24,313 matches
-
mentalității cu privire la efectul investițiilor aducătoare de venituri - dezvoltarea relației cu societatea civilă (ONG, fundații) și cu etnia romă prin intermediul Centrului Comunitar - revitalizarea infrastructurii cultural-istorice - reabilitare infrastructură urbană (cale rulare tramvai, străzi, trotuare) - îmbunătățirea factorilor de mediu și a sănătății publice Amenințări: - mentalitate rigidă a comunității - situație juridică incertă a unor proprietăți - nevoi de subzistență neacoperite - rigiditate parteneri - nerespectare termene contracte - opoțiție din partea comunității locale - disensiuni politice OBIECTIV GENERAL/ SCOPUL: Reabilitarea și dezvoltarea zonei Cuza Vodă - Baș Ceauș din punct de vedere
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
neîncrederea în autoritățile publice) - populație relativ îmbătrânită Oportunități: - Schimbarea mentalității cu privire la efectul investițiilor aducătoare de venituri - Dezvoltarea relațiilor cu societatea civilă și cu etnia rromă prin centrul de cartier - Dezvoltarea infrastructurii școlare - Revitalizarea infrastructurii cultural-istorice - Stimularea dezvoltării infrastructurii de afaceri Amenințări: - Neimplemantarea adecvată a strategiei de dezvoltare a zonei metropolitane - Calamități naturale (alunecări de teren) - Mentalitatea rigidă a comunității - Migrarea specialiștilor - Ineficiența transportului în comun - Situația juridică neclară a unor proprietăți - Exproprieri forțate - Nevoi de subzistență neacoperite - Creșterea costului vieții (scăderea
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
dezvoltare, care să fundamenteze pașii concreți pentru atingerea țintelor strategiei. Până în prezent am parcurs un număr de pași pe acest drum : 1. am pregătit cu privire la dezvoltarea municipiului Iași o analiză a punctelor sale tari, a punctelor slabe, a oportunităților și amenințărilor: așa- numita analiză SWOT; 2. în cadrul unei mese rotunde, am pus analiza SWOT în discuția mai multor specialiști ai orașului, pe probleme economice, sociale, urbanistice, de infrastructură și de mediu; 3. pe această bază am definit scenariile pentru viitoarea dezvoltare
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
de propriile lor interese și capacități. În momentul în care apar conflicte majore de interese între două sau mai multe state, conflictul este inevitabil, în lipsa unor mecanisme care să-l suplinească. Așadar, în sistemul internațional, statele sunt întotdeauna suspicioase cu privire la amenințarea cu folosirea forței asupra lor de către alte state. De aceea, ele caută constant să și maximizeze puterea în vederea maximizării propriei securități. Balanța de putere în această situație nu este decât un mecanism de reducere a posibilităților de izbucnire a războiului
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
modalitate de a cerceta într-o manieră științifică originile conflictelor, cum pot fi ele evitate, iar dacă izbucnesc, cum sunt conduse, cum se încheie pacea și ce urmează după aceea. Pe măsura dezvoltării Relațiilor Internaționale, studierea folosirii forței și a amenințării cu forța între state nu a mai fost decât o parte dintr-un întreg mult mai larg, toate preocupările intelectuale legate de posibilitatea utilizării coerciției între actorii internaționali fiind grupate în subdomeniul Studiilor de Securitate. Prin importanța consecințelor, conflictele interstatale
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
cunoscută sub numele de dilema securității. Noțiunea este abordată apoi la nivel sistemic prin intermediul locului special pe care îl ocupă marile puteri în discutarea sa, iar ultima secțiune este dedicată formulării câtorva concluzii și observații. Securitatea națională ca lipsă a amenințărilor la adresa statului Termenii pace și securitate sunt folosiți de multe ori într-o manieră puțin diferențiată. În Carta Națiunilor Unite, de exemplu, sunt tratați împreună. Cu toate acestea, înțelesurile lor diferă: starea de pace desemnează lipsa unui conflict armat, pe când
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
securitate sunt folosiți de multe ori într-o manieră puțin diferențiată. În Carta Națiunilor Unite, de exemplu, sunt tratați împreună. Cu toate acestea, înțelesurile lor diferă: starea de pace desemnează lipsa unui conflict armat, pe când securitatea se referă la lipsa amenințărilor. Ca noțiune impusă în relațiile internaționale de realism paradigmă teoretică statocentrică, amenințările în cauză sunt de obicei cele cu care se confruntă statul. În capitolul de față, termenul securitate va fi prezentat în lumina acestei abordări. Ca pentru oricare alt
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
Carta Națiunilor Unite, de exemplu, sunt tratați împreună. Cu toate acestea, înțelesurile lor diferă: starea de pace desemnează lipsa unui conflict armat, pe când securitatea se referă la lipsa amenințărilor. Ca noțiune impusă în relațiile internaționale de realism paradigmă teoretică statocentrică, amenințările în cauză sunt de obicei cele cu care se confruntă statul. În capitolul de față, termenul securitate va fi prezentat în lumina acestei abordări. Ca pentru oricare alt concept din științele sociale, și pentru acesta este greu de formulat o
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
oricare alt concept din științele sociale, și pentru acesta este greu de formulat o definție clară și general acceptată. Una dintre cele mai cunoscute și folosite îi aparține lui Arnold Wolfers, care afirmă că securitatea, în sens obiectiv, măsoară absența amenințărilor la adresa valorilor dobândite, iar într-un sens subiectiv, absența temerii că asemenea valori vor fi atacate. În privința valorilor de apărat, perspectivele de inspirație realistă presupun că obiectivul fundamental al oricărui stat este propria supraviețuire. În anarhie, supraviețuitea este scopul cel
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
-și urmărească pe cont propriu supraviețuirea ca entitate suverană sau, mai larg, apărarea valorilor ori intereselor, în primul rând a celor considerate fundamentale (independența, integritatea teritorială etc.). Ca termen generic, securitatea unui stat se referă în primul rând la lipsa amenințărilor la adresa acestor valori și interese, precum și la capacitatea sa de a le apăra cu succes în caz de pericol. Prin împărțirea spațiului politic în reglementat și anarhic, statul trebuie să facă față, în primul rând, amenințărilor venite din exterior. În
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
primul rând la lipsa amenințărilor la adresa acestor valori și interese, precum și la capacitatea sa de a le apăra cu succes în caz de pericol. Prin împărțirea spațiului politic în reglementat și anarhic, statul trebuie să facă față, în primul rând, amenințărilor venite din exterior. În regiunea internă există autoritatea legitimă care poate impune ordinea, statul preocupându se de securitatea indivizilor. Controlul asupra violenței îi permite să împiedice sau măcar să pedepsească orice folosire neautorizată a forței împotriva cetățenilor săi. Mediul extern în
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
definirii securității naționale în asemenea termeni. El arată că volatilitatea politicului face ca identificarea valorilor și intereselor considerate cardinale să fie mai degrabă temporară, și nu definitivă. Wolfers observă că există componente obiective și subiective ale intereselor naționale, precum și ale amenințărilor la care acestea sunt supuse. Politicile pe care le vor adopta statele în vederea asigurării securității vor fi definite în funcție de interesele naționale identificate și a amenințărilor la adresa acestora. Dintr-o asemenea formulare reiese că problematica securității unui stat este, mai întâi
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
nu definitivă. Wolfers observă că există componente obiective și subiective ale intereselor naționale, precum și ale amenințărilor la care acestea sunt supuse. Politicile pe care le vor adopta statele în vederea asigurării securității vor fi definite în funcție de interesele naționale identificate și a amenințărilor la adresa acestora. Dintr-o asemenea formulare reiese că problematica securității unui stat este, mai întâi de toate, o chestiune de percepție. Modul în care sunt identificate de către state (de fapt, mai degrabă de către elite și de către decidenții politici) interesele și
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
la adresa acestora. Dintr-o asemenea formulare reiese că problematica securității unui stat este, mai întâi de toate, o chestiune de percepție. Modul în care sunt identificate de către state (de fapt, mai degrabă de către elite și de către decidenții politici) interesele și amenințările determină și politica statului respectiv, precum și comportamentul său în arena internațională. Latura subiectivă a abordării problematicii securității unui stat face ca modul în care un decident primește informațiile (de multe ori incomplete), le analizează, le acordă sau nu credibilitate ori
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
ca modul în care un decident primește informațiile (de multe ori incomplete), le analizează, le acordă sau nu credibilitate ori anticipează, mai mult sau mai puțin corect, reacțiile altor actori să determine gestionarea unei crize o situație în care o amenințare se acutizează, putând trece într-un timp foarte scurt din sfera posibilului în cea a faptelor. Consecințele unor eventuale percepții greșite pot fi extrem de dramatice. Discutarea securității în grila de tip realist implică luarea în considerare și a presupunerii făcute
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
ci doar relativă, afirmă Barry Buzan. Dilema securității Caracteristicile mediului, precum anarhia ori competitivitatea, fac din asigurarea securității o prioritate absolută pentru orice stat, ce trebuie să caute să-și maximizeze șansele de a face față cu succes unei eventuale amenințări. Statele își vor pregăti instrumentul militar pentru protejarea propriilor interese. Pregătirile pentru apărare cum ar fi, de exemplu, înarmarea sau retehnologizarea arsenalului vor fi însă privite drept potențial amenințătoare de către alte state care, la rândul lor, vor trebui să-și
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
de securitate). Toate aceste instituții vor fi tratate pe larg în capitolele următoare. Rolul marilor puteri în definirea securității internaționale Se observă că, dacă înțelesul fundamental al termenului securitate desemnează o stare în care un stat nu se confruntă cu amenințări (nu le percepe), noțiunea a fost extinsă la nivel sistemic. Securitatea internațională indica inițial o situație neconflictuală între state, mai ales între marile puteri. Prin simpla lor definiție, marile puteri au interese ce se extind asupra întregului sistem internațional, astfel încât
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
darul de a aduce în atenția cercetătorilor, decidenților și opiniei publice mondiale teme considerate până atunci secundare: conflictele dintre puterile minore, genocidurile la care populații întregi fuseseră supuse în zone din afara arenei marilor jucători, conștientizarea de o manieră sistematică a amenințărilor venite din partea unor grupuri subsau transetatice, costurile pe care le suportă mediul datorită dezvoltării economice etc. În cei mai bine de 40 de ani scurși de la începutul constituirii domeniului, Relațiile Internaționale făcuseră deja progrese teoretice majore. Răspunsul pe care cercetătorii
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
fizica nucleară (fisiunea nucleeloră. Și nu îndrăznesc să mai comentez nimic, lăsându-vă pe dumneavoastră să faceți conexiunile și să trageți concluziile. * * * În anul 1633 astronomul, fizicianul și filosoful Galileo Galilei era forțat de temuta Inchiziție să-și retragă, sub amenințarea torturii, afirmația că Pământul se mișcă în jurul Soarelui. Astfel, teoria heliocentrică, considerată ca fiind o erezie de către Biserica Catolică, era trecută sub tăcere. Acest fapt se întâmpla datorită atitudinii iraționale a Bisericii, care considera că Dumnezeu crease Pământul pentru Om
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
adică nu poate alege liber și face ceea ce vrea. Aceste concluzii ar fi avut consecințe devastatoare pentru morala creștină. Dacă omul nu este liber, dacă acțiunile sale nu i se datorează, atunci el nu poartă responsabilitatea lor. În acest caz, amenințarea și promisiunea , sfatul și interdicția, răsplata și pedeapsa și-ar pierde utilitatea și sensul. Teologii creștini nu puteau să admită însă o asemenea consecință care anihila însuși sensul doctrinei, ” Omul este înzestrat cu liber arbitru ”, recunoaște Toma din Aquino. Un
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
parte dintr-o mitologie. J.P. Sartre este de părere că orice ”lucru care există s-a născut fără nici un motiv”, așadar, corelația libertății cu necesitatea dispare. Pentru ca un lucru să reprezinte o constrângere la adresa omului, el trebuie să constituie o amenințare pentru acesta. Amenințările la adresa libertății mele de voință, depind , până la urmă tot de mine, îmi aparțin, deoarece caracterul lor decurge din proiectele și dorințele mele. Concluzia este că, nu există constrângeri exterioare , și omul nu-și poate justifica actele de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
mitologie. J.P. Sartre este de părere că orice ”lucru care există s-a născut fără nici un motiv”, așadar, corelația libertății cu necesitatea dispare. Pentru ca un lucru să reprezinte o constrângere la adresa omului, el trebuie să constituie o amenințare pentru acesta. Amenințările la adresa libertății mele de voință, depind , până la urmă tot de mine, îmi aparțin, deoarece caracterul lor decurge din proiectele și dorințele mele. Concluzia este că, nu există constrângeri exterioare , și omul nu-și poate justifica actele de bază unor atari
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
nu i se datorează, ci îi sunt dictate în mod implacabil, atunci el nu poartă responsabilitatea lor, nu poate fi nici blamat, nici lăudat pentru faptele sale și nici determinat prin educație religioasă să se perfecționeze moral, în acest caz amenințarea și promisiunea, sfatul și interdicția, răsplata și pedeapsa și-ar pierde utilitatea și sensul, omul ar fi anulat ca ființă morală. Admiterea liberului arbitru constituie o necesitate pentru gândirea teologică, care a construit un sistem complex de argumente bazat pe
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
aparține; efectul de halou: exagerarea unei trăsături sau impresii; atribuirea: stabilirea cauzei / cauzelor comportamentului unei alte persoane; proiectarea: presupunerea că propriile motivații pot explica comportamentul altora; apărarea în fața percepției: tendința de a evita sau bloca anumiți stimuli percepuți ca o amenințare în raport cu nevoile și interesele proprii. 1.4. Comunicarea nonverbală Comunicarea mesajului verbal este însoțită, de cele mai multe ori, de elemente nonverbale: tonalitate în voce, animația corporală (expresia feței, poziția corpului și a membrelor, mersul) poziția în raport cu vorbitorul (păstrarea distanței și utilizarea
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
sunt solicitați. Din cauza incertitudinii copilul trăiește teama de separare și tinde să fie timorat în manifestarea comportamentului de explorare a mediului său. Acest model este menținut de părinți care uneori sunt disponibili și dispuși să acorde ajutor și alteori nu. Amenințările cu bătaia și cu abandonul sunt folosite în creșterea și educarea lui. Acest mod de atașament îl observăm la copilul iubitor care își sacrifică propriile nevoi pentru a le satisface pe ale adulților. 2.2. Interacțiunea și atașamentul între părinți
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]