12,454 matches
-
timp român voi fi, / Nu mă tem că voi pieri!"), Gh. Tăutu (1823-1885) cultivă și el "cîntecul", imitat după Béranger, jucat, cântat, plin de aluzii azi stinse, și micul spectacol satirico-muzical, după pilda lui Alecsandri, ca Odagiul socru sau Vasilica dragul tatei. Fabulistul Costache V. Carp (1828-1880) e fără nici un merit. Capitolul XI PROZA ȘI TEATRUL DUPĂ 1859 AL. ODOBESCU Al. Odobescu (1834-1895) e un "anticar" (istoric, arheolog), și ca atare în nuvele atenția lui merge în direcțiunea reconstrucției. Intuind spiritul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
speță, statornicul în curgător: Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin... precum și luceferii, simboluri ale imensității neantului matern: Cum n-oi mai fi pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte. Luceferi, ce răsar Din umbră de cetini, Fiindu-mi prietini, O să-mi zâmbească iar. În folclorul lui Eminescu e o complexă îmbinare de mitologie populară și filozofie a nimicului într-o formă ce pare lineară, dar care e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu greu ca erudit, uitîndu-se că există o știință orală, care poate oferi tot atâtea citate ca și cărțile. Umanist al științei sătești, Creangă scoate din erudiția lui un râs nestins, citând neostenit și cu o viteză amețitoare: " - Hei, hei! dragul tatei, cu vorba aceasta mi-ai adus aminte de cântecul cela: Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum..." * "- Ei apoi, zi că nu-i lumea de-apoi. Să te ferească Dumnezeu, când prinde mămăliga coajă. Vorba ceea: Dă-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
euforică de a trăi e în continuarea liricii lui Macedonski, însă cu ondulații mai diafane, potrivite anemiei blânde a ftizicului: Privește!!... Cerul semănat cu stele - Chip purtător de zâmbet și de vise - Înseninează pământești abise, De mult ce caută cu drag la ele; Și toată fericirea lui senină O-ntipărește pe pământ și moare - Și iarăși lutul omenesc tresare, Tinzîndu-și dornic brațele-n lumină... Surâzi, șoptești, tot sufletul aieve-i - S-a risipit cu mirosul din floare. ORESTE Poeziile lui Oreste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Napoli. Când trecea prin Roma, frații îl constrângeau să predice în fața cardinalilor, care îl respectau ca pe un mare filosof. Era o oglindă și un exemplu pentru toți, fiindcă întreaga sa viață era onestă, sfântă și curată în trăiri. Era drag lui Dumnezeu și oamenilor. Cunoștea și muzică și cânta foarte bine. Foarte rapid și clar în arta scrisului. Atunci când dicta, scrisorile sale erau redactate într-un stil elegant și erau pline de citate. A fost primul general care s-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dacă nu ar fi fost așa, chiar și Francisc ar fi încălcat Regula, de vreme ce, având puține cunoștințe literare, ulterior, în cadrul Ordinului, a făcut progrese în cultură, nu doar prin rugăciune, ci și prin studiu. Pentru ca tu să știi cât de drag îi era studiul Sfintei Scripturi, l-am auzit relatând pe un frate, care încă mai trăiește, că s-a întâmplat într-o zi ca Sfântul Francisc să primească o carte a Noului Testament; deoarece frații erau mulți și nu puteau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
descrie soției, în tonuri emoționante, starea proastă de sănătate în care se află cu urmările firești asupra stării sufletești, condițiile de climă și de civilizație insuportabile, lipsa prietenilor care să-l consoleze și apăsătoarea depărtare de tot ce îi este drag. Acum, în momentele de tristețe, se gândește la ceea ce îi lipsește și, în primul rând, la soție. Poetul anticipează viziunea propriei morți, când nu va fi nimeni care să-l plângă, nici măcar soția. În orice caz, își dorește cu ardoare
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sincretism a naturii: „Auzit-ai frate, de un plai frumos Care-n veci răsună de cîntări iubite? Unde se-mpreună cerul luminos Cu albastrul mărei cei nemărginite? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du-mă, dragul meu! Unde vîntul serii, blînd ca un suspin, Leagână-n tăcere dalbe flori de aur? Unde pe-ale rodii salbe de rubin Flutură verdeața frunzelor de laur? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du-mă, dragul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dragul meu! Unde vîntul serii, blînd ca un suspin, Leagână-n tăcere dalbe flori de aur? Unde pe-ale rodii salbe de rubin Flutură verdeața frunzelor de laur? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du-mă, dragul meu! Auzit-ai, frate, de-un plai Îngeresc, Unde Înflorește scumpa nălucire? Unde a iubirei dar dumnezeiesc Ca cerescul suflet are nemurire? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du-mă, dragul meu! Dar ce zic
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tale brațe du-mă, dragul meu! Auzit-ai, frate, de-un plai Îngeresc, Unde Înflorește scumpa nălucire? Unde a iubirei dar dumnezeiesc Ca cerescul suflet are nemurire? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du-mă, dragul meu! Dar ce zic? Ah! unde, unde este plai Mai frumos, mai vesel, mai bun de iubire Decît țara noastră, acest dulce rai Plin de Încîntare, plin de fericire? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Lasă-mă aice să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Dar ce zic? Ah! unde, unde este plai Mai frumos, mai vesel, mai bun de iubire Decît țara noastră, acest dulce rai Plin de Încîntare, plin de fericire? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Lasă-mă aice să mor, dragul meu!” Acest dulce rai primește expresia cea mai elocventă În Miorița. Blaga a făcut mai tîrziu din el matricea spiritului românesc. Alecsandri imaginează un loc vesel și frumos, cu flori dalbe de aur și seri blînde, suspinătoare, un loc „bun
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
deschis”). Este motivul pentru care, În ora ferice, În minutul mit, Îndrăgostitul invocă și obține complicitatea astrelor. Este ideea pe care o exprimă lungul poem alegoric Mărioara, Florioara, unde Alecsandri concentrează toate simbolurile lui erotice: „Două umbre adunate Și cu drag Îmbrățoșate, Care lung se sărutau Și cu gura se-mbătau Și lumea-ntreagă-o uitau! Iar cînd luna le videa, De foc dulce s-aprindea Și la stele sămn făcea. Stelele viu străluceau, Pe rînd toate se iveau Și de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lumea-ntreagă-o uitau! Iar cînd luna le videa, De foc dulce s-aprindea Și la stele sămn făcea. Stelele viu străluceau, Pe rînd toate se iveau Și de sus voios priveau Cele umbre adunate Cum sta dulce-mbrățoșate, Și cu drag se sărutau, Și cu gura se-mbătau, Și lumea-ntreagă-o uitau!...” Alecsandri amintește, aici, de un străin, un ursit, În alte poeme e vorba de mitul sburătorului și de dorul nemărginit... SÎnt miturile, conceptele, imaginile cu care el operează
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
enigma lor nu mai era o enigmă, nici pentru unul, nici pentru celălalt", agronomul iese din scenă umilit și îndurerat, repetând mecanic, la rugămintea Dianei, cu lacrimi în glas (nici nu se putea altfel), replica de final: Am înțeles, fată dragă!". Lacrimile eroului nostru se datorează așadar nu atât despărțirii (dezirabile, la urma urmei), cât sentimentului că femeia, vorbind, confesându-se în sfârșit, și-a pierdut misterul și, implicit, capacitatea de seducție. Egoist, Bizu își plânge de milă, rămânând opac la
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
EXERCIȚII DE GIMNASTICĂ GENERALĂ Aceste exerciții condiționează îmbunătățirea motricității și ritmicității generale, urmărind antrenarea tuturor părților corpului. Cel mai adesea se apelează la: jocuri de mișcare însoțite de vorbire sau la jocuri cu text și cânt: „Dacă vesel se trăiește”, „Drag mi-e jocul românesc”, „Alunelul”, „Podul de piatră”, „Bate vântul frunzele” etc. exerciții de mers și alergare; exerciții de gimnastică pentru membre, trunchi. EXERCIȚII PENTRU EDUCAREA ECHILIBRULUI INSPIR-EXPIR Aceste exerciții de gimnastică respiratorie urmăresc și buna sincronizare între actul respirator
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
-mi pare. Vine ploaia, bine face, Spicul plin acum se coace, Spicului răcoarea-i place, Vine ploaia, bine face! 99 Alte evenimente importante din an: ¾ 15 SEPTEMBRIE Prima zi de școală de Eugen Frunză „Azi e prima zi de școală, Dragul meu, fii gata! Unde-i școală, nu i tocmeala!” Îmi vorbește tata. „Să înveți, să fii cuminte, Fapta-ți da răsplată; Ești școlar de-acum 'nainte” Zice iarăși tata. Și spre școală mă conduce Soarele cât roată! Și cotim pe la
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cântă cu ea, Inima noastră, a copiilor, parcă Zboară hulubi cu aripi argintii... Ziua copiilor lumii e azi Ziua copiilor țării, a noastră Vin de la munte miresme de brazi Basm al văzduhului, apa albastră Prietenie, soli de pace Poartă cu drag, spre ai lumii copii Zâmbetul lor cel frățesc ni-l întoarce. 1 iunie de Ț. Oancea 1 iunie, tu vii Cu bujori și ciocârlii Și cu cete de copii Zâmbete și-al păcii cânt Sol gingaș de bucurii Slavă ție
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
peltic. Astăzi ploua... nu-i nimic. Rica nu stia să zică Rău, rățușca, rămurica, Dar de când băiatu-nvață Poezia despre rata, Rica știe cum să zică Rău, rățușca, rămurica. (Malina Cajal Rica nu stia să zică) S: ne este foarte drag S e-n soare și e-n steag Strugure, sanie, sapă, Toate vor cu S să-nceapă. (de Iulian Olariu) Tata taie lemnul tare Trunchiul este biruit Toată curtea s-a albit De atâtea așchioare. O cămilă cu cocoașă Este
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
poezii cu reale calități. Tov. Baer a ridicat problema stilului, arătând că mulți dintre muncitori nu Înțeleg unele cuvinte sau flori de stil exagerate. «Scrieți pe Înțelesul nostru, tovarăși scriitori - a spus tov. Baer - și noi vă vom asculta cu drag, vom citi cuvântul vostru și vom simți că el este și al nostru. (Ă)». În Încheiere, tov. Valentin Silvestru autorul nuvelei Trenul regal a lămurit unele din problemele ridicate, subliniind importanța acestor Întâlniri și Învățămintele pe care scriitorii le pot
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nici În cele mai bune poeme ale sale: Balada despre Barta Iosif și ortacii săi și La frasinii de la răscruce. În primul poem, de pildă, cuvintele pe care le adresează secretarul de partid lui Barta, sunt umflate, generale, clișee simple: «Dragul meu, Începi un lucru mare Către care mult ai năzuit. Vei hrăni furnale și uzine; Lucrul tău să urce ca un zbor, Căci partidu-i veșnic lângă tine, Veșnic Îți va sta În ajutor» În La frasinii de la răscruce, cuvântarea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o limbă literară cu adevărat populară, pentru un stil plin de expresivitate și de putere de nuanțare, critica noastră nu trebuie să neglijeze slăbiciunile din propriile-i rânduri, astfel se va oferi direct ca țintă mușcătoarelor cuvinte ale lui Eminescu: „Dragul meu, Învață carte și ascultă-mi Îndemnul: Cine vrea să zugrăvească, să Învețe-ntâi desemnul. Criticul Întâi să știe singur cum să-și șteargă nasul/ Înainte de-a atinge cu piciorul său Parnasul”. La scurtă vreme, Almanahul literar din Cluj
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o zi, mama l-a găsit numărându-și banii din pușculiță. Ea l-a întrebat: -Ce vrei să faci cu banii? Vreau să cumpăr o carte. Am văzut la librărie ,,Cartea vacanței". Aș vrea s-o am și eu. Bravo, dragul meu! Te-ai gândit bine. Răzvan e bucuros că a cumpărat cartea. Știe sigur că nu se va plictisi în vacanță. 1. Ordoneaza corect și obține propoziții: *este, băiat, Răzvan, econom. *să trebuie copiii animalele iubească 2. Rconstituie propoziția din
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
lucrurile), este mult mai frumoasă și mai potrivită cu o corabie, decît cînepa. Cînepa este un flăcău oacheș, un soi de indian, pe cînd frînghia de Manilla e un circasian cu părul de aur, la care ți-e mai mare dragul să te uiți. Saula pentru balene are o grosime de numai două treimi dintr-un inch. La prima vedere, n-ai spune că-i atît de rezistentă. Experiența arata că fiecare dintre cele cincizeci și unu de fire din care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și cu parle, marle cheschevu..." etc., sau, când Gahița îi vorbește de "invitație", ori îi spune că-i "ariéré": " - Ce sunt? ...rierel? Mări, ce vorbe sunt aestea? Ha, ha, ha... Auzi înghitație, rierel, bonjur? Auzi parascovenii pocite?... Nu cumva, soro dragă, s-o mutat țara Moldovii din loc?... Nu cumva suntem franțuji, nemți, jidovi ?... și noi, ca niște proști, ne credem tot moldoveni?... Ha, ha, ha, rierel, înghitație!" Enache Damian își iubește țara: " - ...Țara Moldovei îi binecuvântată de Dumnezeu! Și cine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
datorită minorității maghiare de pe teritoriul RSR și planurilor pe care le avea Ceaușescu pentru ea. 7.8. Despre "poporul muncitor unic" și locul minorităților naționale în cadrul "națiunii socialiste" Minoritățile au reprezentat o permanentă problemă pentru idealul "națiunii socialiste", atât de drag leninismului romantic. Voi începe analiza cu grupul etnic cel mai numeros de pe teritoriul RSR, maghiarii, voi trece apoi la minoritatea evreiască și voi încheia cu etnicii germani., acestea trei fiind minoritățile cele mai consistente și totodată cele care au cauzat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]