13,756 matches
-
o la motorizarea armatei sovietice, prin cele 385.000 de camioane livrate în tot cursul războiului. La acestea, mai trebuie adaugate îmbrăcămintea, rațiile alimentare, materiile prime, echipamentul de semnalizare, fapt ce a permis industriei de război sovietice să se concentreze îndeosebi pe fabricarea tancurilor, tunurilor și avioanelor. Cooperarea între SUA și URSS s-a adâncit datorită unui întreg șir de interese comune. Unul dintre ele a fost zdrobirea, din punct de vedere militar, și cât mai repede cu putință, a Axei
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
totul cât ne stă în putință pentru propășirea cauzei naționale [...]. Redacția se va însufleți pururea numai din sentimentul poporului. Vom întreține legături strânse cu cei mai încercați sprijinitori ai cauzei naționale”. Articolele de fond, ideologice, politice și culturale sunt semnate îndeosebi de Vasile Goldiș, Ioan Russu-Șirianu, Vasile Mangra, Ioan Slavici, Sever Bocu, V. A. Urechia, Iosif Blaga ș.a. Secțiunea literară conține versuri, proză, teatru, critică și istorie literară, literatură populară, articole despre folclor, traduceri. Se publică poezii de D. Bolintineanu (Muma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
vidului. Mai târziu, el avea să scrie despre atomi și vid următoarele cuvinte: „Despre aceste lucruri, care implică o contradicție, trebuie neapărat să spunem că nu pot exista. Însă nimeni nu trebuie să nege faptul că Dumnezeu le poate face, îndeosebi dacă ar fi să schimbe legile naturii.“ Însă, la fel ca învățații medievali de dinaintea lui, Descartes credea că nimic nu se mișca cu adevărat în linie dreaptă, deoarece ar fi lăsat un vid în urmă. În schimb, totul în univers
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în versuri convenționale binefacerile noului regim și înfierând capitalismul și burghezia: Cântece de suferință și biruință (1946), Tălmăciri din cartea vremii (1947), Mai multă omenie... (1947), Spovedania unui atom (1947), Ale noastre, ale voastre... (1948) etc. Totodată, experimentează formule „minore”, îndeosebi literatura pentru copii, romanul de aventuri și genul SF. De pildă, Gheizerul înghețat (1969) este o încercare în linia prozei lui Jack London, condimentată cu elemente de senzațional: un reporter atașat pe lângă o expediție științifică se străduiește să lămurească enigma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
în orice formă, de a sta împotriva vremii sale, și cînd greșea ea, și cînd el era greșitul." Referiri la alți botoșăneni include Caragiale într-un post scriptum al unei scrisori din 1899 către Scipione Bădescu: "Complimente tuturor prietenilor botoșăneni, îndeosebi bunului filosof Gr. Goilav. Îi datorez de mult o îmbrățișare"; pe marele Tamberlick (Toma Cosma), artist de glorie mondială între 1840 1870, cu succese fulminante la Neapole și Lisabona, Madrid și Londra, Paris și Petersburg, îl expediază denigrator și nedemocratic
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
oțelit [...]; ...neamul meu care a așteptat poate de la mine elevația pe care predecesorii mei cunoscuți nu au avut-o." În 1928 constatase deja "cu mulțumire că din dorințele mele cele mai de căpetenie, cîteva s-au împlinit, cea mai fierbinte îndeosebi: aceea de a avea o moșie" dar nu putea uita că chiar părintele său îl dezmoștenise pe cel care era născut spre a fi bogat: "tata mi-a suflat-o" (moștenirea n.n.) căci "conta pe moștenirea averii soră-sii din
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
severă ce o practica și suferea de ficat. Ca episcop al Cezareii, Devenit mitropolit al Capadociei și ierarh peste dioceza din Pont, Sfântul Vasile a început să reorganizeze Biserica de sub jurisdicția sa, înlăturând multele abuzuri ale clerului și colegilor lui - îndeosebi simonia. În interiorul eparhiei, Sfântul Vasile s-a impus printr-o uriașă activitate dogmatică, pastorală și socială. În urma atitudinii sale neînfricate contra arianismului și a manevrelor împăratului Valens, dioceza i se împărți în două, cu două capitale episcopale: Cezareea și Tyana
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
capitalist. În privința creșterii demografice din teritoriul cercetat, după dispariția satelor Cârstești, Călugăreni și Plopi, în secolul al XVII-lea, în condiții nelămurite încă, populația satelor Belcești, Ulmi și Poleni a cunoscut mari fluctuații în cursul secolului al XVIII-lea, cauzată îndeosebi de fiscalitatea practicată de regimul fanariot, precum și de abuzurile administrației de stat. Pentru a releva acest aspect este suficient să menționăm că potrivit recensământului populației Moldovei, realizat sub regimul ocupației militare rusești, în anii 1772-1773 și 1774, în numai un
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
așa cum au fost spătarul Ioan Neculce 63 logofătul Constantin Catargiu 64, aga Manolachi Radu65, marele logofăt Neculai Cantacuzino 66 sau vornicul Vasile Ghica 67. Acest contingent a căpătat consistență prin aportul unor elemente specifice micii burghezii, ai căror exponenți erau îndeosebi negustorii evrei sau armeni; cei dintâi au emigrat, progresiv, în Principate, mai ales din Ucraina și Galiția, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, așezându-se, cu predilecție, în Moldova. Renumiți negustori și buni meșteșugari, evreii au fost folosiți
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
negustorii evrei sau armeni; cei dintâi au emigrat, progresiv, în Principate, mai ales din Ucraina și Galiția, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, așezându-se, cu predilecție, în Moldova. Renumiți negustori și buni meșteșugari, evreii au fost folosiți îndeosebi de stăpânii de moșii aflate în ținuturile nordice ale Moldovei, ca intermediari în valorificarea băuturilor spirtoase obținute prin prelucrarea cerealelor, având în vedere că, deși produsele agricole erau solicitate la export, avantajele acestora erau minime, pentru că transportul spre portul Galați
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
această parte a țării, pe piața externă - așa cum am mai menționat - nu era rentabilă, datorită cheltuielilor suplimentare de transport, debușeul de vite din zonă prezenta un deosebit interes pentru negustorii străini și autohtoni, care obțineau mari venituri prin exportul vitelor îndeosebi în Imperiul habsburgic. Între negustorii străini, armenii erau cei mai activi; la 1831 erau menționați pe moșia Belcești, Ion Hranos, Petre Șufaru zis Pișta Lazăr, și Vartan Sorocan, care, prin condiția juridică de sudiți (supuși străini, n.ns.), beneficiau de
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
apă, să se determine aportul suplimentar zilnic de magneziu în cazul carențelor grave. 19 Bila conține o soluție apoasă de săruri de magneziu ale acizilor biliari. Din acest motiv, sulfatul de magneziu hidratat este folosit (sub denumirea de „sare amară”), îndeosebi în medicina veterinară, ca laxativ datorită acțiunii sale colagoge; pentru aceasta se comercializează plicuri de „sare amară” de 50 g. Limitarea utilizării sale în medicina umană este cauzată de acțiunea sa sedativă și anticonvulsivantă. O fiolă de sulfat de magneziu
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
permite diferențierea elitei de vulg și trasarea frontierelor invizibile separând pe cei rafinați de cei mai puțin rafinați. Pentru femeile mondene, modă este o preocupare permanentă și palpitanta (uneori unică). Fenomenul modei se accelerează în Secolul Luminilor și "se impune îndeosebi la Paris, unde aristocrații sunt obligați să strălucească și să inventeze continuu noi semne distinctive, ca să-și mențină distanță față de cei care îi imită. Intensitatea acestei competiții destinate să reafirme constant diferențele sociale în fața concurenților produce o artă de consum
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai slabe de exemplu voința, stăpânirea de sine și altele. Pe această linie de gândire s-a observat că nu toate aceste elemente psihice stau toate pe același plan și nu trebuie observate în mod izolat, ci pe ansamblu și, îndeosebi, în felul cum se grupează, că mai importantă este "constelația" lor, spre exemplu impulsuri puternice și voință slabă ; asemenea constelații și structurări au un anumit accent de durată și stabilitate, de exemplu, la recidiviști aceste elemente sunt mai vădite (J.
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
criminali. În felul acesta, criminalul este o persoană care se deosebește totuși de noncriminal, este o personalitate înclinată spre crimă, adică o personalitate criminală. Această problemă a trăsăturilor de bază și specifice criminalilor a fost sesizată de mult în criminologie, îndeosebi de criminologia clinică și în special în problema etiologiei crimei. Autori ca Pinatel, Di Tulio, Kinberg, De Greeff și alții au cercetat și au formulat, pe baza acestor trăsături, teoria personalității criminale. S-au menționat trăsături psihologice caracteristice la criminali
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
răspuns, criminalul este lipsit de prevedere, criminalul nu are stăpânire de sine, nu are putere de inhibiție a pornirilor sale antisociale etc. S-a dovedit că aceste trăsături sau capacități psihice nu sunt suficiente ca să oprească pornirea criminală. Criminologia modernă, îndeosebi criminologia clinică, au scos în evidență trăsături ale criminalului care sunt mai puternice decât lipsa de prevedere, inhibiția etc. și datorită cărora criminalul nu se oprește de la comiterea faptei criminale, trăsături cum sunt: agresivitatea, egoismul sau altele de natura acestora
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
energetic, filosofia lui C. Rădulescu-Motru, din perspectiva structurii formale a unui concept fundamental în filosofia kantiană: conceptul finalității. Bibliografia a fost completată cu titluri de lucrări semnificative pentru demersul din carte, publicate după apariția primei ediții a acesteia. Este vorba îndeosebi despre ediții noi ale unor lucrări ale lui C. Rădulescu-Motru și ale lui Imm. Kant (traduceri noi în limba română) și lucrări, studii despre operele filosofice ale acestora. Se cuvine să mulțumesc, pentru felul în care mi-a fost întâmpinată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Influențele, în cazul filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, sunt mai degrabă atitudini exemplare ale unor contemporani, profesori ai săi, pe care el le-a prelucrat în propria sa atitudine, uneori cu mult mai pronunțat filosofică. Astfel, Titu Maiorescu i-a inspirat îndeosebi partea de filosofie socială a operei. Iar profesorul sau de psihologie de la Leipzig, W. Wundt, i-a influențat mai cu seamă lucrările psihologico-aplicative și, poate, sub aspect metodologic, pe cele de psihologia poporului român. A luat cunoștință cu filosofia lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
una dintre premisele sale. Premisele unei filosofii sunt gânduri lucrătoare în "sistemul" ei. Așadar, ele se regăsesc în toate momentele acestuia. Unele dintre premisele personalismului energetic sunt propriu-zis filosofice, altele extrafilosofice: culturale, politice, psihologice etc. (Premisele formulate aici au semnificație îndeosebi în ordinea interpretării personalismului energetic ca reconstrucție a umanului. De altminteri, nu mi-am propus prezentarea pe larg a surselor și premiselor într-o secțiune anume a lucrării, dar vor fi evocate și, uneori, prezentate pe larg cele care au
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se înfățișează ca o condiție necesară (uneori, și suficientă) pentru orice reconstrucție filosofică. Șansele și limitele, problemele, intențiile și modelul de cunoaștere pe care le-ar întruchipa o asemenea disciplină sunt discutate de filosoful german amintit mai devreme, Max Scheler, îndeosebi în lucrarea Locul omului în cosmos.35 În perioada în care apăreau studiile de antropologie filosofică ale lui Max Scheler, în filosofia europeană se petrecea un alt fapt semnificativ pentru destinul problemei omului; este vorba despre încercarea lui Martin Heidegger
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în care apăreau studiile de antropologie filosofică ale lui Max Scheler, în filosofia europeană se petrecea un alt fapt semnificativ pentru destinul problemei omului; este vorba despre încercarea lui Martin Heidegger de a interpreta într-un mod "antropologic" Criticile kantiene, îndeosebi Critica rațiunii pure, pornind de la ideea că în filosofia critică se află, ca fapt esențial, un discurs asupra omului ca ființă finită. Pe acest temei, Heidegger scotea la iveală sensuri ale modelului unei ontologii a umanului ca "ontologie fundamentală"; modelul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și, în al doilea rând, să realizeze treapta următoare de generalizare, cea filosofică propriu-zisă"106. De aceste niveluri putem lua cunoștință fie urmărind succesiunea lucrărilor filosofului (astfel, primele studii, între care Știință și energie (1901), Puterea sufletească (1908) abordează personalitatea îndeosebi din punct de vedere științific, pe când în următoarele, cum ar fi Elemente de metafizică (1912) Personalismul energetic (1927), Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor (1932), personalitatea este vizată în forma "generalizărilor" filosofice); fie orientându-ne către problematica personalismului energetic, pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca un punct de echilibru între natură (condiționat) și Absolut (Necondiționat). Deși în scenariul determinismului prin finalitate, construit în analogie formală cu conceptul kantian al finalității, lipsește instanța Divinității, totuși, în aplicarea sa, corespunzătoare "lucrării" sale ordonatoare pentru evoluția universului, îndeosebi în faza sa umană, reperul Absolutului este prezent. Omul nu poate fi judecat decât prin această poziție intermediară; el finalizează evoluția energiei-ca-natură, iar finalitatea este expresia "neputinței" lui de a se desprinde total de natură, pentru a deveni absolut. Finalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sa problematică) în modelul unei ontologii a umanului. Ceea ce urmează în planul interpretării de față are și sensul de a justifica această ultimă evaluare, de altfel firească, într-o oarecare măsură, chiar pe temeiul celor prezentate până aici în privința legăturilor îndeosebi formale dintre personalismul energetic și filosofia lui Kant. I.4. Corespondențe antropologice între personalismul energetic și filosofia kantiană Se cuvine să formulăm în finalul acestui capitol al cărui demers a condus către ideea că personalismul energetic poate fi socotit, după
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitate; ea dobândește universalitate prin extindere, din orizontul personalizării, la totalitatea existenței. Punctele de vedere asupra locului finalității în filosofia lui C. Rădulescu-Motru se înscriu într-un spațiu de interpretare cuprins între susținerea fără rezerve a finalismului ca notă definitorie, îndeosebi a ultimilor lucrări ale operei sale ("Rădulescu-Motru nu opune determinismului "mecanic" un alt tip de determinism, ci în mod neechivoc finalismul"150) și aprecierea personalismului energetic ca o concepție determinist-teleologică ("Concepția lui C.Rădulescu-Motru e o concepție deterministă, teleologică, energetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]