13,057 matches
-
generică e recuperată de un parti-pris clar formulat În chiar numele său: În scrierea zilnică, În mărturisirea permanentă, dincolo de presiunea calendaristică, dincolo de prejudecățile estetice. Conștiința de sine a jurnalului o dă comparația cu moartea. Ca și moartea, o negație a particularului 33, jurnalul tinde să instituie o universalitate fără nume, o egalizare, o nivelare a existenței sub spectrul jurnalierului. El acționează cu o crudă indiferență la semnificația propriului conținut. Insignifiantul, ca și lucrul prețios au, pentru el, aceeași valoare. Aceeași democratică
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Aceasta vizează intervenția asupra deficientului pe multiple planuri: medical, psihologic, pedagogic, economic și profesional. Ne interesează însă din toate aceste investigații - potențialul restant al deficienților mintali, metodele care evidențiază non-deficitul și analiza mediului profesional pentru a stabili ambientalitatea și în particular decalajul existent între mediul de formare profesională și cel în care deficientul își exercită profesia. Interacțiunea organism-mediu reclamă adaptare, acțiune, în sensul de a deveni capabil, apt de acțiune, „compatibil cu ...”, „în acord cu...”. Noțiunea de adaptare presupune deci că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
neurologice și psihice se manifestă în forme specifice dar au și asemănări cu cele întâlnite la copilul cu intelect normal (E. Verzea). Cercetătorii constată că la dislexici sunt asociate tulburări spațiale în general și în cel al spațiului grafic în particular, atât la copii cât și la adulți. Legat de acest fapt se pune problema „dominanței cerebrale” și nu numaidecât stângăcia propriu-zisă, ci interferența între dreapta și stânga, numită dominanță amestecată (diferită pentru mână, ochi, picior, ureche). În aceste cazuri, pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se cuvine construită și o teorie a valorilor negative, în general, o psematologie (cum i-am putea spune, provenind de la grecescul psemata = minciună, unei ideale "teorii generale" a minciunii) în măsură să centreze analiza pe "valorile" actului de minți, în particular. Două componente ar trebui să asociem unui demers care aspiră la a fi științific: definirea conținutului său (a "limbajului-obiect"), respectiv definirea metodologiei (a "metalimbajului") din perspectiva căreia acesta urmează a fi cercetat. Lucrarea pe care avem șansa să o prefațăm
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
stress differences during truthful and deceptive information sequences. Human Relations 40:1-13 [280]. O'Neill, Graeme 1991. Truth hurts US scientific "facts". Age (Melbourne) 5 iunie [187]. Orne, Martin T. 1962. On the social psychology of the psychological experiment: with particular reference to demand characteristics and their implications. American Psychologist 17:776-783 [196]. Orne, Martin T., Thackeray, Richard I., și Paskewitz, David A., 1972. On the detection of deception: a model for the study of physiological stimuli. Greenfield, Norman Samuel, și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
devine evidentă odată cu prezentarea celor trei concepții referitoare la relația dintre ideologie, societate și politică: concepția negativă, concepția neutră și concepția pozitivă. Cea de a doua secțiune a capitolului este, practic, o incursiune dinspre sensul geeral al termenului înspre cel particular. După prezentarea ideologiei ca produs al modernității politice, mă interesează să subliniez prezența particulară a ideologiilor, adică a unor modele epistemico-politice care, sub numele de liberalism, conservatorism și socialism au contribuit decisiv la configurarea unei realități sociale și politice ai
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
mișcare, ideologia poate fi corelată, abia apoi, cu fenomenul dominației: "(...) o comunitate istorică nu devine realitate politică decât devenind capabilă de decizie; de aici se naște fenomenul dominației. Tocmai de aceea ideologia-disimulare interferează cu toate celelalte trăsături ale ideologiei-integrare, în particular cu caracterul de netransparență asociat funcției mediatoare a ideologiei"37. Ceea ce se poate observa în acest context este faptul că, în sublinierea funcției de legitimare pe care ideologia o deține în mod fundamental, Ricoeur urmărește să evite "paradoxul lui Mannheim
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
-le, prin discurs. Ceea ce rămâne constant este, dacă vreți, arhitectura ideologică a acestui proces. Dincolo de aceasta însă, avem de-a face cu un model evolutiv, a cărui aplicabilitate în forma analizei ideologice a societății în general, a cunoașterii sociale în particular este posibilă în măsura în care optăm pentru o abordare interdisciplinară, care să pună în ecuație, așa cum sugerează, de altfel, van Dijk, cel puțin trei elemente, și anume cognition, society and discourse 48. Un astfel de model, la dezvoltarea căruia pot contribui, de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
mai atent la eventualele contradicții proiectate de dezbaterile științifice și la relația dintre acumularea de cunoștințe și acumularea de putere, societatea exercită o presiune cu atât mai mare asupra procesului de cunoaștere în general, a celui de cunoaștere socială în particular. A devenit astăzi evident că "limbajul, instituțiile, puterea, schimbarea socială și rpoblemele sociale conduc, modelează și influențează conținutul oricărui sistem de cunoștințe, punctele sale critice și cele tari, traiectoria și dezvoltarea sa internă, legitimitatea și relativa sa situare"59. În
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideile confuze și greșite înseși, precum și cadrul conceptual mai larg, sau perspectivele asupra lumii pe care aestea se bazau. Cu alte cuvinte, ideologia a ajuns să fie privită ca un obstacol pentru comportamentul rațional, și pentru comportamentul specific politicii în particular" "No end of ideology," în History of the Human Sciences (Sage: vol. 9, no. 2, 1996), 81. 3 Karl Marx, Friedrich Engels, The German Ideology (London: Lawrence & Wishart), 1970. 4 John Gerring, "Ideology: a definitional analysis," în Political Research Quarterly
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
core of the security concerns. However, the states’ role in the contemporary security settings must be read in parallel with other factors, particularly economic and social factors. Finally, the study suggests that historical and political contexts are crucial for understanding particular doctrines of security. Regional Security. Contexts, Agendas, Identities (Luciana Alexandra Ghica) In terms of power, the smaller the state, the more limited to regional actions and strategies are its foreign policy and security options. Since the majority of the international
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ecosisteme prin chestiuni concrete de agricultură, biologie, biogeografie, ecologie, economie, ecosănătate, farmaceutică, geopolitică, medicină, religie, sociologie sau altele. Uneori, este suficient să măsurăm, într-un anumit fel, gradul de concentrare sau de diversitate a elementelor unei mulțimi oarecare și în particular ale unui ecosistem după o anumită caracteristică la un moment dat sau pe un interval de timp și să tragem concluzii pe baza rezultatelor găsite. Alteori, ar interesa, când sunt permise legal și moral aceste lucruri, să modificăm și gradul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
jur de o cincime din toate speciile de viețuitoare de pe Pământ ar putea să nu mai existe în anul 2030! Există deja un consens (dar nu se știe cui îi folosește!) asupra faptului că omul este cauza acestei situații, în particular prin fragmentarea habitaturilor și/sau distrugerea ecosistemelor care adăpsteau aceste specii. În general însă, nu atât prezența omului este cea care perturbă echilibrul ecologic al ecosistemelor, cât mai ales activitățile sale din ce în ce mai intensive care, în mod deosebit în câmpii, fragmentează
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
concilia protecția mediului înconjurător, eficiența economică și justiția socială pentru a putea răspunde nevoilor generațiilor prezente fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de satisfacere a nevoilor lor”. În această definiție apar două concepte esențiale, și anume conceptul de nevoi (în particular, acela de nevoi esențiale ale celor deposedați sau privați de bunurile lor și cărora trebuie să li se acorde prioritate maximă) și ideea limitărilor pe care starea tehnicilor noastre și a organizării noastre sociale o impune asupra capacității mediului înconjurător
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
măsura și cuantifica întotdeauna toate dorințele cercetătorilor, oricare ar fi și oricât ar fi ele de importante în studiul diversității, dar mai ales pentru că rezultatele cantitative nu pot fi interpretate oricum, oricând și de oricine!) în studiul diversității și în particular al biodiversității, este aceea a evaluării diversității. În decursul vremii, au existat numeroase preocupări interesante în acest sens ale unor matematicieni sau practicieni, conducând la rezultate notabile, cu precădere prin formulele practice de calcul introduse, dar, așa cum se întâmplă și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
frecvent numai cu numele lui Simpson (el a fost cel dintâi care i-a pus la îndemâna biologilor pentru studiile lor cantitative!). 5.6. Indicele de concentrare Herfindahl (1950)-Hirschmann (1945) Precizare. Pentru studierea concentrării pieței în cazul general și în particular a pieței de capital, indicele de concentrare Gini-Simpson-Onicescu (5.4) a fost introdus (reintrodus) și analizat riguros, mai ales din punct de vedere economic, de economiștii americani Albert O. Hirschman (1945) și Orris C. Herfindahl (1950), interpretând adecvat anumite rezultate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
strămoș și au caractere comune) a unei zone geografice oarecare cu o anumită referință la o scară temporală, iar această abundență poate să fie evaluată după anumite reguli și principii pe care le precizează naturaliștii în general și ecologiștii în particular. O astfel de analiză a biodiversității este interesantă în practică în anumite domenii, iar rezultatele ei reprezintă informații decizionale extrem de importante, mai ales în studiul modificărilor care pot să apară într-o anumită regiune în urma producerii unor fenomene sau catastrofe
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
În sensul precizărilor de mai sus, numerele (8.19.1) și (8.19.2) reprezintă doi indicatori ai concentrării și diversității directe bidimensionale. Prin analogie, putem scrie imediat expresiile indicatorilor aferenți unor experimente cu mai mult de trei dimensiuni. În particular, fiind dat un experiment probabilist bidimensional discret (X,Y) definit prin relațiile (8.4)-(8.8), pentru experimentele probabiliste unidimensionale marginale aferente acestuia X și Y, se definesc coeficienții de concentrare și diversitate de tip Simpson (care sunt prezentați și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
9 Distribuții optime cu grad de diversitate maxim Așa cum menționam și în alt context, uneori, este suficient să măsurăm, într-un anumit fel, gradul de concentrare sau gradul de diversitate a elementelor unei mulțimi oarecare cu semnificații multiple și în particular ale unui ecosistem după o caracteristică pe care o urmărim la un moment dat sau pe un interval de timp și să tragem doar anumite concluzii pe baza rezultatelor găsite. Alteori însă, ne-ar interesa, atunci când se poate și este
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
sa, realismul constituie un curent de opinie care respinge această "dogmă" și alte "dogme" ale liberalismului (în special presupusa "tentativă de a reduce raționalitatea colectivă la raționalitatea individuală"56), insistând că "normativitatea autorității politice este sui generis, în relație, în particular, cu normativitatea moralității" și - ca atare - că "nu este niciun temei pentru care autoritatea politică, exprimată în obligativitatea rezultatelor procedurilor sale, trebuie să se conformeze dictatelor unor norme morale independente"57. De ce nu am utilizat aceste caracterizări ale moralismului și
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și numai du-pă dreptul român, fără vreun amestec din partea unui tribunal sau puteri străine”. Aveau în supraveghere drumurile, hotarele și codrii satului iar chinezul era împuternicit prin hrisov, de rege dacă era ținut crăiesc sau de voievod dacă era ținut particular. Chinezul dădea socoteală în fața locuitorilor satului iar dacă deve-nea răulean era tras la județ în fața adunării chinezilor care formau o conducere colectivă a tuturor satelor românești ce împreună era o ,,țară” - craină - iar conducătorul se numea crainic. Ei trebuiau să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
că reprezintă o barieră fizică, astfel de epitelii secretă o barieră chimică pentru a preveni penetrarea țesuturilor interne de către patogeni. Studii recente au arătat că epiteliile de la drosofila, la fel ca și cele de la om, desfășoară răspunsuri imune locale. În particular, tractusurile respiratorii și reproducătoare exprimă peptidele antifungale Drosomycin (Drs), ca răspuns la contactul cu patogeni, însă, acest răspuns depinde de calea Imd și nu de calea Toll, care este utilizată de către corpii grași în timpul răspunsurilor antimicrobiene sistemice (Ferrandon și colab
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
IgA față de digestia cu enzimele proteolitice din secreții (din Alberts și colab., 1994). Anticorpii monoclonali murini (Mab) sunt specifici pentru doi anticorpi IgA PAN. IgA PAN reprezintă un anticorp care se leagă la toate formele alotipice și subclasele unui izotip particular de imunoglobulină umană. De exemplu, IgG PAN reactiv Mab este un anticorp care se leagă la toate formele alotipice ale moleculelor de imunoglobuline umane IgG1, IgG2, IgG3 și IgG4 și reacționează fie cu Fc (segmentul moleculei de imunoglobulină care leagă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
bază, metodele de anchetă, nici diferitele "școli" în materie de studiu al rudeniei, care face parte, totuși, din formarea elementară a antropologului. Provocările sunt importante: este suficient să cităm câteva teme ca matriarhatul (un mit etnografic), incestul (universal în principiu, particular prin definiție), egalitatea între sexe (toate sistemele se construiesc plecând de la diferența sexuală), atomul de rudenie (toate sistemele cunoscute se bazează pe câteva relații fundamentale), filiația, adopția (universală sub forme diverse), divorțul etc. Cititorul francez va putea consulta în legătură cu acest
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
societate, în măsura în care individul nu se poate imagina singur și în el se incorporează în mod inevitabil o parte din colectiv. Între polii ordinii și dezordinii, perioada actuală privilegiază mai degrabă a doua stare, după cum valorizează îndoiala mai degrabă decât certitudinea, particularul mai mult decât generalul. Criticii constată caracterul haotic al lumii și implozia marilor povestiri. Publicațiile recente subliniază până la saturație natura "ficțională" a noțiunilor globale ale antropologilor evoluționiști, difuzioniști, funcționaliști, structuraliști și ale celor care le-au urmat. Fără a intra
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]