12,895 matches
-
chiar dialogul public și, odată cu modificarea cultului memoriei, contribuind la renașterea identității locale, în Ungaria aceste întâmplări sunt în general înconjurate de o tăcere penibilă. Există unele voci care aduc drept contra argument cei douăzeci și doi de ani de stăpânire română și măcelurile comise de români în alte localități (comunele Aita Seacă - Száraz Ajta, Aghireșu - Egeres, Ginta - Gyanta etc.), pe când alții califică drept gest nepatriotic aducerea în discuție a celor petrecute. Eu, în schimb, am convingerea că nimănui nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Nicolae Fleva, condus de Anton Bacalbașa (1897-1898). Un ajutor din partea Societății Transilvania îi înlesnește continuarea studiilor la Cluj (1898-1899). Se înscrie la Facultatea de Drept. Mai mult decât la Budapesta, el devine acum liderul studențimii române, apărând interesele românești împotriva stăpânirii austro-ungare. Încoronarea cu flori a mormântului lui Avram Iancu de la Țebea și, mai ales, victoria morală obținută asupra maghiarilor la Congresul Federației Internaționale a Studenților de la Paris, organizat de Asociația Corda Fratres (impunând constituirea în secții a participanților pe naționalități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
rebeliune care oferă forme ceremoniale de eliberare de tensiune și consumare simbolică a nemulțumirilor și rebeliunii; d) rituri de salvare - aceste rituri au ca scop refacerea echilibrului individual și restabilirea identității și prestigiului personal: 1. rituri de posesiuni - eliberarea de sub stăpânirea unui spirit malefic (exorcismul); 2. rituri de asumare - a unei alte identității (șamanism); 3. experiențe mistice; e) rituri de revitalizare - sunt concepute pentru a reface sau a menține identitatea colectivității. În această categorie ar intra cultele milenariste Această clasificare minuțioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
punctul meu de vedere, o sinteză accesibilă (În plan didactic) și nereductivă (În plan științific) a diferitelor tipologii ale riturilor ar trebui să includă următoarele categorii: a) magia: definită ca acțiune rituală care are ca scop influențarea lumii Înconjurătoare prin stăpânirea unor forțe supranaturale. Pentru a atinge acest scop, actele magice fac apel la mijloace „oculte”, diferite de cele ale muncii de zi cu zi, puțin accesibile Întregii societăți. Magia include numeroase forme de ritual, cum ar fi vrăjitoria, șamanismul, vindecarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și impunerea puterii, deoarece generează ierarhii și definește ordinea hegemonică (vezi M. Coman, 2003). Universul magieitc "Universul magiei" Definiții și tipologiitc "Definiții și tipologii" Sistemul magiei este complicat și eterogen: el cuprinde o mare varietate de manifestări (ghicirea viitorului, vindecarea, stăpânirea demonilor și a altor forțe malefice, vrăjitoria și contravrăjitoria - adică lupta Împotriva altor vrăjitori - influențarea fenomenelor naturale, controlarea acțiunilor indivizilor etc.) și pune În mișcare numeroase categorii ale gândirii „pre-religioase”(animism și/sau animatism, tabu, totemism, fetișism, mana etc.). În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
persoane dotate cu asemenea puteri, de la preot la șaman sau vraci. Vrăjitorii/vrăjitoarele se deosebesc prin faptul că sunt motivați de ură, răutate sau, pur și simplu, plăcerea de a face rău” (A. Saunders, 1995, p. 11). Prin urmare, „nu stăpânirea unei puteri dă specificitatea vrăjitoriei, ci felul În care este folosită” (p. 20). Acțiunile vrăjitorești pot face rău individului (aduc boli, accidente, moarte, impotență bărbaților și sterilitate femeilor), bunurilor acestuia (provoacă boala sau moartea animalelor domestice, incendii care distrug acareturile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1924), „Ordo Templis Orientis” (Întemeiat de Aleister Crowley), „Roscrucian Fellowship of Crotona”, „The British Order of Druids” sau grupurile legate de „Heateism” (odinismul, heaternismul, hrafnarismul) apar ca asociații de vrăjitori care practică rituri specifice: sistem de inițiere și progresie În stăpânirea tehnicilor magice, retragere În natură, consum de substanțe halucinogene, dansuri extatice, manipularea de obiecte magice etc. După R. Hutton (1999, p. 72), aceste asociații au caracter vrăjitoresc, deoarece ...scopul ritului nu este să onoreze sau să implore divinitatea, ci să
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Este acțiunea predilectă a vindecătorilor specializați, fie ei numiți vrăjitori, șamani sau vraci; b) intruziunea unei puteri malefice În corpul bolnavului: cel mai adesea, aceasta este un spirit, dar uneori poate fi vorba și despre obiecte. Spiritul malefic ia În stăpânire sufletul și trupul bolnavului și Îi dictează cuvinte și acțiuni neobișnuite. Forțele răului trebuie gonite, evident - de o persoană care posedă puteri egale sau superioare acestora. Ritualul cel mai cunoscut de gonire a spiritului malefic este exorcismul, care, chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
activități magico-ritualice. În primul rând, este vorba despre identificarea cauzelor și agenților bolii, cel mai adesea prin tehnici de divinație. În riturile de exorcizare, Însă, vindecarea și divinația devin identice. Exorcistul stabilește un dialog cu spiritul malefic care a pus stăpânire pe cel bolnav. Pe parcursul acestui dialog, el identifică natura spiritului: acesta se face auzit prin graiul celui bolnav, dar cu intonații și voce diferite - după tipul acestor inflexiuni, exorcistul stabilește felul și puterea spiritului malefic. Apoi exorcistul Îl supune la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
activități curente și, la limită, diverse forme de asceză. Actul vindecării se poate consuma În acțiuni obișnuite (Îngurgitarea unor substanțe, recitarea unor formule magice, cântece sau dansuri) sau În forme ieșite din comun, care implică tehnici magice complexe, aflate În stăpânirea unor specialiști ai controlării puterilor oculte. Spre exemplu, În cultura folclorică românească, vindecarea se realizează cel mai adesea printr-o combinare de formule incantatorii (descântecul) și practici (simultan) rituale și medicale (consumarea unor infuzii de plante, spălări, aspirarea fumului diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
revenirea după călătoria inițiatică este prezentată ca o reînviere, o nouă naștere; d) cosmologia verticală: traseele călătoriei șamanice sunt orientate În sus, către lumea celestă a spiritelor; e) existența unor tehnici specifice: forme de privațiune, substanțe halucinogene, dansuri extatice; f) stăpânirea unor puteri ieșite din comun, de obicei, capacitatea de a zbura sau de a se transforma În diverse animale. Într-un studiu comparativ care a vizat 47 de culturi diferite, M.J. Winkelman (1990) identifică următoarele note constante: Vindecătorii magico-religioși pe
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
431-432) propune următoarele trăsături determinante: a) contactul și comunicarea directă cu spiritele: șamanul se află Într-o relație strânsă cu mai multe spirite, unele Îl ajută și cu altele se luptă În permanență; b) capacitatea de a controla spiritele; c) stăpânirea stărilor șamanice de conștiință (termen pe care autorul amintit Îl consideră mai adecvat decât „stări alterate de conștiință”); d) concentrarea asupra problemelor lumii contingente: spre deosebire de asceți, care sunt preocupați de propria Împlinire spirituală, șamanii au ca principal scop apărarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
postească frecvent, nu are voie să vâneze și să se atingă de anumite animale (considerate a Întrupa spirite sau puterile altor șamani) și trebuie să respecte numeroasele obligații specifice calendarului ritual. Deoarece unul dintre argumentele majore ale puterii sale este stăpânirea focului (a căldurii), el trebuie, periodic, să facă dovada forței sale, prin diferite acte, de la mersul pe cărbuni Încinși până la uscarea pe corp a numeroase rânduri de cârpe ude sau Înghețate. În plan spiritual, șamanul se află Într-o permanentă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bunului sacrificat se realizează această legătură - altfel spus, sacrificatul mediază Între uman și divin. Relația cu puterile sacrale instituită prin intermediul sacrificiului este radical diferită de alte forme de raportare la sacru. În sistemul magiei, spre exemplu, medierea era realizată de stăpânirea unor tehnici, obiecte sau puteri specifice - prin acestea, performerul actului magic dobândea controlul asupra puterilor oculte și obținea ceea ce Își dorea, prin Însăși acțiunea lui concretă. Altfel spus, el era actorul principal al medierii, el controla procesul de mediere și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ordinii sociale: Ritul ideal de 1 Mai se articulează În jurul unei structuri sintactice identice cu aceea a evenimentului fondator. Ea implică o manifestare a muncitorilor Împotriva puterii patronale, manifestare care se dezvoltă Într-o defilare și care, astfel, ia În stăpânire străzile orașului, Încă dominat de burghezie. Pentru a favoriza reușita reuniunii finale, care consacră unitatea proletariatului În fața capitalismului, mijloacele clasice ale riturilor politice sunt puse În mișcare: drapele, insigne, sloganuri, manifeste, imnuri și cântece, toate repetând câteva idei-cheie și ajutând
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
limitat la anumite zile care instituie „un sezon al sărbătorilor” (În formula lui R. Caillois). Locurile sărbătorii sunt prestabilite. Ele sunt spații deschise, care instaurează o comunicare egalitară, fără constrângeri. Aceste spații sunt „deturnate” de la utilizările cotidiene, sunt luate În stăpânire de participanți și sunt Împodobite cu flori, steaguri, decoruri de lemn și hârtie, adică elemente efemere, care dispar imediat după sărbătoare; b) orice sărbătoare presupune o performanță publică, concretizată prin procesiuni către un loc anume stabilit, prin participarea la un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
același timp, performanțele și prestigiul Învingătorilor confirmă rolul și eficiența ierarhiilor sociale: „ În aspectul lor simbolic, competițiile sărbătorești pot fi Înțelese ca metafore ale emergenței și fixării puterii, așa cum se Întâmplă când «Învingătorul ia totul» sau când grupul Învingător pune stăpânire În mod simbolic pe Întregul spațiu al satului sau orașului În timpul triumfului său” (A. Falassi, 1997, vol. I, p. 300); j) rituri de devalorizare: acestea sunt forma invers simetrică a riturilor de sacralizare care deschid sărbătoarea. Ele marchează terminarea timpului
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anularea ordinii sociale și contestarea Puterii, excesele - gestuale și verbale, de consum de mâncare și băutură. Un spațiu și un timp aparte Carnavalul se folosește de spațiile urbane disponibile (străzi și bulevarde, piețe și clădiri) pe care le ia În stăpânire și le modelează conform „logicii” sale specifice. Astfel, spațiul carnavalesc este creat prin deturnarea sa de la utilizările și formele cotidiene: traficul este oprit, iar regulile care fac din bulevarde un spațiu impersonal și dominant sunt anulate. Mersul pe jos devine
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
activitățile desfășurate În anul precedent. Instituirea sistemului de Subbotniks socialist În onoarea aniversării nașterii lui Lenin permite aducerea unor sacrificii În onoarea lui Lenin, sub forma ofrandelor În muncă, aduse În timpul liber (C. Lane, 1981, pp. 211-212). Comemorările iau În stăpânire spațiul, după modelul riturilor În mișcare, prin cortegiile care schimbă modul de utilizare a orașului: coloanele strict organizate ale defilărilor unităților militare sau sportive, procesiunile alegorice care evocă momente ale istoriei sau cortegiile masive ale militanților și publicului larg, toate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Pe la ora patru, parada se readună, poate mai puțin disciplinată decât la pornire. Unii membri sunt plini de sobrietate și demnitate, alții, abia veniți de la masă, Își caută agitați locurile În coloane. O atmosfera de mic carnaval pare a pune stăpânire pe alți membrii. Apar măști, pălării nostime, peruci și bărbi false. Defilarea este mai dezordonată, iar muzica este mai puțin disciplinată ș...ț Pe măsură ce lojile se Întorc În cartierele de unde au venit, ele se bucură de o primire zgomotoasă. Fanfara
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
celelalte versiuni, gestul cosmogonic este continuat prin acte teogonice (aducerea pe lume a divinităților) și prin transmiterea sarcinii cosmogonice unei noi generații divine (este ceea ce Mircea Eliade a numit modelul deus otiosus). Aceste divinități aduc pe lume sau eliberează de sub stăpânirea figurilor malefice noi elemente și diverse ființe vii. Prin unele dintre actele lor, ele pun bazele unor instituții fundamentale cum ar fi regalitatea, căsătoria (sau interdicția incestului), sărbătorile calendaristice etc. - ceea ce poate plasa aceste mituri și În categoria celor etiologice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai diverse aspecte ale lumii cunoscute: mișcarea astrelor și anumite fenomene meteorologice, un munte cu o Înfățișare aparte, o specie utilă sau otrăvitoare de plante, formele și deprinderile unor animale, apariția unor forme specifice civilizației umane (vânătoarea cu anumite arme, stăpânirea focului, interdicția incestului, riturile de inițiere etc.), instituirea unei anume dinastii etc. Deși a format obiectul a numeroase dezbateri (vezi sinteze În O. Bârlea, 1981; D. Ben-Amos, 1976; A. Dundes, 1967; G. Kirk, 1970), distincția dintre mit etiologic și legendă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în această celebră formulare ionesciană, viza chiar această funcție catartică a plonjării prin grotesc în paroxismul care marchează sursele tragicului. Putem spune, așadar, că grotescul profund, echivalat cu extrema caricatură, exhibat deliberat ca într-un exercițiu terapeutic de exorcizare și stăpânire a temerilor, provine din mezalianța subversivă a comicului cu tragicul. Această paradoxală combinație va fi pusă în evidență în mod exemplar, așa cum vom încerca să demonstrăm în continuare, prin dramaturgia și proza lui I. L. Caragiale. 3.10. "Simt enorm și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un excrement, maladia de care îi suferea egoismul. [...] Aveam în fața mea niște oameni care mi-au povestit, fiecare în parte, cel puțin câte o porcărie pe zi, utilizând și vocabularul. Grimasa ochiului i-a înspăimântat, și o răceală iconografică puse stăpânire pe portretul lor bărbierit proaspăt, jignit și glacial. Când omul devine comisiune și cultură, ființa lui cu prostatită trece subit în cristal și columnă.187 Așa cum putem remarca dintr-un singur fragment, scabrosul, excremențialul, penibilul, macabrul fac din acest roman
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de călătorie, 1844). ROATA VIEȚII Iată-ne cu iarna în țară! Parcă nesperat de repede! Ea a sosit noaptea, pe furiș, de pe vârful munților în vale, și s-a grăbit să-și scuture cojoacele pe fața pământului pentru ca să se afirme stăpânirea ei... Dimineață posomorâtă, cețoasă, care te îmbie să nu-ți părăsești cearceafurile moi și pledul pufos, plăcut mirositor a levănțică... Limbile vechiului orologiu arată deja ora șapte. Cu mare efort deschid geamul deja brumat de steluțe argintii. Vreau să văd
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]