12,552 matches
-
cutumelor și obiceiurilor popoarelor barbare, notează că „nu toți egiptenii Îi cinstesc În același fel pe aceiași zei, În afară de Isisxe "Isis" și Osirisxe "Osiris", despre care spun că ar fi Dionysosxe "Dionysos"; pe aceștia În schimb Îi venerează toți, fără deosebire” (II, 42), istoricul ia act de o situație deja consolidată, efect al unei evoluții milenare. În decorul pestriț al vieții religioase egiptene, caracterizată de o nenumărată mulțime de figuri divine și culte locale, perechea alcătuită de Isis și Osiris dobândise
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Tyana (217 d.Hr.) a pus să fie ridicat aici un heroon În cinstea lui, sancționând prin autoritatea imperială o tradiție locală. Vechiul obicei al eroizării ilustrului defunct, de acum răspândit și banalizat În extinderea lui la toți morții, fără deosebire (Cumont, 1949), capătă În această perioadă semnificații noi atunci când se referă la acele personaje excepționale nu prin virtuțile lor militare sau politice, ci prin Încărcătura lor carismatică de mijlocitori Între uman și divin, care integrează tipologia lui thèios anèr. În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a fi ghicite sunt indicate prin întruchipări onomatopeice sau printr-un singur cuvânt-semnal (un verb sau o interjecție cu valoare onomatopeică). Formulele inițiale și finale alcătuiesc cadrul tabloului poetic al g. Universul tematic al g. românești este covârșitor rural. Sesizând deosebirile dintre lucruri și fenomene, dar și unitatea lor intrinsecă, g. are o surprinzătoare capacitate de a contribui la cunoașterea lumii. Surse: Anton Pann, O șezătoare la țară sau Povestea lui Moș Albu, I, București, 1851, O șezătoare la țară sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
în opoziție cu serialitatea tiparului, ceva fiind în mai mare măsură tocmai pentru că a reușit să iasă din repetiție. Pe de altă parte, serialitatea tiparului funcționează ca simulacru al eternității și ne familiarizează cu ideea de constanță a ființei. Dar deosebirea dintre tipar și hotar este în primă instanță lipsită de însemnătate pentru ceea ce urmărim aici; ea introduce doar problema unei extensii temporale, fără să modifice faptul că ceva este numai în măsura în care suferă un proces de contragere și limitare. Ceea ce interesează
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și moare demn, scăldat în voluptatea repaosului absolut, pe care nici o altă dorință nu l-a putut tulbura și față de care nici o tranzacție nu a fost cu putință. Ca și ratatul, leneșul își transformă limita interioară în „destin“. Dar câtă deosebire între cei doi! Făcând astfel, ratatul își confirmă esența ca nerealizare a esenței, pe când leneșul este din capul locului în armonie cu ea: în vreme ce ratatul nu face ceea ce ar fi putut face (abia în felul acesta devenind ratat), leneșul face
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nocivă - nimeni nu o recunoaște și nimeni nu se plânge și nu suferă din cauza ei. Ea trece nevăzută, rămâne neobservată, deși, după ce-am experimentat-o câteva zeci de ani, suntem cu toții temeinic așezați în ea. Să facem totuși această deosebire: între cel care a încremenit în proiectul marxist pentru că, dintr-un motiv sau altul, s-a îndrăgostit cândva de el și pentru că, dintr-un motiv sau altul, a rămas în el, a crezut în el sau nu l-a mai
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
victima mutilării care m-a supus. Deși în ambele cazuri „istoria se face peste capetele noastre“, destinul colectiv este în cele două cazuri diferit: într-unul, el este rezultatul unui dictat dorit, cerut și acceptat; în celălalt, al unuia îndurat. Deosebirea între nazism și comunism este deosebirea între un scenariu masochist și un viol. Preluarea în proiect a libertății. Răspunderea și vina Spațiul răspunderii este coextensiv cu cel al libertății. De aceea la capătul oricărui discurs despre libertate apare în chip
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Deși în ambele cazuri „istoria se face peste capetele noastre“, destinul colectiv este în cele două cazuri diferit: într-unul, el este rezultatul unui dictat dorit, cerut și acceptat; în celălalt, al unuia îndurat. Deosebirea între nazism și comunism este deosebirea între un scenariu masochist și un viol. Preluarea în proiect a libertății. Răspunderea și vina Spațiul răspunderii este coextensiv cu cel al libertății. De aceea la capătul oricărui discurs despre libertate apare în chip firesc problema răspunderii: liber fiind, ce
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
discipline de a revoluționa gândirea și toate activitățile spiritului. Abstracte silogisme sunt contrapunctate de secvențe lirice, împrumutate sau create de Mai Știutor, definițiile severe sunt agrementate cu expresii familiare, impersonalitatea aridă suportă constant cenzura omenescului. În ultima analiză, amândoi discută deosebirile dintre „noesă” și „noemă” (în termeni husserlieni), simplu spus, între cunoașterea intelectuală și cea artistică, între filosofie și poezie, forme ale spiritului care „prind” același „lucru”: „un unic”, vibrant și, implicit, liric. Poezia o face „prin mijloace unice”: „arătându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
căutăm” - bucuria: „bucuria iradiantă, bucuria genuină, bucuria explozivă, bucuria suavă, bucuria intens liniștită, bucuria întru sine adunată, bucuria glorioasă, peste lume revărsându-se”. Socratic, dialogul devine, precum symoposion-ul lui Platon, un banchet intelectual. Identic sunt construite următoarele cărți, cu singura deosebire că discuția se poartă în trei, apărând alături de un Mai Știutor și de un Tânăr Prieten, ca un fel de alter ego când al unuia, când al celuilalt, Devotatul Amic. Redus la ultima schemă ideatică și tradus într-un limbaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
scop în sine, ci acțiuni menite să deblocheze drumul creației. Doar astfel se asigură un climat propice creativității și implicit se menține „tradiția”. Tradiția reală (opusă tradiției șablon) e o „continuă inovație”; inovația reală este însăși tradiția (genuină). Spre radicală deosebire de operele „născute”, cele „făcute” exprimă nu eul originar, nu pe sum, pe a fi, ci un sunt expirat, depus în urma celui actual, activ, devenit avut. În alți termeni, operele „făcute” sunt, în cel mai bun caz, produsul autoimitației, când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
materiale ieftine și ușor de obținut de la viață, istoricul nu trebuie să uite să le amintească tot timpul de tradițiile naționale, să poarte mărturie în țările străine despre unitatea națiunii noastre, să poarte mărturie despre o unitate națională care depășește deosebirile de clasă și să dea sfaturi pe care noi trebuie să le respectăm ca să le arătăm tinerilor calea cea dreaptă". Dar, în 1921, atunci cînd a scris acestea, Iorga, după propria lui mărturie: "Eram un om izolat din punct de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din propria lor țară, două treimi din ei în Europa de răsărit și de sud-est, ceea ce crea probleme în regiunile respective. Spre deosebire de Cuza, Iorga nu a considerat niciodată răul reprezentat de evrei ca un rău "în sine". El făcea întotdeauna deosebire între evrei și evrei și chiar și atunci cînd îi critica. Prețuia bineintegrata comunitate evreiască sefardă (necazul era că, din rîndul celor 800.000 de evrei, proporția dintre evreii spanioli și cei ai "Legămîntului de colonizare" era poate de 1
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și turcii ca occidentali onorifici). Multe se schimbaseră Într-un an: Congresul voia să creadă că Planul Marshall reprezenta o barieră economică În calea expansiunii sovietice. Dar În iunie 1947, oferta de ajutor a fost Înaintată tuturor țărilor europene, fără deosebire. Stalin și Molotov suspectau, desigur, motivele americanilor (termenii propuși de Marshall erau incompatibili cu economia Închisă a Uniunii Sovietice), dar părerile lor nu erau Împărtășite de restul Europei de Est, care nu era Încă un bloc. Astfel, ministrul de Externe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Fundația Ford - se străduiau să reducă prăpastia ce separa Europa de America: anii ’50 și Începutul anilor ’60 au constituit marea epocă a investițiilor culturale străine, de la centrele culturale de tipul America Houses la bursele Fulbright. În unele locuri - cu deosebire Republica Federală Germană - consecințele au fost serioase: Între 1948 și 1955, 12.000 de germani au fost aduși În America pentru șederi prelungite de o lună sau mai mult. O generație Întreagă de vest-germani a crescut În umbra militară, economică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a fost nici un proces unidirecționat: cea mai mare parte a muzicii pop moderne era un hibrid de genuri locale și importate. Muzica „americană” din Marea Britanie era ușor diferită de muzica „americană” din Franța sau Germania. Preferințele francezilor au fost cu deosebire influențate de interpreții negri care au ajuns la Paris pentru a scăpa de persecuțiile de acasă - motiv pentru care imaginea Americii În cultura franceză a fost constant infuzată cu ideea de rasism. În anii ’50, impactul exemplului american asupra audienței
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bani, tehnologie și exterminare În Noua Ordine a imperialismului nazist... (cum) să ridicăm vălul ce maschează tehnologia exterminării civilizate În Noua Ordine de la Bretton Woods”. Acest derapaj facil - ideea că asemănările dintre nazism și democrația capitalistă sunt mai importante decât deosebirile și că germanii erau În ambele cazuri niște victime - explică insensibilitatea stângii radicale germane față de soarta evreilor. Pe 5 septembrie 1972, organizația palestiniană „Septembrie Negru” a atacat echipa israeliană la Jocurile Olimpice de la München, ucigând unsprezece atleți și un polițist german
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu făceau decât să Împacheteze frumos aranjamente internaționale existente. Dar Principiul VII nu numai că obliga statele semnatare să „respecte drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de gândire, a conștiinței, libertatea religiei și a opiniei pentru toți indivizii, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie”. El impunea celor 35 de state „să promoveze și să Încurajeze exercițiul efectiv al drepturilor și libertăților civile, politice, economice, sociale, culturale și de alte feluri” și „să recunoască și să respecte libertatea individului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a avut efectul de a exagera rolul creștinismului ortodox), ele erau din ce În ce mai atenuate. Deși iugoslavii din generația mai veche aveau În continuare prejudecăți (Franjo Tudjman, viitorul președinte al Croației, era de un ecumenism notoriu În această privință, disprețuindu-i fără deosebire pe sârbi, evrei și musulmani), singura discriminare generalizată din ultima vreme era probabil cea care-i viza pe albanezii din sud, categorisiți de mulți sloveni, croați, sârbi, macedoneni și muntengreni drept leneși și delincvenți. Opinia era larg Împărtășită În Serbia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sub acoperire ale Statelor Unite 295; amintiri ale crimelor comise 750; amintiri chinuitoare 750; antipatia față de Uniunea Europeană 667; antisemitism 399-400; ca destinație ieftină 695; cenzura 524; colaboraționiștii 45; colaboraționiștii În perioada postbelică 53; controlul În perioada postbelică 105; datoria valutară 534; deosebirea față de Europa Occidentală 186; dorința de a fi american 578; drepturi și libertăți 520-527; ecologie 453; efectele globalizării 671-680; evrei 734; fostele state din blocul sovietic 627-629; generația ’60 392-413; harta după al doilea război mondial 146; insistența pentru Întoarcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
statală asupra moralei și relațiilor personale 346-350; autorități provizorii 73; baby boom 307-308, 323-325; calitatea bunurilor 355-356; cenzura 347; cheltuieli pentru apărare 670; cheltuieli sociale 492; comunismul 141-142, 515; credințe politice 446-447; crize economice 417-425; declinul pieței pentru export 421; deosebirea față de Europa de Est 186; dezarmarea nucleară 237; disparități economice regionale 688-690; dispariția economiei industriale 422; distrugerea sistemelor de transport și comunicații 30; drepturi și libertăți 517-519; ecologie 451-452, 453-356; efectul globalizării 671-680; emigrarea - vezi emigrarea; epoca de aur a teatrului modernist
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rearanjare geografică 39 recesiune; efectul asupra clasei de mijloc (În 1970) 425-426; rolul statelor asistențiale În reducerea dificultăților (din anii ’70) 423 recolte slabe 92 redistribuirea proprietăților 49 reformă agrară 309, 473 reforme economice 394 reforme politice 85-86 refugiați 35-44; deosebirea față de persoanele strămutate 41; politici 43; repatrierea 41 refugiați politici 42-43 Regatul Unit - vezi Marea Britanie regimul de la Vichy; complicitatea În Holocaust 743-747; poziția francezilor 744-747; tratamentul evreilor 743-747 regimul ustaș 46; crimele 58 regiunea sudetă 28, 38 Rehn, Elizabeth 620
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
339; dobânzile impozitelor 447-448; ecologie 454; fața Întunecată a modelului social-democrat 341-342; igienă rasială 342; includerea țăranilor În procesul politic 340; musulmani 676; programe de sterilizare 342; rețele politice dedicate unei cauze unice 447; social-democrați 248, 338-343; state asistențiale 340; deosebiri față de statele asistențiale de pe continentul european 340; sucesul modelului social-democrat 342 Scargill, Arthur 496 Schabowski, Günter 563 Scheel, Walter 457 schimburi forțate de populație 37-38 Schleyer, Martin 433-434 Schmidt, Helmut 231, 246, 458, 460, 485, 541-543; propunerea pentru un Sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al actului creator. Mai credem, de asemeni, că înțelegerea corectă a unei traduceri depinde și de voința cititorului de a-și asuma rolul pe care textul i-l atribuie. MONICA FRUNZĂ PREFAȚĂ Omul modern a părăsit satul pentru oraș, atenuând deosebirea dintre anotimpuri, temperând căldura și frigul. El a luminat noaptea și a îmblânzit spațiul. Nostalgic, totuși, al traiului după ritmurile naturii, omul tânjește să-și descopere rădăcinile. Aflându-se în căutarea Graalului la care nu reușește să ajungă, cavalerul Mesei
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
așa zis în numele poporului. Totul era spionare, pâră, crimă, înverșunare și gropi comune, cu cadavre mutilate. Dar adevărul și cunoașterea lui cere luptă și unitate națională. Unire-n cuget și simțiri înseamnă braț puternic, biruință. CEREM LEGALITATE Tot românul fără deosebire de originea etnică și credință religioasă, este egal în fața legilor (vechea constituție). Decenii, legionarii au fost prigoniți, maltratați, schingiuiți, înmormântați de vii, arși în crematoriu și alungați peste hotare. Zadarnic am cerut legalitate. Toate crimele carliste, antonesciene și comuniste, tăinuite
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]