12,919 matches
-
pentru Liga 1 pentru sezonul 2013-2014. Pe 6 iulie Comitetul Executiv al FRF a hotărât ca în primul eșalon să participe 18 formații. Mircea Sandu a anunțat că pentru a decide cea de-a optsprezecea echipă se va disputa un baraj între Concordia și Rapid. Acest baraj a avut loc pe 13 iulie, pe Stadionul Dinamo la ora 21.00, și a fost câștigat de Rapid cu 2-1. Concordia a contestat însă legalitatea acestui baraj, întrucât Rapidul nu avea licență pentru
FC Rapid București () [Corola-website/Science/297454_a_298783]
-
Pe 6 iulie Comitetul Executiv al FRF a hotărât ca în primul eșalon să participe 18 formații. Mircea Sandu a anunțat că pentru a decide cea de-a optsprezecea echipă se va disputa un baraj între Concordia și Rapid. Acest baraj a avut loc pe 13 iulie, pe Stadionul Dinamo la ora 21.00, și a fost câștigat de Rapid cu 2-1. Concordia a contestat însă legalitatea acestui baraj, întrucât Rapidul nu avea licență pentru Liga I. După ce deja se disputaseră
FC Rapid București () [Corola-website/Science/297454_a_298783]
-
optsprezecea echipă se va disputa un baraj între Concordia și Rapid. Acest baraj a avut loc pe 13 iulie, pe Stadionul Dinamo la ora 21.00, și a fost câștigat de Rapid cu 2-1. Concordia a contestat însă legalitatea acestui baraj, întrucât Rapidul nu avea licență pentru Liga I. După ce deja se disputaseră două etape, la 2 august, Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Laussane a hotărât că organizarea barajului a fost neregulamentară, iar Concordia trebuie să rămână în Liga I
FC Rapid București () [Corola-website/Science/297454_a_298783]
-
câștigat de Rapid cu 2-1. Concordia a contestat însă legalitatea acestui baraj, întrucât Rapidul nu avea licență pentru Liga I. După ce deja se disputaseră două etape, la 2 august, Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Laussane a hotărât că organizarea barajului a fost neregulamentară, iar Concordia trebuie să rămână în Liga I, iar Rapid să retrogradeze. La 17 mai 2014, Comisia de Licențiere a Federației Române de Fotbal a decis neacordarea licenței pentru sezonul 2014-2015 al Ligii 1. Clubul Rapid a
FC Rapid București () [Corola-website/Science/297454_a_298783]
-
continuare în district. Cînd, după încă un sezon, se impun din nou la nivel districtual, CFR-iștii nu promovează decât în Divizia B, atunci înființată. Pînă în ‘38, “alb-vișiniii” reușesc “performanța” de a cădea înapoi în district, în ciuda sistemului de baraje foarte favorabil trupelor din eșaloanele superioare. Promovați direct în B în 1940, după desființarea Diviziei C, CFR-iștii sunt stopați în ascensiunea lor promițătoare de Dictatul de la Viena. După încheierea războiului, feroviarii clujeni sunt primii fotbaliști din România care ies
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
girarea managerială a CSMC-ului. În același sezon, echipa de amatori a feroviarilor clujeni, Depoul de Locomotive, promovează în campionatul regional, acolo unde, două campionate mai târziu, sunt la un pas de accederea în Divizia C, însă pierd la limită barajul. Totuși, imediat după baraj, amatorii din campionatul regional se văd direct în Divizia B: are loc a patra fuziune din istoria fotbalului feroviar clujean - în 1967, Clujeana își cedează locul în eșalonul secund, iar noua echipă se înscrie în campionatul
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
-ului. În același sezon, echipa de amatori a feroviarilor clujeni, Depoul de Locomotive, promovează în campionatul regional, acolo unde, două campionate mai târziu, sunt la un pas de accederea în Divizia C, însă pierd la limită barajul. Totuși, imediat după baraj, amatorii din campionatul regional se văd direct în Divizia B: are loc a patra fuziune din istoria fotbalului feroviar clujean - în 1967, Clujeana își cedează locul în eșalonul secund, iar noua echipă se înscrie în campionatul ‘67-’68 sub denumirea
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
CFR-iștii au evoluții modeste în edițiile 1992-1993 și 1993-1994. Chinul avea să prefațeze nereușitul sezon 1994-1995: băieții doctorului Rădulescu, revenit la conducerea tehnică a echipei, termină pe locul 16 din 18 participante și sunt forțați la un meci de baraj împotriva echipei Olimpia Satu Mare pentru continuarea în B. Formația la care debutaseră în acel sezon Minteuan și Coroian pierde barajul și retrogradează în Divizia C, al treilea nivel competițional al momentului. Băieții din Gruia câștigă seria de C în fața ISCT
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
revenit la conducerea tehnică a echipei, termină pe locul 16 din 18 participante și sunt forțați la un meci de baraj împotriva echipei Olimpia Satu Mare pentru continuarea în B. Formația la care debutaseră în acel sezon Minteuan și Coroian pierde barajul și retrogradează în Divizia C, al treilea nivel competițional al momentului. Băieții din Gruia câștigă seria de C în fața ISCT-ului și termină fără emoții, la mijlocul clasamentului Diviziei B, campionatul 1996-1997. În 2001, cu Marius Bretan la timonă, feroviarii abordează
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
de regimul de exploatare. Geologic amenajara este situată în zona flișului Carpaților Orientali. Două captări secundare aflate la Tașca respectiv Izvoru Muntelui, deviază apa râurilor Bicaz respectiv pârâului Izvorul Muntelui în lacul principal. Cea de la Tașca se constituie în spatele unui baraj de tip stăvilar cu două câmpuri deversoare echipate cu 2 stavile segment cu clapetă, fiind limitată de un dig lateral cu o lungime de 1,3 km și un dig de pamant lung de 60 m în frontul de retenție
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
de ciment din localitate sau pentru alte cerințe din aval. Concepția acumulării permite - la nevoie, mărirea volumului acesteia la circa 31 milioane m prin înlocuirea digului longitudinal de la malul drept cu un dig transversal în frontul de retenție. Este un baraj de greutate construit din beton și unește Muntele Gicovanu cu Obcina Horștei, fiind situat în amonte de confluența pârâului Izvorul Muntelui cu Bistrița. A fost construit între 1950 și 1960, are o înălțime de 127 m, o lungime de 435
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
fund echipate cu vane plane (2,50 m diametru) în ochelari, dispuse în serie. Consolidare rocii - puternic fisurate la bază, s-a făcut prin injecții cu ciment de 10-20 m adâncime. Pentru evitarea încovoierii stratelor situate în aval de corpul barajului, acesta a fost prevăzut cu un pinten de 4-6 m adâncime în zona blocurilor înalte (7-24), dimensionat astfel încât să repartizeze în adâncime eforturile tangențiale. Pentru reducerea subpresiunilor în fundație, s-au realizat foraje de drenaj cu o adâncime de 30
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
m adâncime în zona blocurilor înalte (7-24), dimensionat astfel încât să repartizeze în adâncime eforturile tangențiale. Pentru reducerea subpresiunilor în fundație, s-au realizat foraje de drenaj cu o adâncime de 30 m. Pentru a fi reduse la minimum infiltrațiile pe sub baraj, s-a realizat un voal de etanșare la piciorul amonte al acestuia (prelungit în lateral 40 m pe versantul drept și 60 m pe cel stâng) - format de 3 rânduri de foraje pe blocurile centrale (5-25, 60 m adâncime medie
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
adâncime medie) și 2 rânduri pe cele laterale (1-4 și 26-30, 70 adâncime medie de forare). În aval adâncimea medie a forajelor a fost de 90m. Pe coronament este amenajată o șosea. Hidrocentrala "„Dimitrie Leonida”" se află în aval de baraj la 15 km de acesta, în satul Stejaru din comuna Pângărați. Este tipul de centrală de înaltă cădere cu lac de acumulare și derivație sub presiune (galerie de aducțiune), castel de echilibru, conducte forțate, distribuitoare, uzină electrică, bazin de liniștire
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
de înaltă cădere cu lac de acumulare și derivație sub presiune (galerie de aducțiune), castel de echilibru, conducte forțate, distribuitoare, uzină electrică, bazin de liniștire și canal de fugă. Căderea brută folosită este de 149 m (94 m apar datorită barajului și 55 m prin tăierea buclei râului între Izvorul Muntelui și Stejaru de către derivație). Centrala propriu-zisă este de tip semiaerian, include 6 grupuri generatoare cu turbine Francis cu ax vertical, dintre care 4 cu o putere instalată de de 27
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
lungime, o construcție supraterană de 70 m ce susține mașina de curațat grătarele și, puțul umed de 46 m adâncime în care se află vane plane de 6,50 x 9,00 m, etanșate în amonte) - aflate în amonte de baraj la 1,5 km și, hidrocentrala aflată la 15 km distanță în aval - pe firul Bistriței (care formează în această zonă o buclă ce înconjoară muntele Botoșanu). Tunelul are un strat interior din beton armat și unul exterior din beton
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
ciclu de 3 decenii. Intențiile sunt de a înlocui atât cele 6 hidroagregate cât și de a reabilita echipamentele hidromecanice, electrice, sistemele de automatizare, comandă, protecție și SCADA, precum și părți din construcție S-au luat în calcul 3 amplasamente, pentru baraj. Primul proiect pentru viitorul complex hidroenergetic a fost făcut de inginerul român Dimitrie Leonida în 1908, sub forma unei lucrări cu care acesta obține la Școala Politehnică din Berlin - Charlottenburg, diploma de Inginer electrotehnist. Alte variante de proiect au urmat
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
dezvoltare a industriei grele a determinat demararea realizării lui. În baza studiilor Institutului de Studii și Proiectări Energetice București derulate în perioada 1949-1950, s-a hotărât amenajarea hidroenergetică complexă a râului Bistrița, având ca punct de start și bază construcția barajului care urma să fie botezat inițial Vladimir Ilici Lenin. Baza tehnologică a utilajelor a fost asigurată de excavatoare SE sovietice, autobasculante cehoslovace "Tatra" și drăgi sovietice. Energia electrică a fost asigurată inițial - până la inteconectarea în sistemul energetic național, de o
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
cu rigurozitate, iar materialele folosite au fost de calitate. Startul lucrării s-a dat în toamna anului 1950, sub forma a 3 șantiere amplasate la intrarea și respectiv ieșirea tunelului de aducțiune (satele Cârnu și Stejaru) și în zona viitorului baraj (în apropierea confluenței Bistriței cu pârâul Izvorul Muntelui). Cu proiectarea și prospecțiunile geologice asigurate de același I.S.P.E. București, șantierele au avansat și, în primăvara lui 1951 a fost deviat cursul apelor Bistriței printr-un sistem de diguri dispuse lontgitudinal, începând
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
3 drăgi refulante de la balastiera din zona Cârnu. În 1953 au fost puse în funcțiune pe plan local fabricile de ciment și betoane, iar activitatea de turnare propriuzisă a corpului principal a demarat în 1956. La 1 iulie 1960 porțile barajului s-au închis. Galeria de aducțiune de a fost executată în condiții geologice foarte dificile, implicând atât înfruntarea unor presiuni ale apelor de inflitrație foarte mari cât și infiltrații cu gaze pe aproape o treime din lungime (o explozie a
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
110 kV care venea de la Roman. Trei ani mai târziu la sfârșitul verii sunt puse în funcțiune și liniile de 110 kV care mergeau spre Suceava și Fălticeni. Prima turbină pornea câteva luni mai târziu. Cu un an înainte de finalizarea barajului, au pornit lucrările în aval de acesta pentru realizarea celorlalte amenajări hidroenergetice. În 1980 s-a finalizat și captarea secundară a râului Bicaz în lacul principal - prin construcția la Tașca a unui baraj și a galeriei de aducțiune derivată din
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
mai târziu. Cu un an înainte de finalizarea barajului, au pornit lucrările în aval de acesta pentru realizarea celorlalte amenajări hidroenergetice. În 1980 s-a finalizat și captarea secundară a râului Bicaz în lacul principal - prin construcția la Tașca a unui baraj și a galeriei de aducțiune derivată din acumularea nou constituită. Planul de exploatare a lacului, s-a făcut pe baza observațiilor hidrologice desfășurate într-o perioadă de 3 decenii (1919-1939). Gospodărirea apelor acumulate este prevăzută pentru 2 ipoteze: Între 10
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
Planul de exploatare a lacului, s-a făcut pe baza observațiilor hidrologice desfășurate într-o perioadă de 3 decenii (1919-1939). Gospodărirea apelor acumulate este prevăzută pentru 2 ipoteze: Între 10.000 și 15.000 de oameni au muncit la ridicarea barajului, a tunelului de aducțiune și a uzinei electrice. Pentru a asigura forța de muncă necesară au fost aduși deținuți politici organizați în Colonii de Muncă. Organizarea deținuților politici s-a făcut în două lagăre. Primul s-a aflat la Dodeni
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
aduși deținuți politici organizați în Colonii de Muncă. Organizarea deținuților politici s-a făcut în două lagăre. Primul s-a aflat la Dodeni în locul actualei stații de transformare dela Cojusna și a adăpostit pe cei care au lucrat la corpul barajului și, în partea amonte a tunelului de aducțiune. Celălalt a fost în cartierul Ciungi în locul actualului stadion din Bicaz și, a concentrat pe cei care au lucrat la terasamentul căii ferate care venea de la Piatra Neamț și la construcția gării din
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
venea de la Piatra Neamț și la construcția gării din Bicaz. Numeroase accidente soldate cu decese și răniți, au avut loc în rândul deținuților - supuși unor condiții dure și lipsiți de experiență. La construcție a lucrat pe șantierele de la Tunel Intrare și Baraj până la finele anului 1959 și un detașament de 1200 de militari ai muncii. Alții 400 au lucrat la construcția fapricii de ciment și la hidrocentrala de la Stejaru. Realizarea construcției a impus strămutarea parțială sau totală a 22 de sate. Dintre
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]