12,871 matches
-
pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm. în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm. in zona muntoasă. Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
și din nisipul râurilor, prin spălare. Minele de aur erau exploatate direct de către statul român fiind o proprietate imperiala. În galerii lucrau sclavi și oameni liberi. Din Dalmatia au venit chiar specialiști în minerit pentru a exploata Baia de Criș, Brad, Baia de Arieș, centrul lor fiind la Alburnus Maior-Roșia Montană. Administrația minelor de aur avea sediu la Ampelum-Zlatna, condusă de un procurator aurarium, ajutat de o armată de funcționari subalterni. Erau exploatate argintul și plumbul din mine de arama de la
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate și altitudini mai mari în vest și în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est și sud-est. Pădurile din jur sunt formate în general din conifere: brad, molid și pin; și din foioase: fag, mesteacăn, carpen, stejar, plop; dar și din arbuști: corn, măceș, alun, etc. Alături de conifere, foioase și arbuști mai sunt prezente și numeroase specii de graminee, flori și plante caracteristice stepei. Conform recensământului efectuat
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
ieșirea DN din oraș, unde un indicator arată o străduță aflată pe stînga sensului de mers. Cu mașina se poate merge numai pînă la o punte aruncată peste Cuiejdi, de unde accesul se face pe jos. Clădirea este din bârne de brad. Actual restaurarea nu este terminată și cercevelele ferestrelor nu au geamuri, astfel că icoanele dinăuntru și iconostasul sunt supuse variațiilor termice și de umiditate ambientale. Nu se slujește în biserica de lemn, ci în cea nouă. Este situată în Văleni
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
slujește în biserica de lemn, ci în cea nouă. Este situată în Văleni pe strada Magnoliei, având drept ctitori mai întâi de Petru Rareș și apoi de Alexandru Lăpușneanu în 1574. Construcția este executată din bârne și scânduri groase de brad și de ștejar pe temelie de piatră, fiind de tipul bisericilor cu plan simplu în formă de navă, fără sânuri laterale și cu altar pentagonal, clopotnița aflându-se în imediata apropiere, spre sud. Acoperișul de șindrilă este unitar, fără a
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
ele acopereau în întregime secolele XVI și XVII, iar ca factură artistică multe dintre ele se impun printre cele mai reușite creații ale genului iconografic. Este citorie din 1774 a lui Ioil Egumen de Bisericani. Este construită din bârne de brad pe temelie de piatră, în stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale și cea a altarului fiind ușor pronunțate. Pridvorul de la sud și pronaosul ce prelungește spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca și turla oarbă cu
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
ocrotiți aparțin a 23 de specii, inclusiv specii autohtone: fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), paltin de câmp ("Acer platanoides"), par ("Pyrus pyraster"), plop cenușiu ("Populus canescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), volniș ("Ulmus levis"); specii alohtone: brad de caucaz ("Abies nordmanniana"), castan porcesc ("Aesculus hippocastanum"), cedru de California ("Libocedrus decurrens"), dud ("Morus albă"), duglas verde ("Pseudotsuga menziesii"), glădița ("Gleditsia triacanthos"), maclura pomifera ("Maclura pomifera"), molid argintiu ("Picea pungens"), molid de Canada ("Tsuga canadensis"), pin negru ("Pinus nigra
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
insula din lacul artificial. Lanternele de piatră au fost pregătite la Scoală de Arte și Meserii din Zlatna, iar podul, în stil japonez, în atelierul institutului. Astfel pe drumul care începe cu fântâna de piatră pitorească și până la pădurea de brad ce alcătuiește un fond admirabil pentru întregul peisaj s-a amenajat o grădină japoneză, cu plante din flora Orientului Îndepărtat. Grădina prezintă o serie de elemente arhitecturale specifice Țării Soarelui Răsare: insula împodobită cu diferite plante, un pod curbat și
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
-i ca ctitori pe strămoșii familiei Scriban (originari din Burdujeni). Biserica a fost restaurată capital între anii 1794-1796, prilej cu care s-a modificat planul inițial (prin adăugarea spre vest a unui spațiu cu rol de pronaos din bârne de brad și construirea pe latura sudică a noii încăperi a unui pridvor de piatră) și s-au înlocuit elementele de lemn, deteriorate. Cronica parohiei consideră anul 1794 ca an al ctitoririi, acesta fiind înscris în pomelnicul-triptic, împreună cu numele celor doi frați
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
având deasupra sa o decorație geometrică din romburi și linii frânte. Aceleași elemente decorative din linii frânte și romburi sunt întâlnite și la ancadramentele ferestrelor. Pronaosul actual de formă dreptunghiulară (3.65x4.40 metri) a fost construit din bârne de brad încheiate în „amnare”. El are o fereastră pe latura de vest (0.30x0.40 metri). Inițial, pronaosul actual avea rol de pridvor. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (4.40x7.25 metri), cu câte două ferestre de dimensiuni diferite
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
Între anii 1996-2004, la nord de biserica de lemn, s-a construit o biserică spațioasă din cărămidă cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. În apropierea bisericii de lemn se află un turn-clopotniță din lemn. este construită în totalitate din bârne de brad masiv. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea verde. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de vest. Biserica are o turlă deasupra
Biserica de lemn din Zamostea () [Corola-website/Science/317008_a_318337]
-
din parohie și de fiii comunei Botoșana plecați la muncă în străinătate. Altarul noii biserici a fost târnosit la 5 septembrie 2010 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Biserica de lemn din Botoșana este construită din bârne de brad, încheiate în „coadă de rândunică”, iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe temelie înaltă de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
bârne de brad, încheiate în „coadă de rândunică”, iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe temelie înaltă de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, bătută în „solzi”, cu streașină largă. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
catapeteasma și clopotnița (care se afla pe atunci deasupra pridvorului). Clopotnița este datată în 1789, înainte de perioada construirii bisericii (1792-1794). Clopotnița a fost detașată din corpul bisericii în preajma anului 1906. Ea este construită din lemn de stejar cu scânduri de brad și acoperită cu tablă. Are două încăperi, parter și etaj. Prin parterul clopotniței se realizează accesul în curtea bisericii. În 1937 biserica și clopotnița au fost acoperite cu tablă. În anul 1958, prin contribuția și munca voluntară a enoriașilor, s-
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
absidei. Catapeteasma se sprijină direct pe decroșul naosului, neexistând proscomidiar și diaconicon. Deasupra altarului, la 3.50 metri înălțime, se află o boltă piramidală din fâșii de formă hexagonală, cu laturile inegale. Pereții sunt pardosiți în interior cu scândură de brad în culoare gri. Lăcașul de cult nu este pictat. Catapeteasma bisericii este din lemn de stejar și de brad. Coloanele de încadrare a icoanelor de la catapeteasmă sunt sculptate în formă de struguri și frunze de viță de vie. Ușile împărătești
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
se află o boltă piramidală din fâșii de formă hexagonală, cu laturile inegale. Pereții sunt pardosiți în interior cu scândură de brad în culoare gri. Lăcașul de cult nu este pictat. Catapeteasma bisericii este din lemn de stejar și de brad. Coloanele de încadrare a icoanelor de la catapeteasmă sunt sculptate în formă de struguri și frunze de viță de vie. Ușile împărătești sunt sculptate în formă de flori și ornamente cu șase iconițe pictate în ulei. Icoanele din partea de sus a
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
designeri români, a produs și a conceput proiecte media care să promoveze stilul și vestimentația ca mod de viață. De asemenea, Andreea a inițiat și susținut de-a lungul carierei numeroase proiecte caritabile, fiind membru în consilul director al "Festivalului Brazilor de Crăciun" susținut de "Organizația Salvați Copiii". a debutat în televiziune în 1996, după ce cu un an înainte avea să intre în atenția presei când a câștigat locul 1 la finala națională „Elite Model Look” și premiul „Best Elegance” „Elite
Andreea Raicu () [Corola-website/Science/317105_a_318434]
-
pridvor deschis, având câte patru colonete de lemn pe laturile de la intrare. Acoperișul de șiță lasă să se întrevadă elementele de bază ale edificiului: altarul, absidele laterale și încăperea pătrată a clopotelor situată deasupra pridvorului, iar pereții din bârne de brad îmbinate în "coadă de rândunică" pun în evidență măiestria celor care au lucrat aici folosind numai cuie de lemn. Interiorul căptușit cu scânduri de brad, este împărțit printr-un perete de dulapi în care a fost tăiat un gol în
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
absidele laterale și încăperea pătrată a clopotelor situată deasupra pridvorului, iar pereții din bârne de brad îmbinate în "coadă de rândunică" pun în evidență măiestria celor care au lucrat aici folosind numai cuie de lemn. Interiorul căptușit cu scânduri de brad, este împărțit printr-un perete de dulapi în care a fost tăiat un gol în arcadă, reliefând astfel structura sistemului de boltire cu planșeu drept în pronaos și bolți cu fâșii curbe în plan octogonal în naos și altar. Ancadramentul
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
în 1872, lăcașul de cult a fost mutat într-o zi din vara anului 1904 pe amplasamentul actual. Nu s-a mai apelat de această dată la procedeul demontării, biserica fiind trasă de patru perechi de boi peste grinzile de brad unse cu untură de porc. În anul 1911, s-au efectuat o nouă serie de lucrări de reparații ale edificiului, apoi, în 1912, i s-a adăugat un pridvor și un turn-clopotniță. După o inscripție, se pare că pictura a
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
cu binecuvântarea arhiepiscopului Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților și cu purtarea de grijă a parohului, pr. dr. Florentin Loghinoaia, s-a început construirea Paraclisului „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, ridicat pe locul vechii case de prăznuire (din scândură de brad acoperită cu azbest) a Bisericii „Sfinții Voievozi”. La 29 mai 2005, IPS Pimen a sfințit cele două cruci înălțate deasupra altarului și turnul paraclisului. Paraclisul a fost sfințit de către același înalt ierarh, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
o sală de mese pentru circa 200 de persoane aflate în nevoi. Biserica de lemn din Bogdănești este construită în plan triconc (în formă de cruce), având abside poligonale și bolți originale, astăzi tencuite. Edificiul are pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”, aceștia fiind placați înainte de al Doilea Război Mondial cu scânduri vopsite cu verde. Acoperișul este învelit cu tablă și are o streașină îngustă, înfundată cu scânduri. Inițial, biserica era formată din trei spații
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
sa fiind ridicat și un turn clopotniță înalt. O altă serie de lucrări de renovare ale lăcașului de cult au avut loc în anul 1920 când s-au căptușit pereții, atât pe interior, cât și pe exterior, cu scânduri de brad, vopsite ulterior (în dorința de a proteja bârnele bisericii de intemperii) și s-au lărgit ferestrele absidelor (0.70x1.00 metri), pentru a permite o mai bună iluminare a interiorului bisericii. În 1959 s-a înlocuit acoperișul care începuse să
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
căptușiți cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. În curtea bisericii, lângă poarta de intrare, se află un turn clopotniță din lemn, de formă pătrată și cu un etaj. Biserica de lemn din Dărmănești este construită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
în repertoriul arhitecturii tradiționale: una deasupra naosului, una deasupra pronaosului și o alta deasupra pridvorului (cu rol și de clopotniță). În interior, biserica are patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea se face printr-o ușă din lemn de brad aflată pe partea sudică a bisericii. Ușa are două canaturi și dimensiunile de 1.90 x 1.09 metri. Pridvorul are lungimea de 2.60 metri, lățimea de 2 metri și înălțimea de 2.70 metri. Are podeaua și plafonul
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]