul imobilului cu descrierea imobilului constituie anexă la partea I a cărții funciare, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
pentru fiecare construcție începând cu A.1.1 și cel cadastral al imobilului ( număr întreg de la 1 la infinit, unic pentru fiecare imobil) b) suprafață imobilului, reieșită din măsurători cadastrale, destinația, categoriile de folosință și după caz, construcțiile. c) planul imobilului cu descrierea imobilului constituie anexă la partea I a cărții funciare, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; Partea a II-a
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
începând cu A.1.1 și cel cadastral al imobilului ( număr întreg de la 1 la infinit, unic pentru fiecare imobil) b) suprafață imobilului, reieșită din măsurători cadastrale, destinația, categoriile de folosință și după caz, construcțiile. c) planul imobilului cu descrierea imobilului constituie anexă la partea I a cărții funciare, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; Partea a II-a sau foaia de
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
care constituie titlul dreptului de proprietate, precum și menționarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept; c) strămutările proprietății; d) dreptul de administrare, dreptul de concesiune și dreptul de folosință cu titlu gratuit, corespunzătoare proprietății publice; e) servituțile constituite în folosul imobilului; f) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la proprietate; g) recepția propunerii de dezmembrare ori de comasare și respingerea acesteia, respingerea cererii de recepție și/sau de înscriere, în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
servituțile constituite în folosul imobilului; f) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la proprietate; g) recepția propunerii de dezmembrare ori de comasare și respingerea acesteia, respingerea cererii de recepție și/sau de înscriere, în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă; h) obligații de a nu face; interdicțiile de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, comasare, construire, demolare, restructurare și amenajare; i) clauză de inalienabilitate a imobilului, potrivit art. 628 alin. (2) din Codul civil și clauză de insesizabilitate
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
respingerea acesteia, respingerea cererii de recepție și/sau de înscriere, în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă; h) obligații de a nu face; interdicțiile de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, comasare, construire, demolare, restructurare și amenajare; i) clauză de inalienabilitate a imobilului, potrivit art. 628 alin. (2) din Codul civil și clauză de insesizabilitate, potrivit art. 2.329 alin. (3) din Codul civil; j) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
uzufruct, uz, abitație, servituțile în sarcina fondului aservit, ipotecă și privilegiile imobiliare, precum și locațiunea și cesiunea de creanța; b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte; c) sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale; d) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
din Suceava. Clădirea în care funcționează în prezent a fost construită între anii 1811-1814, având inițial rolul de sediu al Școlii populare (Hauptschule) din Suceava. Aici au funcționat în decursul timpului mai multe instituții de învățământ sucevene. În anul 1976 imobilul a fost preluat de către Muzeul Județean Suceava, care l-a restaurat. Aici a fost organizat între anii 1976-1977 Muzeul de Științele Naturii. Clădirea a fost restaurată și modernizată între 1992-2000. Muzeul de Științele Naturii din Suceava cuprinde colecții de mineralogie
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
de vânătoare pentru membri familiei imperiale. Aici poposeau boierii și demnitarii austrieci când se întorceau de la vânătoare. Clădirii i s-a adăugat un etaj cu patru încăperi, unde se pătrundea de pe o scară exterioară. După instaurarea regimului comunist în România, imobilul a fost trecut în proprietatea statului, foștii proprietari, familia Colomeischi, primind o despăgubire de 53.189 lei, adică aproximativ 50.000 de lei noi (la valoarea din anul 2006). Între anii 1964-1967, clădirea a fost restaurată de la nivelul pivniței până la
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
a celor șase zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Humor, Rădăuți, Câmpulung și bazinul Dornelor. Clădirea a devenit apoi sediul Muzeului Etnografic al Bucovinei. Clădirea fostului Han Domnesc a fost revendicată în instanță de către Ustinia Colomenschi, moștenitoarea foștilor proprietari ai imobilului. În anul 2004 Tribunalul Suceava a respins solicitarea de retrocedare pe motiv că imobilul făcea parte din categoria clădirilor de utilitate publică. Recursul făcut de solicitantă la Curtea de Apel Suceava nu s-a mai judecat pentru că a apărut între
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
Dornelor. Clădirea a devenit apoi sediul Muzeului Etnografic al Bucovinei. Clădirea fostului Han Domnesc a fost revendicată în instanță de către Ustinia Colomenschi, moștenitoarea foștilor proprietari ai imobilului. În anul 2004 Tribunalul Suceava a respins solicitarea de retrocedare pe motiv că imobilul făcea parte din categoria clădirilor de utilitate publică. Recursul făcut de solicitantă la Curtea de Apel Suceava nu s-a mai judecat pentru că a apărut între timp Legea 247/2005 privind retrocedarea integrală a proprietăților, iar acțiunea în instanță a
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
s-au efectuat după preluarea clădirii de către Muzeu, precum și despăgubirea de 53.189 lei primită de familia sa. Conform legii, proprietarul este obligat să păstreze destinația clădirii timp de trei ani. Cosiliului Județean Suceava are drept de preempțiune pentru cumpărarea imobilului. Într-o convenție anterioară încheiată de Consiliul Județean cu Ustinia Colomeischi s-a stabilit suma de un milion de lei ca preț al tranzacției. Ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 1471 din 26 decembrie 2009, mai multe clădiri care
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
într-un grad oarecare de degradare cu scopul de a o aduce într-o stare cât mai apropiată de cea originară, fără a aduce modificări în caracterul, configurația, caracteristicile și detaliile speciale care au condus la decizia de protejare a imobilului. Dat fiind gradul de specializare și complexitate al lucrărilor, termenul de restaurare este aplicat în special în cazul intervențiilor asupra clădirilor protejate și nu la clădiri ordinare. Deoarece restaurarea este o intervenție curativă, ea poate fi făcută doar de un
Restaurare () [Corola-website/Science/321380_a_322709]
-
și păstrată în forma sa originală : casa negustorului Hagi Prodan. În 1919, în timp ce ocupa funcția de arhitect-șef al orașului, a preluat inițiativa fondării unui "mic muzeu regional de etnografie și artă religioasă" al județului Prahova, în interiorul acestei case. Acest imobil a găzduit și primul muzeu al orașului denumit inițial "muzeul județului" sau "muzeul Prahovei". După lansarea unui apel public, a unei subscripții încununată cu succes, și beneficiind de ajutorul preoților și învățătorilor, el a adunat din tot județul numeroase piese
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
dar mai ales de către regimul comunist și în special de Nicolae Ceaușescu care a urmărit ștergerea tuturor urmelor sufletului și a arhitecturii românești prin procesul de sistematizare. Obiectivul era ca toată populația să trăiască în același tip de locuință - blocuri (imobile similare, fără formă estetică). Asemenea multor proprietăți și obiecte de valoare confiscate de către statul român în perioada totalitară comunistă, o parte a proprietăților sale au fost returnate într-o stare avansată de degradare, precum conacul Socolescu din Păulești , sau imobilul
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
imobile similare, fără formă estetică). Asemenea multor proprietăți și obiecte de valoare confiscate de către statul român în perioada totalitară comunistă, o parte a proprietăților sale au fost returnate într-o stare avansată de degradare, precum conacul Socolescu din Păulești , sau imobilul Toma T. Socolescu din Ploiești, total desfigurat în anii 1950. Casa sa din Păulești a fost complet jefuită de toate instalațiile, decorațiunile, ornamentele și vasele pe care le avea înainte de naționalizare. Clădirea a fost returnată într-o stare de semi-ruină
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
martie 1949, proprietatea familiei Carp a fost confiscată de stat, printre clădirile preluate de autorități, conform procesului verbal întocmit cu acel prilej, aflându-se conacul cu 12 camere, o cramă, trei pivnițe, o lăptărie și locuința administratorului. La acel moment, imobilul era într-o stare nu prea bună, fiind necesare lucrări de reparații. Conacul a fost reparat, iar în următorii 50 de ani s-au făcut doar lucrări curente de întreținere. În conac s-au instalat pe rând sediul C.A.P.
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
conform legii, ci s-a vândut prin negociere directă și nu s-a obținut avizul favorabil al Direcției de Cultură pentru schimbarea destinației clădirii. Pe lângă aceasta, suma obținută a fost considerată mult prea mică față de valoarea de piață a clădirii, imobilul fiind subevaluat. ""Clădirea făcea parte din domeniul public, neputând fi astfel vândută. Mai mult, ea a fost vândută fără nici o licitație, «la mica înțelegere», contra unei sume derizorii"", afirma atunci Prisăcaru. Deoarece termenul pentru atacarea hotărârii de consiliu în contencios
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
provizorie în cazul în care au reședință temporară, valabilă timp de un an. Conform HG nr. 516/2009 pentru modificarea HG nr. 839/2006 privind forma și conținutul actelor de identitate, ale autocolantului privind stabilirea reședinței și ale cății de imobil, formatul cărții de identitate în România este tip cartelă, tipărită pe o singură față, cu dimensiunile: a) 105 mm lungime; b) 74 mm lățime; c) 0,7 mm grosime. Cartea de identitate este formată din două straturi exterioare transparente, între
Carte de identitate () [Corola-website/Science/316419_a_317748]
-
dintr-un corp în formă de „U” și o capelă. În anul 1885, în mandatul primarului Michael von Prunkul (1884-1886), odată cu înființarea Tribunalului Cercual Suceava, autoritățile austriece din Ducatul Bucovinei au demolat clădirea cazărmii pentru a construi în locul ei un imobil nou cu scopul de a servi ca sediu al Tribunalului Cercual, al Judecătoriei Districtuale și al Cărții Funciare. Arhitectul vienez Ferdinand Fellner a proiectat o nouă clădire cu demisol, parter și două etaje, care a fost realizată în stilul baroc
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
ca sediu al Tribunalului Cercual, al Judecătoriei Districtuale și al Cărții Funciare. Arhitectul vienez Ferdinand Fellner a proiectat o nouă clădire cu demisol, parter și două etaje, care a fost realizată în stilul baroc târziu. În partea din spate a imobilului a fost amenajată singura închisoare din districtul Suceava. După cum atestă actul notarial din 20 februarie 1902, proprietarul clădirii care servea ca judecătorie și închisoare era Justiaz - Aerar (Înalta Curte de Justiție). Tribunalului Cercual din Suceava îi erau arondate districtele: Câmpulung
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
și lagărele comuniste în perioada anilor 1944-1989. 20.09.1992.”" Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri (HCM) nr. 2750 din 30 decembrie 1956, Penitenciarul a fost mutat în municipiul Botoșani, iar spațiul rămas disponibil a fost atribuit admnistrației locale. În acest imobil s-a mutat mai întâi Sfatul Popular al Regiunii Suceava, cu acest prilej efectuându-se o serie de reamenajări interioare ale clădirii cu scopul de a o adapta la necesitățile instituției. Odată cu reforma administrativă din anul 1968, când au fost
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]