24,313 matches
-
calitatea inițiativelor pe care părinții le iau față de copil. Sunt inițiativele în general pozitive, de exemplu: stimulatoare, încurajatoare, organizatorice și stabilind limite fără a respinge? Sau sunt inițiativele părinților în principal negative, de exemplu: de invadare, de corectare, respingere, sâcâire, amenințare. Observăm cum reacționează copilul la inițiativa părinților și tipul de răspuns pe care îl primește. Observăm în continuare dacă există un contact vizual între părinți și copil când se raportează unul la altul, când hrănește, îl spală, îi schimbă scutecele
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
relație părinte -copil unde nu se ia nici o inițiativă din partea nici unuia dintre ei. Acest lucru este îngrijorător mai ales când este vorba de un copil mic sub 2 ani. În ceea ce privește părinții și copilul sub 2 ani se poate observa o amenințare invizibilă între ei. Copilul se poate târî sau mișca în lume și poate explora. Se întoarce, ia contact, arată și se îndepărtează din nou. Există un atașament securizat. Daca nu exista un astfel de atașament, copilul este în pericol de
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
s-a ținut la o clinică psihiatrică pentru copii și adolescenți, fiind prezent un membru al echipei psihiatrice pentru copii și un lucrător pentru protecția copilului. La Început copilul s-a jucat activ, explorând jucăriile din camera. Nu există nici o amenințare între el și părinții adoptivi. EI le-a arătat jucăriile și i-a abordat. Ei au răspuns inițiativei lui și au intrat în legătură conform așteptărilor. Părinții biologic; au luat câteva inițiative pe care Doug le-a înregistrat dar nu
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
ființa lui Descartes și implicit în opera lui ulterioară, încât după acest eveniment, el nu și-a mai expus niciodată concepțiile științifice și filosofice “fără ocolișuri, rezerve și compromisuri”. ) E adevărat că hotărârea lui Descartes fusese luată sub imperiul unei amenințări extreme, dar nu putem să nu remarcăm că nu toți contemporanii lui au avut aceeași atitudine față de evenimentele din 1633. Thommaso Campanella de pildă, îl apără de două ori, chiar din închisoare, pe Galilei; preotul Ismail Boulliaud și-a exprimat
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
înțeles de asemenea de ce conștiința rezistă la acest gen de îndoială: ea își asumă înșelătoria în sine însăși, înlăuntrul ei, și din această cauză ea iese victorioasă. De altfel nu este o întâmplare că Meditația a-II-a, în care se deschide amenințarea geniului rău, subliniază că înșelătoria este opera celui care a creat înțelegerea umană - anume Dumnezeu - chiar în pasajul care propune identificarea gîndirii cu aparența: „Chiar dacă aș dormi întotdeauna și chiar dacă cel care mi-a dat ființa s-ar servi de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
izolarea în clasă în timpul pauzelor, insistența de a rămâne în preajma profesorului până la abandonul școlar crescând riscul de sinucidere. Comportamentele exercitate de către abuzatori pot fi aceleași ca și în cazul elevilor-țintă fără dizabilități, variind de la folosirea poreclelor, tachinare, imitarea, agresivitate verbală, amenințări și deposedarea de obiectele personale, dar și particularizate precum amuzamentul pe seama eforturilor elevului deficient de auz de a se vorbi sau a faptului că poartă un aparat auditiv sau un implant cohlear. În plus, întrucât anumite acte agresive pot
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
pentru plata marmurei. Indignat, Michelangelo a dat ordin să se vândă tot și a fugit în mijlocul nopții din Roma pregătindu‑se să ajungă la Constantinopol unde sultanul îl chemase pentru construirea podului peste Bosfor. Nu a reușit acest lucru pentru că amenințările din ce în ce mai grave ale papei l‑au determinat pe Soderini, gonfalonierul Florenței să‑i spună artistului: tu l‑ai tratat pe papa așa cum nici regele Franței n‑ar fi cutezat. Pregătește‑te să pleci la Roma, căci nu vreau să punem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
supremației utilizatorului, adecvarea la nevoile și dorințele specifice diferitelor categorii de beneficiari. Bibliotecile europene consideră prioritară tehnologizarea și marketingul. 141. Care sunt componentele unui sistem managerial? R: Analiza mediului și a potențialului instituțional * Analiza SWOT (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări) * Analiza PAST (Tipul de forță care influențează instituțiile și firmele: politică, economică, socială, tehnologică) * Organizarea activității * Organizarea resurselor umane * Decizia, hotărârea * Controlul 142. Precizați câteva din problemele cu care se confruntă managerul societății informației! R: Managerul bibliotecii se confruntă cu
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Scopuri * Situarea pe o scară de evaluare, modul în care și-a desfășurat activitatea, comportamentul avut în cadrul serviciului, pe o anumită perioadă (cel puțin o dată pe an) de către fiecare bibliotecar * Pregătirea viitorului în echipă: puncte tari, puncte slabe, așteptări, cerințe, amenințări * Provocarea unei dinamici de progres și evoluție Modalități și condiții de dialog * Întrevederea anuală va dura 1h-11/2h * Perioada va fi stabilită în prealabil * Persoana care face evaluarea: șef de serviciu, director * Pregătirea: ambele persoane se vor pregăti pentru aceasta
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Stabilirea „persoanelor cheie” Ședința * Urmărirea agendei de lucru * Asigurarea că toate persoanele participante contribuie la desfășurarea acesteia * În final, se stabilesc acțiunile viitoare, responsabilii și termenele Expuneri după ședință * Întocmirea procesului verbal * Urmărirea punerii în practică a deciziilor * Includerea beneficiilor, amenințărilor în planul ședințelor viitoare Tehnici recomandate pentru ședințe * Propuneți și obțineți acceptul pentru o anume durată a ședinței * Dezvoltați un set clar de obiective urmărite * Dezvoltați o agendă cu alocarea de timp pentru fiecare punct * Clarificați rolurile și responsabilitățile participanților
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
rămâne, desprinsă, în afara mea. Totul este retras aici, concentrat, compact, coerent. De-abia acum, în această contracție de ființă, aflu cât de mult sunt. Știu că sunt, pentru că, fiindu-mi frică, sunt amenințat să nu mai fiu. Și în această amenințare esențială a ființei mele aflu cât de mare este povara lui „a fi“ și cât de puțin liber sunt, tocmai pentru că atârn de faptul de a fi. Pentru că sunt confruntat cu suprema mea condiționare, cu însuși faptul de a fi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
unui timp prestigios și imemorial, în transcendența originii. Devenirea în spațiul libertății. Iubirea Am văzut că primul contact cu eul meu ca eu gol, care premerge oricărui proiect și oricărei preluări în proiect, se produce în frică. Tocmai pentru că, prin amenințare, hotarele mele sunt puse în discuție, ele nu se revelă în pozitivitatea lor decât pe o cale negativă: știu că sunt pentru că, fiindu-mi frică, sunt amenințat să nu mai fiu. Frica mă face să mă adun în mine și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cordonul ombilical al nou-născuți lor reconfirmă prevalența toxoplasmozei printre gravidele aparent sănătoase. Acest screening, de altfel, notifică lipsa simptomatologiei la naștere în infecția congenitală, dar mai târziu dezvoltă sechele. Toate aceste date demonstrează că, în România, toxoplasmoza reprezintă o reală amenințare pentru gravide și feții lor. III. PATOLOGIAȚI PATOGENIA INFECȚIEI CONGENITALE CU TOXOPLASMA GONDII Toxoplasmoza congenitală apare în marea majoritate a cazurilor ca urmare a infecției acute a gravidei, survenite pe perioada sarcinii. În cursul parazitemiei consecutive primoinfecției, parazitul diseminează pe
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
mesajele verbale și nonverbale; * Acordarea feed-back-ului reciproc; * Efect de autoreglare asupra conduitei personale - homeostazie comportamentală; * Facilitarea conștientizării de sine; * Adaptarea creativă a persoanei. Există obișnuințe verbale care blochează comunicarea pe care fiecare dintre noi le folosim, uneori inconștient sau conștient: * Amenințările; * Dirijarea; * Ordinele; * Critica; * Tăinuirea informațiilor cheie; * Interogarea; * Refuzul de a accepta problema; * Dignosticarea motivelor sau cauzelor ; * Persuasiunea prin apel la logică; * Schimbarea subiectului; * Punerea în prim plan a propriei persoane; * Încurajarea prin negarea existenței problemei. Important este răspunsul pe care
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
această poziție poate fi schimbată. Participarea la mediere este voluntară. * Ca medierea să aibă șanse să reușească, participarea părților implicate trebuie să fie voluntară. Discuțiile la mediere sunt confidențiale. * Ceea ce se întâmplă într-o mediere este confidențial (cu excepția situațiilor de amenințări de violență sau mărturisiri ale intenției de crimă). * Încrederea în mediator este esențială pentru rezolvarea conflictului Există diferite tipuri de mediere. * Mediatorul se întâlnește cu o parte; mediatorul se întâlnește cu cele două părți. Medierea poate fi învățată și aplicată
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
și se ocupau cu studii teologice și mai ales astronomice, fiind depozitarii zeloși ai bibliotecilor și tradițiilor științifice), ca să-i ghicească și să-i explice visul. Insă toți aceștia nu au putut face nimic deoarece monarhul uitase visul. Cu toate amenințările cu moartea, le-a fost imposibil să tălmăcească un vis pe care nu-l cunoșteau. Impăratul dădu ordin să fie omorâți toți înțelepții Babilonului, deci și pe Daniel - care se găsea acolo împreună cu trei tovarăși (Azaria, Anania, Mișael). Daniel se
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
soarta care le era pregătită, preoții-astrologi au trimis vorbă cuceritorului care se apropia în fruntea temutelor sale armate, că dacă va intra în cetatea lor, acolo va muri (ceea ce s-a și întîmplat). Fie că nu i s-a comunicat amenințarea, fie că atracția supunerii celei mai vestite metropole a orientului a fost prea puternică, Alexandru a intrat în Babilon - 338 îen, dar primul lui gând a fost sacrificiul față de zei după ritul chaldeean și dorința de a i se face
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
de fericiri și victorii. Deoarece împăratul a bănuit că Thransyllus este un șarlatan lingușitor, l-a întrebat la sfârșit cu un zâmbet mascat: Pentru că ești atât de destoinic, mi-ai putea spune cât timp mai ai de trăit?". Astrologul înțelese amenințarea din această întrebare. Păstrîndu-și tot sângele rece, ceru îngăduința să-și refacă tema natală, pentru a o cerceta mai exact. Deodată, începu să strige cu un aer îngrozit: Chiar acum sunt amenințat de un mare pericol". Tiberiu, încîntat de pătrunderea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
urmașilor unui trecut glorios, unei științe milenare, unui prestigiu imperial. Creștinii atacau cu patima neofiților, cu fanatismul bigoților. Blestemul lui Tertulian, aruncat magilor, astrologilor și otrăvitorilor, a răsunat în tot evul mediu. Odată cu înălțarea pe tronul Bizanțului a credincioșilor crucii, amenințările s-au transformat în fapte. Edictele lui Constantin cel Mare, urmate de cele ale fiului său Constanțiu, au deschis seria represiunilor sistematice împotriva păgânilor - 313 e.n. Atunci, vestitul avocat Julius Firmicus Maternus, și-a părăsit roba și clientela, luând pana
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
fi atitudinile mamei necăsătorite față de copilul său natural care-i amintește prin înfățișarea lui de omul ce a înșelat-o. Există o serie de greșeli educative, ca, de exemplu : lipsa unei încăperi separate de a părinților, folosirea unui limbaj infantilizat, amenințarea copilului cu expresii afectogene puternice (injecția, lupul, pădurea, beciul, casa de corecție etc.), nerecunoașterea posibilităților de înțelegere ale copilului, lipsa oricărei preocupări de educație sexuală sau efectuarea greșită a acesteia, opoziția față de unele deprinderi școlare considerate de părinți ca nejuste
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
activă/pasivă) -, a fost realizată de J. Hebert <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> și include : agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg ; agresiuni active fizice indirecte : lovirea unui substitut al victimei; agresiuni active verbale directe: injuria,, amenințarea ; agresiuni active verbale indirecte : calomnia; agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii unui comportament al victimei.; agresiuni pasive fizice indirecte : refuzul de a realiza o sarcină, o activitate, de a da curs unei rugăminți; -agresiuni pasive verbale directe : refuzul de a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
suicidar la copii și adolescenți sunt: a) decesul unui părinte sau al unei persoane apropiate copilului b) comunicarea defectuoasă cu familia c )perioadele de stres acut. Principalii indicatori ai riscului suicidar la elevi sunt: a) existența unei tentative anterioare; b) amenințarea cu sinuciderea c) depresia sau un factor de risc major în suicid; d) preocuparea consistentă și continuă pentru moarte și tot ceea ce are legătură cu moartea; e) izolarea față de prieteni și față de familie; f) tulburările comportamentale; manifestate prin:schimbări bruște
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
e un ajutor și sprijin în condițiile în care a divorțat de soțul rus, alcoolic și violent. Munca este însă extenuantă, rușii au mentalitate de stăpâni, tratându-și angajații ca pe niște slugi. Orice protest este aspru pedepsit, atât prin amenințări și violențe fizice. Unii dintre cei care au ,,muncit” în Rusia s-au întors cu traume psihice și sechele fizice, alții au dispărut fără urmă, fiind uciși de cei pentru care se angajaseră să trudească. Sclavia economică tinde să înlocuiască
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
deseori invocat în roman. În timpul plimbărilor cu Negotei ,acesta, aflând de faptul că Vasi îi povestește istoria vieții lui și a celuilalt Babis, îl întreabă dacă nu cumva scrie "Sau scrii? ...Nu cumva scrii? mă tutuise deodată, glumeț, cu o amenințare glumeață, oprindu-se din nou în ninsoarea bogată 31. Altădată îl apostrofează cu apelativul autor: Ah, autorule, autorule! Îmi făcu el cu degetul, nu m-aș mira să aflu azi, mâine, că noaptea eu mă plimb cu un autor!...32
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
București, 1977, pp. 170-171. 44 "Cartea aceasta este o parte dintr-un vast roman. Nu un volum dintr-un ciclu, ci o parte în care întregul se simte fără îndoială, dar numai ca o iradiație, ca o promisiune, ca o amenințare, dacă vreți.", Idem, p. 5. 45 Virgil Vătășianu, Istoria artei europene, Editura Meridiane, București, 1972, p. 182. 1 " Je vais proposer comme hypothèse de travail une définition : un roman ekphrastique est un texte structuré autour de la description d'une œuvre
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]