12,570 matches
-
în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate, unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961), Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980), Ceramica otomană descoperită la Iași (1968), Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea domnească din Iași (1967ă, Așezarea din secolul al XIV
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961), Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980), Ceramica otomană descoperită la Iași (1968), Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea domnească din Iași (1967ă, Așezarea din secolul al XIV-lea de la Iași (1971), Începuturile vieții urbane la Iași (1972
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
feudalismului (1961), Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980), Ceramica otomană descoperită la Iași (1968), Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea domnească din Iași (1967ă, Așezarea din secolul al XIV-lea de la Iași (1971), Începuturile vieții urbane la Iași (1972), Curtea Domnească din Iași (1975). O atenție deosebită a acordat Alexandru Andronic studierii unor probleme complexe și diferite în legătură cu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1972), Curtea Domnească din Iași (1975). O atenție deosebită a acordat Alexandru Andronic studierii unor probleme complexe și diferite în legătură cu istoria Curții și a orașului Vaslui, precum și unor aspecte legate de arta feudală (Săpăturile de salvare de la Vaslui, 1962; Șantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale cercetărilor din anii 1976-1977 (1979); Biserica Sf. Ioan din Vaslui, 1974; Vaslui - reședință domnească în secolele XV-XVI, 1980. A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind publicate (Săpăturile de salvare de la Huși
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
aspecte legate de arta feudală (Săpăturile de salvare de la Vaslui, 1962; Șantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale cercetărilor din anii 1976-1977 (1979); Biserica Sf. Ioan din Vaslui, 1974; Vaslui - reședință domnească în secolele XV-XVI, 1980. A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind publicate (Săpăturile de salvare de la Huși, 1964). Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
salvare de la Huși, 1964). Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi despre cultura materială urbană din Moldova (1969), Cercetări arheologice privind unele curți domnești și cetăți medievale din România (19690, Fortificațiile medievale din Moldova (1970), Fortificațiile medievale din România (1972), Probleme referitoare la cultura urbană medievală din secolele XV-XVII din Moldova (1978). Dr. Alexandru Andronic a fost atras de epoca
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
scrise de ÎPS Arhiepiscop, pe care le va traduce Ioan Vanca. Carol Auner va scrie istoria Bisericii Catolice din țară. Prințul Vladimir Ghica va publica chestiuni referitoare la istoria românilor, M. Theodorian-Carada va studia chestiuni sociale. ÎPS va publica studii arheologice și va descrie călătoriile sale prin țară. Iosif Frollo va trata probleme filozofico-teologice, iar Hildebrand Frollo chestiuni literare. Cronica politică internă o va scrie M. Theodorian Carada, iar cea externă, Hildebrand Frollo. Cenzurile și bibliografia o vor face, după diferitele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
carul cu boi și corabia cu pânze, comerțul (contactele interumane), templele și zeii, omul și neastâmpărul său creator, schimbă viața locului, a stepelor Siriei și a podișurilor iraniene, extinzându-se spre zona aluvionar fertilă a Golfului Persic. Sumerul antic atestă arheologic civilizație și cultură. În spațiul acesta, numit de unii paradisiac, cu agricultură înfloritoare, canale de transport și irigații, abundență în piețe, se construiesc temple monumentale. Unele sate devin orașe. Viața urbană se extinde, influențează, deschide perspective de afirmare a resurselor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și să unească armonios existența. Apollo, miticul strămoș al lui Asklepios (Esculap) și Hippocrat, e reprezentat într-o statuie (Muzeul Vaticanului), ucigând o șopârlă care urcă pe stâlpul de alături, gestul semnificând lichidarea răului, a durerilor lumii bolnave. În Muzeul Arheologic Național din Istambul se află o sculptură în piatră arătând și pe Hygieia (Hygia) hrănind șarpele, simbol al prevederii, sau culegându-i veninul vindecător. Asklepios — fiul lui Apollo — este zeul medicinei. Experiența sa tămăduitoare s-a rafinat în discreția nocturnă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
s-au adăpostit în paleolitic oamenii care treptat au coborât prin văi spre câmpie, păstrând ca ocupație vânatul și culesul, cărora le-a adăugat, în neolitic, agricultura, creșterea animalelor și făurirea armelor pentru a face față altor populații invadatoare. Descoperirile arheologice arată că în neolitic peninsula era destul de populată. De la locuințele din grote la cele lacustre de pe lacurile Varese, Garda, Varano, până la simplele locuințe casnice, din câmpie, populația de proveniențe și ocupații diferite era destul de densă. Scheletele din pleistocen (prima parte
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ai acelor timpuri. OPINII DESPRE MEDICINA DACĂ Dacii n-au lăsat nume de medici și nici tratate. Ei au oferit direct, practic, experiența și resursele lor lecuitoare. în acest sens au lăsat mărturii mari personalități ale timpurilor, alături de rezultatele descoperirilor arheologice. Socrate când îi destăinue lui Charmides (Apud Platon): „Tot așa stau lucrurile, Charmides și cu acest procedeu vindecător. Eu l-am învățat acolo, la oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxis, despre care se spune că îi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pământuri milenare răsare civilizația popoarelor semite a căror contribuție în dezvoltarea medicinei este exemplară fiind relaționată medicinei din Mesopotamia, Egipt, Grecia, medicinei romane și arabe. Pe urme asiro-babiloniene, feniciene, aramaice, cananeene s-au afirmat civilizația și cultura vechilor semiți. Săpături arheologice și cercetări de texte și obiecte oferă omenirii probe de creativitate, vechime, autenticitate. De la celebrul Cod Hammurabi (rege al primei dinastii din Babilon, sec. XVIII î.Chr., și legile sale consemnate pe plăci de bazalt negru), la textele de la Marea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au fost. În timpurile îndepărtate evreii au fost nomazi, păstori, agricultori, fiind goniți de exoduri și dispersați până la pierderea limbii, ce a dus la abandonarea idolilor și descoperirea unui Dumnezeu care i-a strâns în jurul său, salvându-i: Iahve. Săpăturile arheologice, efectuate începând cu anul 1865 și mai ales descoperirea manuscriselor în peșterile de la Marea Moartă, în 1947, culminând cu probele din grotele de la Qumran din aceeași zonă, au dat la lumină dovezi de istorie, au redus ceața începuturilor și din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mai neted cu cât e mai îndepărtat. După încetarea lecturii, conștiința cititorului adaugă singură detaliile. Chiar divagațiile, moralitățile, naivele satanisme și angelisme de foileton, susținute de o atât de solidă schelărie, devin savuroase, formând un stil al vremii, un ton arheologic, multicolor, oriental, de o împestrițare de Halima. G. CĂLINESCU SCRIERI: Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice (1858), I, București, 1860; Mateo Cipriani, Bergamo și Slujnicarii, București, 1861; Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoarici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
unei păduri de pini. De observat că astăzi, pe acest grind acoperit de nisipuri mobile, pinul a fost înlocuit cu stejarul, datorită schimbărilor climatice din ultimele două milenii. Schimbări semnificative au loc și pe linia litoralului, măsurabile chiar cu ajutorul reperelor arheologice. Astfel, transgresiunea în curs, combinată cu o mișcare de pendulare a Dobrogei, face ca astăzi vestigiile greco-romane din sud, de la Kallatis (Mangalia), să se afle cu 5-6 m mai jos; la Tomis (Constanța), cu 4-4,5 m, iar la Histria
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în dispariția unui alt important oraș-port medieval, Vicina, ce a cunoscut o înflorire deosebită la mijlocul secolului XIV, prin negustorii-corăbieri genovezi 5. O schimbare de dată istorică este și trecerea Neajlovului de pe cursul Ilfovățului, pe actualul său curs. Dovadă sunt vestigiile arheologice neolitice și antice (geto-dace) de pe Ilfovăț, în apropiere de Ogrezeni. Numeroase schimbări hidrografice naturale, unele fiind ajutate și de mâna omului, se constată în zona orașului București, între cursurile Argeșului și Dâmboviței. Informații edificatoare pot furniza cu privire la acest aspect hărțile
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
său din secolul II e.n. (203-241), care ne spune cum acele păsări imaculate ca neaua spălau lespezile templului sfânt cu apă de mare și le măturau în zbor cu aripile lor. Însă insula nu primea numai vizita pelerinilor pioși. Săpături arheologice din secolul XIX au dezgropat fragmentul unui decret olbian din secolul IV e.n., Olbia fiind o colonie greacă de la gura Bugului, prin care se dădea laudă unui cetățean ce izgonise de pe insulă pirații ce-și făcuseră sălaș aici. Erau desigur
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
se găsesc în numele apelor Spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic, așa cum vom vedea mai departe. Este de observat că unii dintre aceștia au sonorități onomatopeice, caracteristice limbilor primare, păstrând din virtuțile lor native. În zona locuințelor rupestre din subcarpații Buzăului, cu vestigii lingvistice și arheologice geto-dace, se află pârâul Fisici, cu izvoare ce piștesc din malurile sale și cătunul Fâsâiți. Tot onomatopeice sunt denumiri din nordul Olteniei, veche vatră bine conservată, de felul Vîja, Țuțuroiu, Bolboroasa. Și, desigur, mai sunt și altele. Afluenții mari ai
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de adăpat vitele), luncă, ier (brasecat). Hidronimul Obârșia, la Vădastra - în sudul Olteniei, pentru un mic afluent al Oltului, vine de la un cuvânt slav indicând "partea de sus", în română însemnînd "izvorul unei ape" sau "un loc de origine". Cercetările arheologice efectuate aci, datorate îndeosebi lui Corneliu Mateescu, îndreptățesc presupunerea că în acest loc s-a putut practica irigarea prin derivare gravitațională încă din Neolitic. Figura 9 este edificatoare în acest sens61. Fig. 9. Pârâul Obârșia între măgurile cu vestigii neolitice
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Buc., 1984 (pp. 107-113). 15 Izvoare privind ist. României, I, Edit. Acad. RSR, Buc., 1984 (p. 386). 16 Vulcănescu R., Mitologie română, Edit. Academiei RSR, București, 1985. 17 Teodorescu G. Dem., Poezii populare române, București, 1885. 18 Simion G., Descoperiri arheologice pe grindurile din Delta Dunării, Peuce, II, 1971 (41). 19 Densușianu N., Dacia preistorică, Edit. Meridiane, București, 1980. 20 Teodorescu G. Dem., op. cit., 1885 (p. 43). 21 Macrea D., Studii de istorie a limbii și lingvisticii rom., București, 1965. 22
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
54 Papadopol-Calimach A., Dunărea în literatură și tradiție, An. Acad. Române, tom. VII, secț. II, seria I, 1884-1885 (p. 324). 55 Martonne Em. de, La Valachie, Paris, 1902. 56 Densușianu N., Dacia preistorică, București, 1986 (p. 294). 57 O reconstituire arheologică umanizată, în anexa 1. * Latină populară. 58 Botzan M., Canalele navigabile ale Împăratului Traian, la Dunărea de Jos, Hidrotehnica, 1, București, 1978. 59 Botzan M., op. cit., 1989. 60 Popescu R., Graiul gorjenilor de la munte, Craiova, 1980. 61 O reconstituire arheologică
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
arheologică umanizată, în anexa 1. * Latină populară. 58 Botzan M., Canalele navigabile ale Împăratului Traian, la Dunărea de Jos, Hidrotehnica, 1, București, 1978. 59 Botzan M., op. cit., 1989. 60 Popescu R., Graiul gorjenilor de la munte, Craiova, 1980. 61 O reconstituire arheologică umanizată în anexa 2. 62 Rosetti Al., Istoria limbii române, București, 1968. 63 Hasdeu B. P., Originile Craiovei, în Olteneștele, Craiova, 1884 (p. 36). ?? ?? ?? ??
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
riscul prejudecății nu există decât soluția recurgerii la informații antice directe. Astfel, tocmai arheologia are puterea - și specializarea - de a produce, mai ales pentru perioada preistorică, informații Încărcate cu greutatea timpului și neutre din punct de vedere cultural. Multe materiale arheologice sunt neutre pentru că sunt produse de om fără intenție istorică, fără vreo distorsiune programatică sau apologetică. Ne referim aici la vestigii ale locuirii sau ale activității cotidiene, multiforme, adesea frapante și complexe, dar cât se poate de banale și lipsite
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
intenție istorică, fără vreo distorsiune programatică sau apologetică. Ne referim aici la vestigii ale locuirii sau ale activității cotidiene, multiforme, adesea frapante și complexe, dar cât se poate de banale și lipsite de intenția de „a face istorie”. Apoi, materialele arheologice sunt date directe, având În vedere faptul că sunt produse chiar de actorii În cauză În momente precise de timp, chiar și cu medierea decisivă a cercetătorului modern (datele arheologice se referă la trecut, dar există În prezent și se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și lipsite de intenția de „a face istorie”. Apoi, materialele arheologice sunt date directe, având În vedere faptul că sunt produse chiar de actorii În cauză În momente precise de timp, chiar și cu medierea decisivă a cercetătorului modern (datele arheologice se referă la trecut, dar există În prezent și se răsfrâng asupra prezentului). Tocmai din acest motiv, acestea sunt dovezi Încărcate de greutatea timpului. Mai mult, tehnicile de care dispunem astăzi pentru a obține date Îndepărtate În timp sunt numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]