12,690 matches
-
Lăpușna, Vaslui, Orhei, Soroca, Hotin, Cernăuți, Suceava, Iași, Fălciu, Covurlui, Horincea, Putna, Adjud, Tutova, Trotuș, Bacău, Român, Neamț, Cârligătura, Hârlău și Dorohoi. "Catastiful de câșle" (1591) al lui Petru Șchiopul menționează numai 22 de ținuturi, ținutul Horincea fiind contopit cu ținutul Covurlui, iar ținutul Adjud cu ținutul Putna. Aflat la granița Moldovei, ținutul Covurlui avea menirea de a apăra Moldova de atacurile turcilor și tătarilor. Pe aici treceau soliile moldovene către Constantinopol și tot pe aici intrau în țară domnii Moldovei
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
Soroca, Hotin, Cernăuți, Suceava, Iași, Fălciu, Covurlui, Horincea, Putna, Adjud, Tutova, Trotuș, Bacău, Român, Neamț, Cârligătura, Hârlău și Dorohoi. "Catastiful de câșle" (1591) al lui Petru Șchiopul menționează numai 22 de ținuturi, ținutul Horincea fiind contopit cu ținutul Covurlui, iar ținutul Adjud cu ținutul Putna. Aflat la granița Moldovei, ținutul Covurlui avea menirea de a apăra Moldova de atacurile turcilor și tătarilor. Pe aici treceau soliile moldovene către Constantinopol și tot pe aici intrau în țară domnii Moldovei, după ce fuseseră numiți
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
Suceava, Iași, Fălciu, Covurlui, Horincea, Putna, Adjud, Tutova, Trotuș, Bacău, Român, Neamț, Cârligătura, Hârlău și Dorohoi. "Catastiful de câșle" (1591) al lui Petru Șchiopul menționează numai 22 de ținuturi, ținutul Horincea fiind contopit cu ținutul Covurlui, iar ținutul Adjud cu ținutul Putna. Aflat la granița Moldovei, ținutul Covurlui avea menirea de a apăra Moldova de atacurile turcilor și tătarilor. Pe aici treceau soliile moldovene către Constantinopol și tot pe aici intrau în țară domnii Moldovei, după ce fuseseră numiți de sultani. Ținutul
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
Adjud, Tutova, Trotuș, Bacău, Român, Neamț, Cârligătura, Hârlău și Dorohoi. "Catastiful de câșle" (1591) al lui Petru Șchiopul menționează numai 22 de ținuturi, ținutul Horincea fiind contopit cu ținutul Covurlui, iar ținutul Adjud cu ținutul Putna. Aflat la granița Moldovei, ținutul Covurlui avea menirea de a apăra Moldova de atacurile turcilor și tătarilor. Pe aici treceau soliile moldovene către Constantinopol și tot pe aici intrau în țară domnii Moldovei, după ce fuseseră numiți de sultani. Ținutul Covurlui avea o mare importanță economică
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
ținutul Putna. Aflat la granița Moldovei, ținutul Covurlui avea menirea de a apăra Moldova de atacurile turcilor și tătarilor. Pe aici treceau soliile moldovene către Constantinopol și tot pe aici intrau în țară domnii Moldovei, după ce fuseseră numiți de sultani. Ținutul Covurlui avea o mare importanță economică datorită amplasării sale la Dunăre, orașul-port Galați fiind tranzitat de numeroase corăbii ce plecau încărcate cu cereale și cherestea. Potrivit lui Dimitrie Cantemir, Ținutul Covurluiului „și-a luat numele de la Valea Covurluiului, care, deși se
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
aici intrau în țară domnii Moldovei, după ce fuseseră numiți de sultani. Ținutul Covurlui avea o mare importanță economică datorită amplasării sale la Dunăre, orașul-port Galați fiind tranzitat de numeroase corăbii ce plecau încărcate cu cereale și cherestea. Potrivit lui Dimitrie Cantemir, Ținutul Covurluiului „și-a luat numele de la Valea Covurluiului, care, deși se întinde cale de opt ceasuri de mers, e totuși mereu seaca și numai arareori se umple cu apă”. Centrul ținutului era la Galați, „un târg care nu bate la
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
plecau încărcate cu cereale și cherestea. Potrivit lui Dimitrie Cantemir, Ținutul Covurluiului „și-a luat numele de la Valea Covurluiului, care, deși se întinde cale de opt ceasuri de mers, e totuși mereu seaca și numai arareori se umple cu apă”. Centrul ținutului era la Galați, „un târg care nu bate la ochi printr-o arhitectură frumoasă sau prin mărime, dar este târgul cel mai vestit al întregii Dunări. De două-trei ori pe an sosesc aici nu numai corăbii din porturile Mării Negre, din
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
aici încărcate cu lemn din Moldova, cu stejar, corn, brad, precum și cu miere, ceară, sare, unt, silitra și grâu, din care toți locuitorii Moldovei trag mari foloase”. Reformele administrative introduse în secolul al XVII-lea de Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta. În statistică Moldovei din 1803, extrasa din
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta. În statistică Moldovei din 1803, extrasa din Condica Liuzilor, ținutul Covurlui era împărțit în patru ocoale: Horincea, Mijloc, Prut și Siret. Ținutul Covurluiului l-a avut ca pârcălab în 1833 pe postelnicul Ioan Cuza, iar apoi în 1856 și 1857 pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, ales în ianuarie 1859 că
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta. În statistică Moldovei din 1803, extrasa din Condica Liuzilor, ținutul Covurlui era împărțit în patru ocoale: Horincea, Mijloc, Prut și Siret. Ținutul Covurluiului l-a avut ca pârcălab în 1833 pe postelnicul Ioan Cuza, iar apoi în 1856 și 1857 pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, ales în ianuarie 1859 că domn al Principatelor Unite. Ținutul Covurluiului a fost desființat în anul 1864
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
patru ocoale: Horincea, Mijloc, Prut și Siret. Ținutul Covurluiului l-a avut ca pârcălab în 1833 pe postelnicul Ioan Cuza, iar apoi în 1856 și 1857 pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, ales în ianuarie 1859 că domn al Principatelor Unite. Ținutul Covurluiului a fost desființat în anul 1864, în urma reformei administrative a Principatelor Române prin care s-au desființat toate ținuturile și s-au înființat județele. Teritoriul ținutului Covurlui a fost inclus în nou-înființatul județ Covurlui.
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
iar apoi în 1856 și 1857 pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, ales în ianuarie 1859 că domn al Principatelor Unite. Ținutul Covurluiului a fost desființat în anul 1864, în urma reformei administrative a Principatelor Române prin care s-au desființat toate ținuturile și s-au înființat județele. Teritoriul ținutului Covurlui a fost inclus în nou-înființatul județ Covurlui.
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
colonelul Alexandru Ioan Cuza, ales în ianuarie 1859 că domn al Principatelor Unite. Ținutul Covurluiului a fost desființat în anul 1864, în urma reformei administrative a Principatelor Române prin care s-au desființat toate ținuturile și s-au înființat județele. Teritoriul ținutului Covurlui a fost inclus în nou-înființatul județ Covurlui.
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
(în ) a fost o unitate administrativ-teritorială (uezd) din gubernia Herson a Imperiului Rus, constituită în 1803. Centrul administrativ al ținutului a fost orașul Elisavetgrad (actualmente - Kirovohrad). Populația ținutului era de 613.283 locuitori (în 1897). În cadrul Imperiului Rus ținutul a fost afiliat la următoarele unități administrative: ocupa o suprafață de 14.904 km² (15.901 verste). În nord se învecina
Ținutul Elisavetgrad () [Corola-website/Science/335500_a_336829]
-
(în ) a fost o unitate administrativ-teritorială (uezd) din gubernia Herson a Imperiului Rus, constituită în 1803. Centrul administrativ al ținutului a fost orașul Elisavetgrad (actualmente - Kirovohrad). Populația ținutului era de 613.283 locuitori (în 1897). În cadrul Imperiului Rus ținutul a fost afiliat la următoarele unități administrative: ocupa o suprafață de 14.904 km² (15.901 verste). În nord se învecina cu gubernia Kiev, la est cu ținutul Aleksandria
Ținutul Elisavetgrad () [Corola-website/Science/335500_a_336829]
-
(în ) a fost o unitate administrativ-teritorială (uezd) din gubernia Herson a Imperiului Rus, constituită în 1803. Centrul administrativ al ținutului a fost orașul Elisavetgrad (actualmente - Kirovohrad). Populația ținutului era de 613.283 locuitori (în 1897). În cadrul Imperiului Rus ținutul a fost afiliat la următoarele unități administrative: ocupa o suprafață de 14.904 km² (15.901 verste). În nord se învecina cu gubernia Kiev, la est cu ținutul Aleksandria, la sud avea hotar cu ținuturile Herson și Odesa, în sud-vest
Ținutul Elisavetgrad () [Corola-website/Science/335500_a_336829]
-
Populația ținutului era de 613.283 locuitori (în 1897). În cadrul Imperiului Rus ținutul a fost afiliat la următoarele unități administrative: ocupa o suprafață de 14.904 km² (15.901 verste). În nord se învecina cu gubernia Kiev, la est cu ținutul Aleksandria, la sud avea hotar cu ținuturile Herson și Odesa, în sud-vest se învecina cu ținutul Ananiev, iar nord-vest cu ținutul Balta din gubernia Podolia. La recensământul populației din 1897, populația ținutului era de 613.283 de locuitori, dintre care
Ținutul Elisavetgrad () [Corola-website/Science/335500_a_336829]
-
în 1897). În cadrul Imperiului Rus ținutul a fost afiliat la următoarele unități administrative: ocupa o suprafață de 14.904 km² (15.901 verste). În nord se învecina cu gubernia Kiev, la est cu ținutul Aleksandria, la sud avea hotar cu ținuturile Herson și Odesa, în sud-vest se învecina cu ținutul Ananiev, iar nord-vest cu ținutul Balta din gubernia Podolia. La recensământul populației din 1897, populația ținutului era de 613.283 de locuitori, dintre care: În anul 1913, Ținutul Elisavetgrad cuprindea 51
Ținutul Elisavetgrad () [Corola-website/Science/335500_a_336829]
-
la următoarele unități administrative: ocupa o suprafață de 14.904 km² (15.901 verste). În nord se învecina cu gubernia Kiev, la est cu ținutul Aleksandria, la sud avea hotar cu ținuturile Herson și Odesa, în sud-vest se învecina cu ținutul Ananiev, iar nord-vest cu ținutul Balta din gubernia Podolia. La recensământul populației din 1897, populația ținutului era de 613.283 de locuitori, dintre care: În anul 1913, Ținutul Elisavetgrad cuprindea 51 de voloste (ocoale).
Ținutul Elisavetgrad () [Corola-website/Science/335500_a_336829]
-
o suprafață de 14.904 km² (15.901 verste). În nord se învecina cu gubernia Kiev, la est cu ținutul Aleksandria, la sud avea hotar cu ținuturile Herson și Odesa, în sud-vest se învecina cu ținutul Ananiev, iar nord-vest cu ținutul Balta din gubernia Podolia. La recensământul populației din 1897, populația ținutului era de 613.283 de locuitori, dintre care: În anul 1913, Ținutul Elisavetgrad cuprindea 51 de voloste (ocoale).
Ținutul Elisavetgrad () [Corola-website/Science/335500_a_336829]
-
se învecina cu gubernia Kiev, la est cu ținutul Aleksandria, la sud avea hotar cu ținuturile Herson și Odesa, în sud-vest se învecina cu ținutul Ananiev, iar nord-vest cu ținutul Balta din gubernia Podolia. La recensământul populației din 1897, populația ținutului era de 613.283 de locuitori, dintre care: În anul 1913, Ținutul Elisavetgrad cuprindea 51 de voloste (ocoale).
Ținutul Elisavetgrad () [Corola-website/Science/335500_a_336829]
-
avea hotar cu ținuturile Herson și Odesa, în sud-vest se învecina cu ținutul Ananiev, iar nord-vest cu ținutul Balta din gubernia Podolia. La recensământul populației din 1897, populația ținutului era de 613.283 de locuitori, dintre care: În anul 1913, Ținutul Elisavetgrad cuprindea 51 de voloste (ocoale).
Ținutul Elisavetgrad () [Corola-website/Science/335500_a_336829]
-
(în ) a fost o unitate administrativ-teritorială (uezd) din gubernia Podolia a Imperiului Rus, constituită în 1795. Centrul administrativ al ținutului a fost orașul Olgopol (actualmente - Olhopil). Populația ținutului era de 284.253 locuitori (în 1897). Ținutul fost creat în 1795, ca parte a guvernoratului Voznesensk. În 1797, acesta a devenit parte a guberniei Podolia. În 1923, „uezd-ul” a fost abolit
Ținutul Olgopol () [Corola-website/Science/335508_a_336837]
-
(în ) a fost o unitate administrativ-teritorială (uezd) din gubernia Podolia a Imperiului Rus, constituită în 1795. Centrul administrativ al ținutului a fost orașul Olgopol (actualmente - Olhopil). Populația ținutului era de 284.253 locuitori (în 1897). Ținutul fost creat în 1795, ca parte a guvernoratului Voznesensk. În 1797, acesta a devenit parte a guberniei Podolia. În 1923, „uezd-ul” a fost abolit, prin crearea . ocupa o suprafață de 3.565
Ținutul Olgopol () [Corola-website/Science/335508_a_336837]
-
(în ) a fost o unitate administrativ-teritorială (uezd) din gubernia Podolia a Imperiului Rus, constituită în 1795. Centrul administrativ al ținutului a fost orașul Olgopol (actualmente - Olhopil). Populația ținutului era de 284.253 locuitori (în 1897). Ținutul fost creat în 1795, ca parte a guvernoratului Voznesensk. În 1797, acesta a devenit parte a guberniei Podolia. În 1923, „uezd-ul” a fost abolit, prin crearea . ocupa o suprafață de 3.565 km² (3.803 de verste). În nord, nord-vest
Ținutul Olgopol () [Corola-website/Science/335508_a_336837]