13,774 matches
-
predicție privind efectele pe termen scurt ale expunerii la violență TV În continuare vom analiza relația dintre expunerea la TV și reacția pe termen scurt la conținutul violent al emisiunilor televizate. În cercetarea din 2005 privind comportamentul consumului de programe audiovizuale al elevilor (7-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani), s-a constatat că expunerea la TV este majoritară, față de celelalte medii de informare (radio, Internet) pentru toate grupele de vârstă. Așa cum reiese din literatura internațională, expunerea la violența televizuală are efecte
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la violența din filme și la violența de la știri. Influențe mai slabe apar și din cauza vârstei (cu cât crește vârsta, efectele scad) și a prezenței în casă a unui număr mai mare de echipamente electronice care facilitează accesul la mediile audiovizuale. Tabelul 1. Influența scenelor de violență la TV asupra copiilor (7-10 ani) pe sexe Predictori Total (N = 1.102) β* Băieți (N = 551) β* Fete (N = 551) β* Violența percepută în filme 0,247 0,252 0,236 Violența percepută
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violenței televizuale (grila de toamnă)”, raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA, HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro, octombrie-noiembrie 2004. *** „Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (11-14 ani, 15-18 ani)”, raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare și CURS, studiu finanțat de CNA HYPERLINK "http://www.cna.ro" , HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro, iulie 2005
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare și CURS, studiu finanțat de CNA HYPERLINK "http://www.cna.ro" , HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro, iulie 2005. *** „Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (7-10 ani)”, raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare și CURS, studiu finanțat de CAN, HYPERLINK "http://www.cna.ro" HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro, noiembrie 2005. Abstract In
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
semnalizate în timpul intervalului monitorizat, canalul TV muzical Atomic TV nu este prezent în analiză. Plasarea programelor TV în grilă Monitorizarea aplicării signalecticii urmărește mai întâi dacă programele TV au fost plasate corespunzător, evitându-se difuzarea programelor de tip AP (producțiile audiovizuale care pot fi vizionate de către minorii sub 12 ani numai cu acordul sau împreună cu familia) înainte de sau imediat după emisiuni destinate copiilor, a programelor de tip 12 (interzise minorilor sub 12 ani) înainte de ora 20,00 sau a programelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
licee, prin campanii sociale de informare, prin stimularea constituirii unor asociații ale părinților pentru a răspunde provocărilor violenței TV etc.) devine un aspect-cheie în problema protecției minorilor în fața violenței televizuale. Bibliografie Antim, Corneliu. (2004). „O mână întinsă societății civile”, Forum Audiovizual, 1, 34-35. Antim, Corneliu. (2004). „Vătămătoarele capcane ale televiziunii”, Forum Audiovizual, 1, 22-24. Coman, Mihai. (1999). Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași. DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra. [1989] (1999). Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași. Drăgan, Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ale părinților pentru a răspunde provocărilor violenței TV etc.) devine un aspect-cheie în problema protecției minorilor în fața violenței televizuale. Bibliografie Antim, Corneliu. (2004). „O mână întinsă societății civile”, Forum Audiovizual, 1, 34-35. Antim, Corneliu. (2004). „Vătămătoarele capcane ale televiziunii”, Forum Audiovizual, 1, 22-24. Coman, Mihai. (1999). Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași. DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra. [1989] (1999). Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași. Drăgan, Ioan, Dâmboeanu, Cristina, Georgescu, Georgiana. (2003). „Adolescenții și televiziunea. Tipologii ale televizionării
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televiziunea. Tipologii ale televizionării”, Revista Română de Comunicare și Relații Publice, 6-7, pp. 129-140. Drăgan, Ioan. (1996). Paradigme ale comunicării de masă, Casa de Editură și Presă „Șansa” SRL, București. Federman, Joel. (2004). „Riscurile expunerii la violența de la televiziune”, Forum Audiovizual, 1, 35-37. Fiske, John, Hartley, John. [1978] (2002). Semnele televiziunii, Editura Institutul European, Iași. Haineș, Rosemarie. (2000). Comunicarea televizuală, Editura Eficient, București. Jones, Gerard. (2004). „Violența benefică”, Forum Audiovizual, 1, 37. Jost, François. (1999). Introduction à l’analyse de la télévision
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
București. Federman, Joel. (2004). „Riscurile expunerii la violența de la televiziune”, Forum Audiovizual, 1, 35-37. Fiske, John, Hartley, John. [1978] (2002). Semnele televiziunii, Editura Institutul European, Iași. Haineș, Rosemarie. (2000). Comunicarea televizuală, Editura Eficient, București. Jones, Gerard. (2004). „Violența benefică”, Forum Audiovizual, 1, 37. Jost, François. (1999). Introduction à l’analyse de la télévision, Ellipses Edition, Paris. Livingstone, Sonia M. (1998). Making Sense of Television. The Psychology of Audience Interpretation, Pergaman Press. Morley, David. (1994). Television, Audiences and Cultural Studies, Routledge, Londra și
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
David. (1994). Television, Audiences and Cultural Studies, Routledge, Londra și New York. Silverstone, Roger. (1999). Televiziunea în viața cotidiană, Editura Polirom, Iași. Tudose, Florin. (2004). „Televiziunea - un drog cu efect pe termen lung sau cum poate fi desfigurată o generație”, Forum Audiovizual, 1, 10-13. *** Directiva „Televiziunea fără frontiere”, Directiva Consiliului (89/552/CEE) privind coroborarea unor prevederi stabilite prin dispoziții legale, de reglementare și administrative în statele membre, cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune, modificată prin Directiva Parlamentului European
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la télévision” (coord. Blandine Kriegel), beneficiar Ministerul Culturii și Comunicațiilor, Franța,. HYPERLINK "http://www.culture.gouv.fr/culture/actualites/communiq/aillagon/RapportBK.rtf" http://www.culture.gouv.fr/culture/actualites/communiq/aillagon/RapportBK.rtf. *** Analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani), România, iulie 2005, Raport CURS - Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, beneficiar Consiliul Național al Audiovizualului, HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro. *** Decizia Consiliului Național al
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
consistent part of the children under 14). Primit la redacție: martie 2006 Violența din desenele animate: între realitate și percepție Anca Velicu Universitatea din București Violența din desenele animate: între realitate și percepție Studiul de față prezintă violența televizuală din audiovizualul românesc pe doi vectori de interes: 1. primul vector privește conținutul de violență pe care îl au desenele animate prezentate de două dintre canalele TV internaționale pentru copii care emit și în România, este vorba despre Cartoon Network și actualul
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
poate avea, este o întrebare legitimă și de interes pentru sociologie, dar și pentru publicul mai larg preocupat de problema violenței televizuale în general. Subiect de interes public și științific, violența televizuală este problema principală pe care o ridică mass-media audiovizuale, cel puțin în partea lor ficțională. Astfel, fie că este vorba despre violență fizică, despre violență verbală sau psihologică, conținutul de violență a unui program face obiectul discuțiilor atât în mediul academic, cât și în societatea civilă și, nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la nivel individual, cât și la nivelul societății, pe termen lung și scurt, dar și studiul percepției pe care publicul o are despre cantitatea de violență prezentă în diferite genuri televizuale. Obiectivele cercetării Studiul de față prezintă violența televizuală din audiovizualul românesc pe doi vectori de interes: 1. primul vector privește conținutul de violență pe care îl au desenele animate prezentate de două dintre canalele TV internaționale pentru copii care emit și în România, este vorba despre Cartoon Network și actualul
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC) în noiembrie 2004 la comanda CNA. Al doilea set de date, cele care privesc audiența, impactul, percepțiile, a fost cules pe parcursul a două cercetări și anume „Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (11-14 ani și 15-18 ani)” (iulie 2005), „Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (7-10 ani) și analize comparative pe trei grupe de vârstă (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani) privind modele culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care privesc audiența, impactul, percepțiile, a fost cules pe parcursul a două cercetări și anume „Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (11-14 ani și 15-18 ani)” (iulie 2005), „Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (7-10 ani) și analize comparative pe trei grupe de vârstă (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani) privind modele culturale” (noiembrie 2005), ambele realizate de CURS în colaborare cu CSMNTC, beneficiar fiind CNA-ul. Ca metodologie, prima cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Une violence en mal de transgression. Du contenu des scénarios à la réception des images, în Esprit, 293, martie-aprilie. Neveu, Erik (1999), Pour en finir avec «l’enfantisme», Reseaux, Hermes, 92-93. *** Raportul Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (7-10 ani) și analize comparative pe trei grupe de vârstă (7-10 ani, 11-14 ani si 15-18 ani) privind modele culturale, realizat de CURS-SA împreună cu CSMNTC, beneficiar CNA, HYPERLINK "http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html" http://www
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
privind modele culturale, realizat de CURS-SA împreună cu CSMNTC, beneficiar CNA, HYPERLINK "http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html" http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html, ultima accesare 1 septembrie 2006. *** Raportul Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (11-14 ani și 15-18 ani), realizat de CURS-SA împreună cu CSMNTC, beneficiar CNA, la HYPERLINK "http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html" http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html, ultima accesare 1 septembrie 2006. *** Raportul Evaluarea reprezentării violenței
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
să dispară. Alți autori ca G. Reisman sau J. Ellul au reproșat comunicării de masă faptul că nu angajează un efort susținut de raportare activă la conținutul mesajului din partea receptorilor, care riscă să accepte totul, să creadă totul. „Asimilarea mesajelor audiovizuale fără efort personal de gândire critică, constructivă, originală, prin simpla reținere, conduce la pasivitate intelectuală, apatie și superfecialitate” (Albulescu, 2003, p. 135). În cursul vizionării programelor de televiziune, de exemplu, spectatorul este „dirijat” de succesiunea rapidă a imaginilor și este
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
că include cele mai recente cercetări și teorii ale psihologiei sociale, autorul vizând în mod special secțiuni inovatoare ale acestui domeniu sociouman. Nicoleta Uțică Potrivit datelor rezultate din ancheta la nivel național pe tema „Analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (11-14 ani și 15-18 ani)”, efectuată în iulie 2005, realizată de CURS în colaborare cu Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, în beneficiul Consiliului Național al Audiovizualului. Raportul KRIEGEL - pe tema La violence à la
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
15-18 ani. Eșantioanerea a fost făcută de asemenea de către institutul CURS, mai multe date despre construcția eșantioanelor putând fi găsite la http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html. Datele privind violența din filme aparțin primei cercetări a reprezentării violenței în audiovizualul românesc, din august 2004 (vezi http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html) * Prelucrarea datelor și graficele din articol aparțin autorului și s-au efectuat pe baza datelor culese în cadrul diferitelor cercetări la care acesta a luat parte; va fi citată
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pt greseala Daca nu e vreti sa dam de trei ori cu apud, am cautat acum si sursa originala ar fi (Huesmann et al., 1984) Daca am bagat aceasta nota, se intelege? Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (7-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani), raport de cercetare al Centrului de Studii Media și noi Tehnologii de Comunicare și CURS, două studii finanțate de CNA (iulie și noiembrie 2005), HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
copilăriei, dar anormală și periculoasă la vârsta maturității. Toți aceștia - adică o mare parte a populației - sunt receptivi la cultura de masă și pot fi ușor manipulați. Începând din anii ’60-’70, adică odată cu proliferarea la nivel planetar a mijloacelor audiovizuale - și în special a televiziunii -, răspândirea culturii de masă moderne și postmoderne se poate realiza fără nici un fel de bariere. În această perioadă însă s-a adâncit prăpastia culturală și a proliferat enorm „ciclopismul de specialitate”. S-a produs, în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Giroux au continuat însă în anii ’90. În anii ’80, s-a răspândit în SUA „teleevanghelismul” - o modalitate de răspândire a culturii în rândul maselor, în special a clasei de mijloc. Această popular culture era susținută mai ales prin mijloace audiovizuale. Alan Wieder (1988) a publicat o serie de fotografii reprezentând copii în scopul ilustrării diferențelor de rasă, de clasă și de sex72. Elizabeth Ellsworth a realizat ea însăși numeroase filme documentare și a analizat impactul lor educațional (Ellsworth și Whatley
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
decât adulții. Televizorul are deasemenea partea lui de nocivitate. Într-o familie care își petrece mult timp în fața televizorului sau computerului, problemele de dezvoltare și/sau de sănătate ale copilului pot fi ignorate. Anchetele asupra "comportamentelor de consum de programe audiovizuale ale elevilor" realizate prin contract cu C.N.A. de catre CURS S.A. în cooperare cu Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, Universitatea București, converg spre concluzia că televiziunea reușește să impună în scurgerea istorică a generațiilor și a tipologiilor
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]