12,559 matches
-
și weekendurilor. În cea mai mare parte, rețeaua funcționează de la ora 5 la ora 0:30, 365 de zile pe an. Pentru a menține un serviciu de noapte, a fost pus la punct din septembrie 2000 un serviciu rutier de autobuze de noapte. Acest serviciu a fost unit cu serviciul echivalent RATP în 2005, fiind redenumit Noctilien. Are 35 de linii din care 8 sunt exploatate de SNCF. Liniile RER prezintă particularitatea că traversează Parisul (cu excepția momentană a liniei E), evitând
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
de transport până la revenirea la normal a traficului, încercând să mențină la minim întârzierile și anulările. COT este de asemenea însărcinat și să comunice clienților informațiile referitoare la starea traficului și eventualele întârzieri sau anulări de trenuri, înlocuirea trenurilor cu autobuze etc., pentru a asigura clienților un serviciu de calitate cât mai bună. Aceste decizii sunt luate de așa-numiții "gestionari ai planului de transport și informații" (prescurtat GTI). În funcțiile de deciziile luate de "GTI", "gestionarii informării călătorilor", sau "GIV
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
prețul unitar, atât la biletele întregi cât și la cele reduse. Este posibilă folosirea liniilor feroviare (practic RER) în interiorul orașului Paris cu un ticket t+, cu una sau mai multe corespondențe cu metroul, dar fără să fie posibilă corespondența cu autobuzele sau tramvaiele. Finanțarea rețelei (întreținere, materiale și plata personalului) este asigurată de SNCF. Totuși, prețul biletelor și abonamentelor, fixat prin decizie politică, nu acoperă prețurile reale. Restul este asigurat de autoritatea organizatoare a transporturilor publice din regiune, Syndicat des transports
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
Insitutul de Cercetări al Academiei cât și în cadrul Universității Româno-Americane. După școală, a condus timp de trei ani camioane și ulterior a devenit taximetristă deoarece se câștiga mai bine. Pentru o scurtă perioadă de 3 luni a fost șofer de autobuz (în 1971 a obținut dreptul de a conduce autobuze) și ulterior șofer pe IMS (precursorul mașinii Aro) la Institutul Politehnic. În 1975 a obținut dreptul de a conduce motociclete. După un deceniu de la obținerea permisului de conducere, a dorit să
Barbara Panco () [Corola-website/Science/335229_a_336558]
-
Româno-Americane. După școală, a condus timp de trei ani camioane și ulterior a devenit taximetristă deoarece se câștiga mai bine. Pentru o scurtă perioadă de 3 luni a fost șofer de autobuz (în 1971 a obținut dreptul de a conduce autobuze) și ulterior șofer pe IMS (precursorul mașinii Aro) la Institutul Politehnic. În 1975 a obținut dreptul de a conduce motociclete. După un deceniu de la obținerea permisului de conducere, a dorit să devină instructor auto. Dat fiind că la acea vreme
Barbara Panco () [Corola-website/Science/335229_a_336558]
-
stațiile Plantin și Sport, permițând o joncțiune nord-sud sub centrul orașului. Traseul liniei 6 prin tunelurile premetroului a fost apoi dublat de linia 2 (Hoboken / Merksem), pe 1 septembrie 2012. În același timp, după ce a decis să limiteze traficul de autobuze în centrul Antwerpenului, De Lijn a redus numeroasele sale servicii din zona Gării Berchem, obligându-și călătorii să folosească trenul spre Gara Antwerpen-Centraal sau noua linie 9 de tramvai, care leagă Gara Berchem de centru folosind rampa de acces de la
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
de profesor au fost tăiate pe motiv că are venituri din proprietăți. Între 1945 și 1948, toate proprietățile au fost naționalizate. Rămas fara mijloace de existență, a trăit cu familia fiicei sale. Fiind imobilizat în pat în urma unui accident de autobuz din 1947, Ion l. Lapedatu nu a fost încarcerat în noaptea de 5/6 mai 1950 în grupa „demnitarilor", așa cum a fost fratele său geamăn, deși era investigat în acest sens de Direcția Generală a Securității Statului. A decedat la
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Este desemnată să asigure politica privind planificarea strategică, monitorizarea și avizarea activităților privind autorizarea, organizarea și controlul funcționării serviciilor de transport public de călători în zona metropolitană București, pentru transportul cu metroul, autobuze, microbuze, tramvaie, troleibuze etc. AMTB este ordonator secundar de credite și se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din venituri proprii, din fonduri externe și din alte surse legal constituite. AMTB a fost înființat în septembrie 2011 prin
Autoritatea Metropolitană de TranSport București () [Corola-website/Science/331777_a_333106]
-
Regiunea Capitalei Bruxelles, zona frontalieră cu Țările de Jos (Brabantul Septentrional, Limburg și Flandra Zeelandică), precum și într-un număr de comune din Valonia. În 2014, compania a transportat 532 de milioane de pasageri, iar parcul său auto cuprindea 3650 de autobuze și 359 de tramvaie. Compania are sediul în Mechelen, dar are filiale în fiecare provincie, în Antwerpen (Berchem), Gent (Gentbrugge), Hasselt, Leuven și Oostende. Directorul general este, începând din 2009, Roger Kesteloot. El i-a succedat lui Ingrid Lieten, care
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
Țările de Jos. Având o lungime de 68 de kilometri, este cea mai lungă linie de tramvai din lume, și unul din puținele tramvaie interurbane din lume care se mai află în exploatare. Restul rețelei De Lijn este deservit de autobuze. Compania operează toate cursele de autobuz urbane, suburbane și interurbane din Flandra. Datorită rețelei feroviare dense, autobuzele interurbane servesc drept transport local între orașele mari și comunitățile mai reduse. Timpul de călătorie cu autobuzul dintr-un oraș în altul este
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
de 68 de kilometri, este cea mai lungă linie de tramvai din lume, și unul din puținele tramvaie interurbane din lume care se mai află în exploatare. Restul rețelei De Lijn este deservit de autobuze. Compania operează toate cursele de autobuz urbane, suburbane și interurbane din Flandra. Datorită rețelei feroviare dense, autobuzele interurbane servesc drept transport local între orașele mari și comunitățile mai reduse. Timpul de călătorie cu autobuzul dintr-un oraș în altul este de cele mai multe ori mai lung decât
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
din lume, și unul din puținele tramvaie interurbane din lume care se mai află în exploatare. Restul rețelei De Lijn este deservit de autobuze. Compania operează toate cursele de autobuz urbane, suburbane și interurbane din Flandra. Datorită rețelei feroviare dense, autobuzele interurbane servesc drept transport local între orașele mari și comunitățile mai reduse. Timpul de călătorie cu autobuzul dintr-un oraș în altul este de cele mai multe ori mai lung decât cu trenul, deoarece liniile de autobuz sunt mai puțin directe, trecând
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
rețelei De Lijn este deservit de autobuze. Compania operează toate cursele de autobuz urbane, suburbane și interurbane din Flandra. Datorită rețelei feroviare dense, autobuzele interurbane servesc drept transport local între orașele mari și comunitățile mai reduse. Timpul de călătorie cu autobuzul dintr-un oraș în altul este de cele mai multe ori mai lung decât cu trenul, deoarece liniile de autobuz sunt mai puțin directe, trecând prin orășele sau sate care nu au gări, iar stațiile de autobuz sunt mult mai numeroase decât
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
Flandra. Datorită rețelei feroviare dense, autobuzele interurbane servesc drept transport local între orașele mari și comunitățile mai reduse. Timpul de călătorie cu autobuzul dintr-un oraș în altul este de cele mai multe ori mai lung decât cu trenul, deoarece liniile de autobuz sunt mai puțin directe, trecând prin orășele sau sate care nu au gări, iar stațiile de autobuz sunt mult mai numeroase decât ale trenurilor. În provincia Limburg, unde există doar puține căi ferate, autobuzele sunt principalul mod de călătorie interurbană
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
reduse. Timpul de călătorie cu autobuzul dintr-un oraș în altul este de cele mai multe ori mai lung decât cu trenul, deoarece liniile de autobuz sunt mai puțin directe, trecând prin orășele sau sate care nu au gări, iar stațiile de autobuz sunt mult mai numeroase decât ale trenurilor. În provincia Limburg, unde există doar puține căi ferate, autobuzele sunt principalul mod de călătorie interurbană. Acolo există de asemenea și autobuze interurbane expres. Zonele rurale sau izolate sunt uneori deservite de "Belbus
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
decât cu trenul, deoarece liniile de autobuz sunt mai puțin directe, trecând prin orășele sau sate care nu au gări, iar stațiile de autobuz sunt mult mai numeroase decât ale trenurilor. În provincia Limburg, unde există doar puține căi ferate, autobuzele sunt principalul mod de călătorie interurbană. Acolo există de asemenea și autobuze interurbane expres. Zonele rurale sau izolate sunt uneori deservite de "Belbus" (autobuze la comandă), un serviciu de microbuze cu program neregulat. Acestea nu circulă decât în urma unei rezervări
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
prin orășele sau sate care nu au gări, iar stațiile de autobuz sunt mult mai numeroase decât ale trenurilor. În provincia Limburg, unde există doar puține căi ferate, autobuzele sunt principalul mod de călătorie interurbană. Acolo există de asemenea și autobuze interurbane expres. Zonele rurale sau izolate sunt uneori deservite de "Belbus" (autobuze la comandă), un serviciu de microbuze cu program neregulat. Acestea nu circulă decât în urma unei rezervări telefonice și operează într-o zonă anume doar stațiile pentru care a
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
sunt mult mai numeroase decât ale trenurilor. În provincia Limburg, unde există doar puține căi ferate, autobuzele sunt principalul mod de călătorie interurbană. Acolo există de asemenea și autobuze interurbane expres. Zonele rurale sau izolate sunt uneori deservite de "Belbus" (autobuze la comandă), un serviciu de microbuze cu program neregulat. Acestea nu circulă decât în urma unei rezervări telefonice și operează într-o zonă anume doar stațiile pentru care a fost făcută rezervarea. Orarul este, deci, nesigur: de obicei există doar o
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
a regionalizat transportul urban și interurban, lucru consfințit prin Legea Specială a Reformelor Instituționale, din 8 august 1980. În Regiunea Capitalei Bruxelles și câteva periferii ale sale transportul în comun este deservit de MIVB-STIB, prin rețelele de metrou, tramvai și autobuz. Capitalul De Lijn, care se ridică la circa 53.951.000 euro, este împărțit în 2.706.052 de acțiuni. Guvernul Flandrei deține 81,55% din acțiuni, fiind astfel acționarul principal. 10,92% din acțiuni este deținut de 224 (din
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
nici acum acționare la companie. În 2007, mijloacele de transport în comun ale De Lijn au rulat circa 209 milioane de kilometri (exclusiv formele de transport local regulat) și au transportat circa 483,2 milioane de pasageri cu 2.251 autobuze, 18 troleibuze (exclusiv în Gent) și 359 tramvaie. În 1999, De Lijn transporta 223,2 milioane de pasageri, ceea ce înseamnă că numărul lor a crescut de peste două ori într-un interval de opt ani. De Lijn a avut un venit
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
a transportat 508 milioane de pasageri, cu 25 de milioane (5%) mai mult decât în 2007. Creșterea cea mai mare a numărului de călători a fost în Brabantul Flamand (7%), dar aceasta s-a datorat mai ales lansării rețelei de autobuze START din zona Aeroportului Zaventem. În 2009, De Lijn a transportat 531 milioane de pasageri, cu 23 de milioane (4,3%) mai mult decât în 2008. Creșterea cea mai mare a fost din nou în Brabantul Flamand (5,3%). Tramvaiele
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
transportat 531 milioane de pasageri, cu 23 de milioane (4,3%) mai mult decât în 2008. Creșterea cea mai mare a fost din nou în Brabantul Flamand (5,3%). Tramvaiele De Lijn au parcurs 16,5 milioane de kilometri, în timp ce autobuzele, inclusiv cele operate de subcontractori, 209,7 milioane de kilometri. Personalul a fost mărit la 8.561 de persoane, din care 7.009 bărbați și 1.552 femei. În 2010, De Lijn a transportat 551,2 milioane de pasageri, cu
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
transport în comun ale De Lijn au transportat 544 milioane de pasageri, ceea ce reprezintă o creștere de peste 10% comparativ cu 2007, însă în același timp și un ușor declin față de cifrele înregistrate în 2010 și 2011. Cele 2.326 de autobuze ale societății au parcurs în total circa 216 milioane de kilometri. În 2013, De Lijn a transportat 539,5 milioane de pasageri, din nou mai puțin față de anul anterior, iar în 2014 532 de milioane, în scădere pentru al patrulea
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
le deține (tramvaiul costier și rețelele orășenești din Antwerpen și Gent) De Lijn folosește tramvaie Albatros, HermeLijn și PCC, toate pe ecartament metric. Pe linia costieră circulă tramvaie de tip BN ale constructorului cu același nume (acum Bombardier). Flota de autobuze este alcătuită în proporție mare din vehicule Van Hool, VDL Bus & Coach și Mercedes-Benz. Troleibuzele erau toate de tipul Van Hool AG280T. În 2009 s-a anunțat că troleibuzele vor fi retrase treptat și vor fi înlocuite cu autobuze hibrid
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
de autobuze este alcătuită în proporție mare din vehicule Van Hool, VDL Bus & Coach și Mercedes-Benz. Troleibuzele erau toate de tipul Van Hool AG280T. În 2009 s-a anunțat că troleibuzele vor fi retrase treptat și vor fi înlocuite cu autobuze hibrid de tipul Van Hool AG300. Sub sigla De Lijn circulă și câteva autobuze Mercedes-Benz Cito, numerotate 4165-4167. Aceste autobuze au fost prezentate la expoziția auto Busworld 2001 din Kortrijk. De asemenea, compania deține și microbuze de diverse mărci, spre
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]