19,153 matches
-
care funcționează natura; este tipul de agricultură pe care l-ar concepe un inginer. Natura a creat un peisaj de o mare varietate, Însă omul a dovedit o adevărat pasiune pentru simplificarea lui... Un lucru important de verificat este limita habitatului adecvat pentru fiecare specie”. Așa cum Howard credea că monoculturile au contribuit la pierderea fertilității solului și la folosirea măsurii corective, adică utilizarea tot mai intensivă a Îngrășămintelor chimice (În jur de 130 de kilograme pe acru În Statele Unite, În 1970
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fost Încă pe deplin Înțelese. Slaba vedere periferică Parțial, problema era faptul că efectele secundare se ramificau continuu. Un efect direct - de pildă, declinul sau dispariția unei populații locale de insecte - determina modificări În viața plantelor cu flori, ceea ce schimba habitatul altor plante și al rozătoarelor și așa mai departe. O altă parte a problemei o constituia faptul că efectele pesticidelor asupra altor specii erau examinate doar În condiții experimentale. Totuși, DDT-ul era aplicat În condiții de teren și, după cum
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
suficient pentru a le contracara și a pune stăpânire pe zona de la baza arborelui; nefiind interesate de frunzele sau fructele mangotierului, recolta a fost salvată. Acest experiment reușit de control biologic presupune mai multe tipuri de cunoștințe: informații legate de habitatul, alimentația și reproducerea furnicilor negre, o bănuială cu privire la materialul local ce ar putea Înlocui spațiile de depunere a ouălor și experiență În ceea ce privește dușmănia dintre cele două soiuri de furnici. Mat Isa mi-a dat În mod clar de Înțeles că
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Berkeley, 1991, pp. 315-342. Rândurile care urmează se bazează În mare măsură pe fina analiză făcută de Lowood. Cea mai notabilă excepție de la această regulă o constituie atenția deosebită acordată „vânatului nobil” (de exemplu, cerbii, mistreții sau vulpile) și protejării habitatului acestuia. Nu este vorba doar de un capriciu al epocii premoderne, dacă ne gândim la enorma importanță socială a vânătorii pentru „monarhi” recenți precum Erich Honeker, Nicolae Ceaușescu, Gheorghi Jukov, Władzsław Gomułka și mareșalul Tito. John Evelyn, Sylva, or a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
are loc, în primul rând, în regiuni de graniță, acolo unde se produce atingerea cu alteritatea. S-a observat că distanțarea de străin până la respingerea lui devine manifestă în regiuni, vremuri și situații când se întâlnesc oameni diferiți ca limbă, habitat, obiceiuri și este mai puțin categorică în regiunile populate de grupuri omogene. Străinul este tratat întotdeauna cu circumspecție, nu însă obligatoriu și dușmănos. Ca regulă, cea mai defavorabilă imagine și-o formulează unii despre alții vecinii. De o manieră primitivă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din 1849 de E. Westermark, la mare vogă în anii ’20 ai secolului trecut -, care spune că înclinația spre celălalt este invers proporțională cu varietatea de stimuli pe care acesta îi oferă. Or, într-un context de muncă și/sau habitatul unde ești toată ziua cu cineva, probabilitatea de a da și de a primi stimuli noi este mai mică. Atracția erotică pentru cel în care poți citi ca într-o carte nu se produce sau se stinge. Unele cercetări experimentale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cele mai multe femei, inclusiv prin socializare, nici să nu se gândească la divorț. Emanciparea femeii s-a produs pe fundalul industrializării, modernizării, urbanizării, automatizării și creșterii nevoii forței de muncă în sfera serviciilor. Aceasta a atras după sine și distanțarea dintre habitat și locul de muncă. Posibilitatea pentru ambii parteneri de a întâlni alți indivizi și de a stabili legături de afecțiune este acum mult mai mare. Pe de altă parte, dezvoltarea economică și creșterea urbanistică a însemnat în țările avansate și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
drepturile și îndatoririle legale în cazul divorțului; drepturile și îndatoririle legate de moștenire; strategiile economice de muncă și de salarizare, care se reflectă direct și indirect în calitatea vieții familiale și în deciziile din interiorul ei; politica locuințelor și a habitatului, care impune un anumit cadru de viață; reglementările privitoare lacreșterea și educarea copiilor (în special aspectul medical și școlar); controlul asupra relațiilor din familie, asupra socializării și educației prin mass-media; presiunile opiniei publice și a altor instituții în derularea comportamentului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe perioada vacanțelor. Înscrisă în mecanismul reciprocității de bunuri și servicii, această strategie de cooperare era benefică pentru ambele părți. Rețeaua de rudenie are un rol important în procesul migrațional și de mobilitate rezidențială prin facilitarea accesului la comunități de habitat. Mutarea în masă a familiilor de la sat la oraș, cu deosebire după încheierea colectivizării (1962), a determinat și în România o adevărată ruralizare a orașelor. Cei originari din aceeași regiune și mai ales din același sat aveau tendința să se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
probleme și crize de familie se datorează unor situații pe care, în termeni clasici, le-am putea numi „obiective”, adică independente de voința și conștiința individului. Evenimente exterioare, ca accidentele, multe boli organice și psihice, crize economice, schimbări radicale în habitat, nu depind de indivizi și familie. Astăzi, mai frecventă este exprimarea că ele nu sunt sub controlul celor ce suferă impactul lor. Am rămas la sintagma clasică, termenul „obiectiv” figurând între ghilimele pentru a sublinia, pe de o parte, faptul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a eului, și nu una inhibitoare. În caz contrar, familia are șanse să devină un mediu psihopatogen. Rezumând, am putea vorbi și în cazul familiei și a problemelor sale de factori structurali și factori ideologici. Primii țin de condiționările exogene (habitat, piața muncii, sistemul școlar), dar și de structurile și caracteristicile endogene ale sistemului familial (părinți-copii, bărbat-femeie, subsisteme cristalizate emoțional). Ceilalți, de procesul comunicațional, de sistemul de crezuri, de modul de gândire, de mituri. Psihoterapia nu poate interveni în schimbarea condiționărilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
omul” Însuși și nu meteoriții sau erupțiile vulcanice, este cel răspunzător pentru extincția În masă. Autorii acestui studiu mai spun că Încălzirea globală este principalul factor care contribuie la creșterea ratelor de extincție. În timp ce animalele sălbatice suferă suferă de pe urma reducerii habitatului și micșorării rapide a numărului lor, animalele pentru cercetare și cele domesticite au, poate, cea mai cumplită existență dintre toate creaturile de pe Pământ. Supuse la experimente barbare În laboratoarele de cercetare și crescute În condiții oribile În ferme industriale, aceste
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lungul frontierei lor. Parcul crează o regiune continuă În Munții Tatra, cel mai Înalt masiv din lanțul Munților Carpați. Regiunea este bogată În diversitate și include zone carstice, pășuni alpine, păduri de foioase, lacuri și vârfuri stâncoase jucând rolul de habitat pentru multe specii endemice și relicve vii, cum ar fi subspecia Tatra a cerbului chamois, marmota, ursul și linxul. Un număr de pești glaciali relicvă se găsesc În lacurile alpine ale regiunii. Parcul a devenit o destinație turistică majoră, cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cazul a două parcuri naționale care traversează frontiera Între Polonia și Bielorusia. Parcul Național Bialowieza În Polonia și Parcul Național Belovezhskaia Pushcha În Bielorusia formează Împreună ultima rămașită a pădurii primitive din Europa. Această pădure are de asemenea rolul de habitat pentru ultimele turme de bizon european, cel mai mare animal terestru de pe continent. Creatura cutreiera odată Întreaga Europă, asemenea bizonului din America de Nord. Acum, cele În jur de cinci sute de exemplare care au mai rămas sunt separate Între ele de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de fapt, din Bistrița, via Cluj, un centru puternic din punct de vedere artistic și cultural, însă în care pictorul nu pare a fi trăit într-un exces de comunicare. Ieșirea din matcă, erupția din spațiul strîmt al propriului lor habitat și revărsarea aluvionară spre București capătă, la prima vedere, substanța unei puternice motivații. Dorința confruntării cu un public numeros și avizat, cu o opinie culturală consistentă și nu tocmai blajină, cu medii neutre, fără acele influențe inevitabile născute din coabitarea
Un enciclopedist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17149_a_18474]
-
se exprima. Maria Rus Bojan sau despre cutiile lui Pan Privită dincolo de funcții și de utilități, cutia este o metaforă a recluziunii și, în același timp, a deschiderii. De la oul primordial la mediul intrauterin, de la corporalitate la configurația locuinței, de la habitat la universul însuși, trăim în fatalitatea și în civilizația cutiei. Asemenea păpușilor rusești care se conțin una pe cealaltă, într-o succesiune a formei definite cu vidul dinlăuntru, lumea însăși este un inepuizabil depozit de cutii. În interiorul etanș sau în
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
Ceea ce contribuie În mod direct și substanțial la acest proces este suma experiențelor de viață ale individului, relațiile sale cu ceilalți, viața de familie, de cuplu, activitatea profesională, succesele sau eșecurile, spiritul Întreprinzător sau defetismul, schimbările de viață, profesionale, de habitat, precum și alte evenimente neprevăzute. Un rol esențial Îl au eșecurile și succesele individului, care, din punct de vedere psiho-moral, au semnificația unor Încercări ce pun În evidență forța și suplețea de adaptare și depășire a situațiilor de impas ale persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
revenirii lor În familie, În societate, În activitatea profesională. dă Bătrânii reprezintă o importantă parte din populația cu nevoi speciale. Asistența acestora este deosebit de dificilă dat fiind dificultățile lor de adaptare, tulburările psihice legate de vârsta Înaintată, condiții speciale de habitat, activități specifice vârstei și intereselor acestora etc. eă Persoanele singure, izolate, fără de familie, fără ocupație, lipsite de resurse materiale, trebuie asistate, asigurându-li-se condiții corespunzătoare de habitat, hrană, ocupație etc. Se va urmări În special resocializarea acestora, obișnuința de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lor de adaptare, tulburările psihice legate de vârsta Înaintată, condiții speciale de habitat, activități specifice vârstei și intereselor acestora etc. eă Persoanele singure, izolate, fără de familie, fără ocupație, lipsite de resurse materiale, trebuie asistate, asigurându-li-se condiții corespunzătoare de habitat, hrană, ocupație etc. Se va urmări În special resocializarea acestora, obișnuința de a trăi În colectivitate, de a comunica cu ceilalți. fă Delincvenții ridică probleme serioase și speciale de asistență și Îngrijire. Măsurile aplicate trebuie să aibă un caracter de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
practice utile, măsuri de asistență moral-religioasă. gă Persoanele marginalizate sunt cele În situații dificile, cum ar fi șomerii, azilanții, emigranții etc. Pentru aceștia se impun măsuri speciale de adaptare-integrare socială, ocupații În raport cu nivelul intelectual, de pregătire, și aptitudini, asigurarea unui habitat. Se va urmări integrarea lor socioculturală, morală și psihologică, evitându-se situațiile de izolare, conflictele etc. fă Bolnavii cronici reprezintă o categorie specială. Pentru aceștia se impun măsuri de ordin medical și medico-psihologic specializate, de lungă durată, asistență psihomorală de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reunește, dintr-un unghi diferit, consecințele dizolvării persoanei În ciclul transmigrărilor și ale disoluției independenței individului 1. Autorii considerați esențiali pentru o astfel de temă sunt foarte diverși: Tucci, Stein (combinând cu o pricepere incomparabilă cercetările de simbolistică religioasă a habitatului și cele de geografie mitică 2), Eliade, Guénon, Oppitz, Brauen sau miriade de glosatori umili care au promovat o dată cu popularizarea extrem de incongruentă a acestui mit. Dintre ei, mă voi opri În câteva rânduri la Rolf A. Stein, unul dintre cei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Surse umaniste: Doctrine religioase Interdicții Credințe Doctrine morale Norme morale Conduite normale Doctrine politice Legi, drepturi, datorii Conduite sociale Surse sociologice: Doctrine, norme, acțiuni sociale Medicina socială Igiena socială Surse medicale: Prescripții de viață, adaptarea la mediu Climă, resurse, alimentație, habitat (medicina mediului) Prescripții de păstrare a sănătății și prevenire a bolilor Epidemiologie, practica medicală generală (medicina grupelor umane) Surse socio-biologice: Darwinismul social Rasismul Igiena socială Igiena generală Medicina preventivă Igiena morală Igiena rasei Igiena mintală Igiena mintală individuală Igiena mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu starea de sănătate mintală. Pentru autorii mai sus citați, se disting trei grupe de factori cu valoare sanogenetică, și anume: a) factorii ecologici exogeni, reprezentați prin: factori meteo-climatici; factori demografici; factori de morbiditate; b) factorii socio-economico-culturali exogeni, reprezentați prin: habitat; mediul familial; nivelul cultural, educația, tradițiile, valorile, religia, învățământul; factori profesionali; factori economici; factori sociali; c) factorii psihologici endogeni, reprezentați prin: constituție, ereditate, temperament, caracter; comportament; factori patogeni variați. În ceea ce privește factorii circumstanțiali, aceiași autori menționează două grupe de circumstanțe, pozitive
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
scop profilactic. Capitolul 9 Acțiunea de igienă mintală 1. Cadrul problemei Acțiunea de igienă mintală cuprinde totalitatea măsurilor care se întreprind având ca scop promovarea stării de sănătate mintală individuală sau colectivă, prevenirea apariției bolilor psihice, ameliorarea condițiilor de viață, habitat, muncă, relații sociale. Prin aceste deziderate, acțiunea de igienă mintală acoperă o serie extrem de vastă de obiective, scopul final fiind însă cel de promovare a sănătății mintale. Acțiunea de igienă mintală nu este numai o acțiune medicală; sfera ei de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asupra vieții acestora, iar pe de altă parte, își orientează demersul în direcția acțiunii de prevenire a îmbolnăvirilor. Să analizăm aceste aspecte (vezi schema de mai jos). Profilaxia Planificarea vieții și a sănătății Prevenirea bolilor Condițiile de viață Condițiile de habitat Condițiile de muncă Tipul de alimentație Programul de activitate Viață echilibrată, fără excese Educație, cultură, acces la informații Evitarea factorilor morbigenetici Promovarea factorilor sanogenetici Evitarea conflictelor, stresului, noxelor fizice, exceselor alimentare Asimilarea factorilor de progres social 1) Planificarea vieții vizează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]