123,674 matches
-
un termen până la 20 aprilie 2000 pentru ca Primăria să se mute din clădire. La expirarea termenului, Administrația Financiară s-a mutat într-un sediu nou de pe Strada Vasile Bumbac. Ca urmare a somației înaintate de magistrați ca Primăria să părăsească imobilul, conducerea administrației municipale a achiziționat în august 2002 fostul sediu al Băncii Agricole din cartierul Areni. Imobilul a fost recondiționat în anul 2007 de către firma Cominco SA, efectuându-se lucrări de consolidare și reparații capitale ale clădirii, precum și finisaje moderne
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
Financiară s-a mutat într-un sediu nou de pe Strada Vasile Bumbac. Ca urmare a somației înaintate de magistrați ca Primăria să părăsească imobilul, conducerea administrației municipale a achiziționat în august 2002 fostul sediu al Băncii Agricole din cartierul Areni. Imobilul a fost recondiționat în anul 2007 de către firma Cominco SA, efectuându-se lucrări de consolidare și reparații capitale ale clădirii, precum și finisaje moderne. Au fost placate scările cu granit mat, nealunecos, a fost refăcut acoperișul și sistemele de captare a
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
acoperișul și sistemele de captare a apei pluviale, aleile de acces au fost placate cu pavele etc. În prezent, în clădirea Palatului de Justiție funcționează Curtea de Apel, Tribunalul și Judecătoria Suceava. Edificiul este monumental, impresionând prin simplitate și soliditate. Imobilul are o suprafață construită de 2.626 m², o suprafață desfășurată de 10.064 m², o suprafață utilă de 7.484 m² și este format din demisol, parter și două etaje. Clădirea are o formă dreptunghiulară, cu o curte interioară
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
municipalității. Necesitatea unui nou sediu pentru Primăria Suceava a apărut după ce vechiul sediu aflat în actualul Palat de Justiție, a fost revendicat și câștigat de Ministerul Justiției. În 2010, Primăria Suceava și Consiliul Județean demarează procedurile pentru un schimb de imobile pe care fiecare instituție le are în folosință gratuită de la cealaltă: etajele 3, 4 și 5 din sediul primăriei, care aparțin Consiliului Județean, contra clădirilor de la fosta Casă Județeană de Pensii, de pe Strada Avram Iancu, ce aparțin municipalității. Cele trei
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
au fost date în folosință gratuită primăriei, în anul 2003, pe o perioadă de 15 ani. La data de 16 mai 2008 este inaugurat sediul din cartierul Burdujeni al Primăriei Municipiului Suceava. Acesta se află în clădirea fostului Cinematograf „Burdujeni”, imobil preluat de administrația publică locală a orașului de la Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor (RADEF). Sediul din Burdujeni al primăriei deservește cei peste 30.000 de locuitori ai celui mai mare cartier sucevean. Este localizat la limita dintre subcartierele
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
pe Strada Gheorghe Doja, în apropiere de pasajul rutier. Ea a fost modernizată de către Primăria Suceava, dispunând în continuare de o sală de film. Pe parcursul secolelor al XIX-lea și al XX-lea, administrația locală a funcționat în mai multe imobile din centrul orașului Suceava. În martie 1804 autoritatea orășenească din Suceava cumpără de la familia Hatzendorf o casă din cărămidă și piatră, fără etaj, situată lângă Biserica Sfântul Dumitru și ruinele Curții Domnești. După unele adaptări și modificări executate în 1844
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
piatră, fără etaj, situată lângă Biserica Sfântul Dumitru și ruinele Curții Domnești. După unele adaptări și modificări executate în 1844 sub conducerea inginerului ținutal Ioanelli, clădirea este ocupată de oficiile primăriei. În anexele sale se păstrau materialele pompierilor. De asemenea, imobilul servea ca locuință pentru slujbașii primăriei și, uneori, chiar pentru primar. În 1859, în scopul adăpostirii noului gimnaziu ce urma să se înființeze la Suceava, clădirea este refăcută după planurile și sub conducerea inginerului Münnich. Între 1860 și 1895 aici
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
Muzeul de Istorie din Suceava. În anul 1968 Consiliului Popular Municipal Suceava (Primăria) se mută în actualul Palat de Justiție, situat pe Strada Ștefan cel Mare, lângă Parcul Trandafirilor. În vederea acestei mutări, în anii '60 sunt executate reamenajări interioare în imobilul ce urma să devină noul sediu al administrației locale. Primăria și Consilul Local funcționează în Palatul de Justiție și după Revoluția din decembrie 1989, până în anul 2002, când edificiul revine în totalitate Ministerului Justiției. În prezent aici funcționează Curtea de
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
Mihai Viteazu, Strada Mitropoliei (fostă V.I. Lenin) și Strada Mirăuți. Centrul istoric al Sucevei a fost în mare parte demolat în anii '60 ai secolului al XX-lea, în cadrul procesului de sistematizare din perioada comunistă, pe locul multor dintre vechile imobile ridicându-se blocuri de locuințe. Între clădirile importante dispărute se numără: Casa Națională (edificiu emblematic pentru oraș în prima jumătate a secolului al XX-lea), Teatrul de Vară, Cinematograful „Tineretului” și Hotelul „Langer”. Cu toate acestea, câteva clădiri au supraviețuit
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
în judecată pe Mihail Boldea, acesta fiind acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În total procurorii au dispus trimiterea în judecată a 19 inculpați. Aceștia au fost acuzați că identificau terenuri și imobile, situate în zone centrale ale municipiului Galați, proprietatea Consiliului Local Galați sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, și că le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. Procurorii i-
Mihail Boldea () [Corola-website/Science/325901_a_327230]
-
au fost păstrați, dar înglobați în zidăria noilor fațade. l era, alături de Hala Traian (București) singura hală comercială de secol XIX care încă exista în Capitală la începutul secolului XXI. Valoarea ei istorică și culturală era considerată una de excepție, imobilul fiind clasat sub codul și identificat în Lista Monumentelor Istorice în vigoare drept Hala Matache Măcelaru, 1887, adresa poștală în "piața Botescu Haralambie 1" (adresă eronată). Hala Matache Măcelarul a mai purtat și numele de Hala Grivița, Hala Piața Haralambie
Hala Matache Măcelaru () [Corola-website/Science/324488_a_325817]
-
Mecet cântă la cantina Triumf. Grecu află unde locuiește directorul Ion Ionescu de la OSB și merge cu doi băieți pentru a-l duce cu forța la repetiția orchestrei, dar din greșeală răpesc un alt Ion Ionescu care locuia în același imobil. Grecu le dă întâlnire în următoarea sâmbătă la ora 17 la Bariera Vergului și, păcălindu-i că vor merge la o sărbătoare dintr-o comună din afara Bucureștiului, îi duce cu o ambulanță la o nuntă rurală. Orchestra cântă acolo, iar
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
sale, să construiască un spital, spre mângâierea celor în lipsă și în nevoi, spre pururea și veșnica pomenire a Sa. Spre a îndeplini acest act de voință, Safta Brâncoveanu a lăsat, la rândul ei, prin testament mai multe moșii și imobile pentru înființarea și întreținerea unui spital Brâncovenesc. Prin acest testament, Safta Brâncoveanu hotăra ca după ridicarea spitalului, „să-l înzestreze cu averi producătoare de venituri pentru buna funcționare și întreținere a acestui spital.” Astfel, prin acest testament, a lăsat moșiile
Spitalul Brâncovenesc () [Corola-website/Science/326472_a_327801]
-
român spre folosință comunității ortodoxe din Vatra Dornei, ea trecând în patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Sucevei. La acel moment, credincioșii ortodocși din localitate aveau doar o biserică de lemn veche, refăcută după primul război mondial și mutată în 1939 lânga imobilul Casei de Odihna a Fondului Bisericesc (Casa Vladimir). Aceasta a ars până la temelie la 2 septembrie 1954, în urma unui incendiu devastator, înscenat de către autoritățile comuniste. Pe parcursul anilor, numărul credincioșilor ortodocși a crescut, iar lăcașul de cult a devenit neîncăpător, iar
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
Dornei, se celebrează liturghia greco-catolică o dată la două săptămâni în biserica romano-catolică. La mijlocul secolului al XX-lea, credincioșii ortodocși din orașul Vatra Dornei aveau doar o biserică de lemn veche, refăcută după primul război mondial și mutată în 1939 lânga imobilul Casei de Odihna a Fondului Bisericesc (Casa Vladimir). Aceasta a ars până la temelie în noaptea de 2 septembrie 1954, în urma unui incendiu devastator, înscenat de către autoritățile comuniste. După incendierea bisericii parohiale, fosta biserică greco-catolică din Vatra Dornei a fost redeschisă
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
aliat cu Roma timp de peste 300 de ani. În cele din urmă a căzut în fața armatei conduse de generalului roman Camillus în 396 î.Hr.. Veii a continuat să fie ocupat după capturarea sa de către romani; Livia Drusilla a avut un imobil acolo, potrivit lui Suetonius. Orașul sub control roman, care în curând a fost asimilat de Roma, este numit de literatura de specialitate "Veii roman" pentru a fi deosebit de "Veii etruscian".
Veius () [Corola-website/Science/323596_a_324925]
-
prefectului de Bihor numit de PSD. Sinuciderea sa a avut loc de la ultimul etaj al blocului situat în București, str. Logofat Luca Stroici nr. 35. Ministerul Public a precizat că sinuciderea lui Panait, prin defenestrare de la etajul doi al unui imobil, a fost cauzată de un „complex de factori psihostresori”. Ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung a redat rezultatul investigațiilor jurnalistei Ela Simona Fica, potrivit căreia înaintea sinuciderii lui Panait a existat o divergență între acesta și fostul procuror Victor Ponta, care
Cristian Panait () [Corola-website/Science/323118_a_324447]
-
contextul iozefinismului din averile mănăstirilor secularizate ca fiind "fără utilitate publică" (adică a celor care nu întrețineau universități, școli, spitale, azile de bătrâni etc.), pentru finanțarea activităților religioase considerate de utilitate publică (plata preoților de parohie, finanțarea construcției și renovării imobilelor bisericești etc.). Fondul religionar, creat la 29 aprilie 1786, prin „Decizie pentru regularea afacerilor preoțești, bisericești și școlare în Bucovina”, emisă de Consiliul Aulic de Război din Viena, în cadrul „Planului regulativ spiritual bucovinean”, cuprindea întreaga avere bisericească ortodoxă a provinciei
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
și președintele din teritoriu al direcției. Patronul superior și ultimul organ decizional a rămas împăratul de la Viena. În 1910 fondul religionar deținea peste 250.000 hectare pădure (din totalul de 440.000 al Bucovinei), 17.000 hectare domenii latifundiare și imobile în valoare de peste o sută de milioane de coroane. În comparație cu alte Biserici ortodoxe din monarhie, veniturile fondului garantau clerului ortodox al provinciei o salarizare și o școlarizare finanțată de către stat. s-a constituit din averile Episcopiei de Rădăuți și ale
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
casă mare în Lynton, localitate din nordul comitatului Devon. El a jucat un rol major în dezvoltarea orașelor gemene Lynton și Lynmouth. A construit o cale ferată pe stânci pentru a uni cele două orașe, precum și clădirea primăriei și alte imobile publice. În mare parte ca rezultat al eforturilor lui Șir George, a fost inaugurată în 1898 Calea ferata Lynton - Barnstaple de 19 mile, aparent pentru a aduce turiști de pe magistralele de căi ferate la Barnstaple. Șir George Newnes a murit
George Newnes () [Corola-website/Science/324109_a_325438]
-
octombrie 2006, primul website care oferea acest serviciu fiind magazinuldecase.ro. Inițial, sistemul de tranzacții imobiliare directe a fost lansat doar în București. Acesta le punea la dispoziție particularilor servicii premium care includeau realizarea unui set de fotografii profesioniste ale imobilului, dar și suport și consultanță în fixarea prețului unei locuințe, aspecte legale (actele necesare vânzarii, documentele pentru cadastru și intabulare), negociere și orice altceva ce ține de procesul de tranzacționare.
Tranzacție imobiliară fără intermediar () [Corola-website/Science/324127_a_325456]
-
cultural-știintifică a țării. Locul ales, Dealul Piscului, ar fi implicat dărâmarea Crematoriului "Cenușa". Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național a emis Ordinul nr. 2391 din 16 iunie 2011 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupa valorică "A", a imobilului Crematoriul "Cenușa" din calea Șerban Vodă nr. 183, sectorul 4, București, document publicat în Monitorul Oficial nr. 530 din 27 iulie 2011, care prevede următoarele:
Crematoriul Cenușa () [Corola-website/Science/326674_a_328003]
-
prezinte acest incident straniu. Autoritățile răspund presiunii publice prin strângerea și incinerarea șobolanilor, fără să știe că operațiunea de colectare era catalizatorul pentru răspândirea ciumei bubonice. Personajul principal, dr. Bernard Rieux, trăiește confortabil într-o clădire de apartamente când portarul imobilului, dl. Michel, moare de febră. Dr. Rieux îl consultă pe colegul său, Castel, cu privire la boală și ajunge la concluzia că are loc o epidemie de ciumă în oraș. Cei doi îi anunță pe confrații medici, precum și autoritățile orășenești cu privire la teoria
Ciuma (roman) () [Corola-website/Science/325581_a_326910]
-
colecție de picturi înființată la 1 iunie 1933, prin decret regal, de regele Carol al II-lea al României, cu titulatura Pinacoteca Municipiului București, care a fost pregătită în vara anului 1933 în Bd. Lascăr Catargiu, nr. 21, într-un imobil donat în acest scop de către Ioana Urseanu, văduva amiralului Vasile Urseanu. Inaugurarea Pinacotecii a avut loc la 20 noiembrie 1933, în prezența mai multor personalități, între care și Liviu Rebreanu, Constantin Argetoianu, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Marcel Iancu, George Oprescu, Octav Doicescu
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
ceea ce duce la întocmirea de către primărie a unui regulament de amplasare a reclamelor. Acest regulament prezintă următoaele norme: Excepție la regulile impuse de primărie fac reclamele postate în scopul promovării acțiunilor municipale sau de interes național, cele amplasate pe terasele imobilelor, precum și cele amplasate pe locații care prin istoric au fost destinate acestui scop. Excepție mai fac și reclamele care fac trimitere la transportul în comun și difuzare a presei sau cele care sunt situate pe clădirile de învățământ sau cultură
Publicitate stradală () [Corola-website/Science/325040_a_326369]