12,392 matches
-
voastre panglicile, vor pune într-o zi oltenii mei curelele opinicilor”. Tudor ar fi declarat episcopului de Argeș, Ilarion: „De-oi trăi, voi face douăsprezece perechi de opinci din pielea a doisprezece boieri divaniți”. În 1821, vorbind cu Ilarion despre boierii care se angajaseră în lupta contra stăpânirii otomane și au fugit apoi la Brașov, a izbucnit: „Ii voi scurta de o palmă, pe câți sunt boieri divaniți; îi voi “umplea apoi cu paie și-i voi trimite plocon din partea țării
Personalitatea lui Tudor Vladimirescu - DEZVĂLUIRI din culisele istoriei () [Corola-website/Journalistic/102364_a_103656]
-
naivitate ca și în vremea copilăriei. De această ființă timi-dă mai aproape de vârsta copilăriei se îndrăgosti acel pe care contimporani de ai săi îl considerară un ci-nic.” (Lucia Borș - „Doamna Elena Cuza”). Alexandru Ioan Cuza (fiu al lui Ioan Cuza - boier „de clasa I-a pe lista boierilor din Moldova” și al Soltanei - genoveză de origine) era sortitul... Stema Principatelor Unite Cu cinci ani mai în vârstă (născut la 1820) decât ea, plecat încă de tânăr la Paris, nu se întorsese
Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza: „Minunata Principesă” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102198_a_103490]
-
această ființă timi-dă mai aproape de vârsta copilăriei se îndrăgosti acel pe care contimporani de ai săi îl considerară un ci-nic.” (Lucia Borș - „Doamna Elena Cuza”). Alexandru Ioan Cuza (fiu al lui Ioan Cuza - boier „de clasa I-a pe lista boierilor din Moldova” și al Soltanei - genoveză de origine) era sortitul... Stema Principatelor Unite Cu cinci ani mai în vârstă (născut la 1820) decât ea, plecat încă de tânăr la Paris, nu se întorsese în țară decât cu titlul de membru
Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza: „Minunata Principesă” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102198_a_103490]
-
populare, ca un semn al legăturii dintre sufletul ei și al poporului român. Deja în cercu-ri-le înalte era numită „Minunata Principesă”. A căutat să-și impună soțul celor care nu-l priveau cu ochi buni. Trecea peste intrigi, răutăți și boieri in-vi-dioși cu obișnuita ei ținută dreaptă: strângea mâna tuturor și zâmbea. Deși via-ța sentimentală tumultu-oa-să a lui Cu-za a creat deseori mo-men-te „de-li-ca-te”, marcate de mai scurte sau mai lungi perioade de des---păr-ți-re, când Ele-na pleca în străinătate (la
Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza: „Minunata Principesă” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102198_a_103490]
-
mic număr de oamenii de știință localizează Muntele Sinai Biblic în vestul Arabiei Saudite, identificându-l cu muntele ; mai ales că în Peninsula Sinai nu sunt vulcani. La sfârșitul secolului al XVII-lea, spătarul Mihai Cantacuzino (1640-1716), unul dintre marii boieri din Țara Românească (fiu al marelui postelnic Constantin Cantacuzino, frate mai mic al voievodului Șerban Cantacuzino și unchi al lui Constantin Brâncoveanu), a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte, mergând și în peninsula Sinai, unde a ajuns până la , ridicată pe
Muntele Sinai () [Corola-website/Science/337577_a_338906]
-
abuzuri și dictatură, după modelul stalinist. La 6 martie 1945, reprezentantul sovietic Andrei Vîșinski a impus Regelui, prin amenințare cu forța militară, înlocuirea guvernului condus de generalul anticomunist Nicolae Rădescu cu un guvern-marionetă, dominat de comuniști și pro-sovietic, condus de „boierul roșu” Petru Groza. În august 1945, din cauza numeroaselor abuzuri ale guvernului Groza, Regele a cerut demisia acestuia. Pentru prima dată în istoria constituțională a României, un guvern refuză să plece de la putere la cererea Suveranului. Ca urmare, în perioada august
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
(n. 1779 - d. 1853) a fost un boier care a ocupat diferite funcții în administrația Țării Românești (vornic, mare vistiernic și logofăt al dreptății). În anul 1763, în timpul celei de-a doua domnii a lui Constantin Racoviță în Țara Românească, a venit la București francezul Jean-Baptiste Linche, originar
Filip Lenș () [Corola-website/Science/337644_a_338973]
-
numit mare justițiar al Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. A fost proprietar al unor întinse moșii din județul Ialomița, la Țăndărei, Luciu și Mărculești. A ctitorit biserica Sfinții Voievozi din Țăndărei (1839) și biserica Sfântul Nicolae din Mărculești (1844). În 1821 boierul Filip Lenș a ridicat în București un palat (cunoscut în prezent sub denumirea Casa Vernescu) pentru a-l oferi ca dar de nuntă miresei sale, Lisaveta Balotescu-Cărpinișanu. Nicolae Iorga face un succint dar relevant portret al lui Filip Lenș: În
Filip Lenș () [Corola-website/Science/337644_a_338973]
-
care se pierde în imensitatea câmpiei. Acest motiv al colibelor câmpenești a fost folosit și de Grigorescu în multe din lucrările sale în care înfățișează viața satelor. În anii copilăriei lui Nicolae Grigorescu, satul Pitaru se afla pe moșia marelui boier Filip Lenș (1779 - 1858), boier care avea o mulțime de proprietăți în mai multe județe și care poate fi un etalon al tipicului boierimii din Țara Românească din acele timpuri. El era un membru al protipendadei și cu ajutorul averii pe
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
câmpiei. Acest motiv al colibelor câmpenești a fost folosit și de Grigorescu în multe din lucrările sale în care înfățișează viața satelor. În anii copilăriei lui Nicolae Grigorescu, satul Pitaru se afla pe moșia marelui boier Filip Lenș (1779 - 1858), boier care avea o mulțime de proprietăți în mai multe județe și care poate fi un etalon al tipicului boierimii din Țara Românească din acele timpuri. El era un membru al protipendadei și cu ajutorul averii pe care o avea, putea influența
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
și chiar înlocuirea lui, asta în cazul în care nu-și dorea pentru el însuși scaunul domnesc. În tinerețea sa s-a bucurat de protecția lui Constantin Ipsilanti și ca și acesta și-a adunat o importantă colecție de artă. Boierul a adunat la conacul lui de la Pitaru tot felul de lucruri agonisite de prin "străinătățuri", piese de mobilier, bibelouri de porțelan, tapiserii foarte scumpe, covoare de Șiraz precum și copii după opere realizate de Albrecht Dürer, Salvator Rosa și Rubens. La
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
după opere realizate de Albrecht Dürer, Salvator Rosa și Rubens. La acest conac a presupus istoricul de artă Barbu Brezianu că s-ar fi declanșat vocația lui Nicolae Grigorescu spre arta picturii, privind în copilărie împreună cu tatăl lui colecția marelui boier valah. Lenș nu a precupețit niciun efort în adunarea averii, folosindu-se de orice mijloace pentru a-și atinge scopurile. Astfel, a obținut de mai multe ori concesiunea serviciilor poștale, existând în acest sens mențiuni documentare care atestă că în
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
conacului a fost format din redirijarea Șuței și dincolo de el s-au amplasat casele slujitorilor. În aceste case, George Opresceu presupune că locuia Ion Grigorescu și familia sa numeroasă. Fiind un țăran cu știință de carte, Ion era folosit de boier pentru ținerea socotelilor moșiei. Au existat biografi ai lui Nicolae Grigorescu care au dorit o înnobilare a originii sale. Aceștia au văzut în Ion Grigorescu un arendaș sau un vătaf de moșie care a ținut în arendă chiar, moșiile de la
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
fost câte un regal actoricesc. Pentru cei care n-au mai fost în Capitală Romanatilor, îi putem încredința că orașul Caracal merită vizitat cel puțin o dată în viață. Este un oraș mic, cu o diversitate arhitectonică interesantă, se spune că boierii de pe vremuri, își construiau același tip de casă și la Paris, dar și la Caracal, după același tipar, ceea ce transformase urbea într-o localitate cochetă. Dar ceea ce este mai important decât tot sunt locuitorii care dau viață acestei urbe: calzi
Festivalul de Teatru "Ștefan Iordache". Caracal 2017: Opt zile de magie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101035_a_102327]
-
din 1 martie 1925. Există diferențe minore între conținutul acestor capitole și primele capitole din ediția definitivă a cărții: diferențe ortografice, inclusiv ale unor nume (Virgil Probota, Zoe Vezbianu), fraze formulate diferit, unele pasaje eliminate ulterior (o scurtă referință la boierul Bibi Murgescu ce se cuplase cu o cântăreață de cabaret, discuții cu privire la colaborarea unor funcționari guvernamentali cu legațiile străine și zvonuri despre iminența unei revoluții în Rusia ce au loc la Casa Capșa și o glumă macabră făcută de un
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
în țară ca inginer și doctor în științe agronomice. El s-a căsătorit cu o fată de mari proprietari rurali, care aveau moșii întinse în județele Neamț și Iași. Mama scriitorului, Olga Comoniță (1871-1956), provenea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, tatăl ei fiind senator liberal. Dubla obârșie a scriitorului l-a împins pe acesta să caute concilierea celor două clase opuse, reprezentate de părinții săi. „M'a atras și m'a influențat ideologia sămănătoristă, de pe băncile școlii, fiindcă regăseam
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
ea a devenit succesiv Catedrală Mitropolitană, iar mai apoi Catedrală Patriarhală. Ctitoria a fost așezată sub protecția Sfinților Împărați Constantin și Elena. În anul 1658 Constantin Șerban Basarab este alungat de pe scaunul Țării Românești de către turci, în urma unui complot al boierilor. Se refugiază în Ardeal, la bunul său prieten, principele transilvănean Gheorghe Rákóczi al II-lea, care îi vinde domenii în zona Aleșdului. A locuit în Castelul de la Piatra Șoimului, din apropiere de Peștiș, împreună cu soția lui, domnița Bălașa și cu
Biserica Sfântul Dumitru din Tinăud () [Corola-website/Science/336910_a_338239]
-
efectivă ca răspuns la testamentarului legământ al lui Ienăchiță Văcărescu: <poem> Urmașilor mei Văcărești Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Ș-a patriei cinstire. Printre cei care au luat inițiativă la crearea unui festival de literatură, valorificând celebrul testament al boierului, este menționat profesorul Constantin Manolescu, urmat de Victor Petrescu, un investigator al lecturii târgoviștene, precum și o serie de tineri scriitori târgovișteni. Până în anul 1981, festivalul se ocupă în special să valorifice tinerele talente ale județului, pentru a-și diversifica apoi
Moștenirea Văcăreștilor () [Corola-website/Science/337062_a_338391]
-
-lea - începutul sec. al XIX-lea) a fost un boiernaș din Țara Românească, devenit cunoscut ca poet și cronicar. El este autorul cronicii "Istoria faptelor lui Mavroghene Vodă și a răzmiriței din timpul lui, pe la 1790". Hristache era un mic boier care a trăit probabil în timpul domniei lui Nicolae Mavrogheni (1786-1790). Nu se cunosc alte amănunte referitoare la viața sa. a scris în 1817 o cronică romanțată în versuri intitulată "Istoria faptelor lui Mavroghene Vodă și a răzmiriței din timpul lui
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
atitudine dușmănoasă față de Napoleon, care este în opinia sa de neam „grec romeos”, care a trecut la legea papistașă și a luptat ca ofițer în armata nemțească, ajungând să fie apreciat abia în Franța, unde i-ar fi determinat pe „boieri” să-i elibereze pe „rumâni” (șerbii țării). Dumitru Murărașu considera că Dionisie Ecleasiarhul era „lipsit de cultură și de spirit istoric, dar avem în el un povestitor care știe să mânuiască o limba destul de apropiată de aceea pe care o
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
din Comanca (lângă Caracal, jud. Olt), devenit negustor în timpul ocupației austriece în Oltenia. Din cauza unui conflict cu niște turci, Pârvul sin Matei s-a refugiat în 1739 la Sibiu, fiind înregistrat la graniță cu numele „Boer”, deoarece numai moșnenii și boierii olteni aveau libertatea să se strămute după voința lor. Ulterior, Pârvul sin Matei Boer s-a stabilit în Banat, la Comloșu Mare, el fiind cel care a înființat (prin „înfigerea parului”) Mahalaua Oltenilor din acest sat bănățean. Zaharia Boerescu a
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
printre care se număra și Z. Boerescu. Un raport din primele zile ale revoluției, semnat și de Z. Boerescu, aducea la cunoștință Departamentului Treburilor din Lăuntru că „orașul se află sculat în picioare și în pericol”, pericolul fiind reprezentat de boierul Alecu Villara, fostul ministru de Interne, care „uneltea împotriva libertății poporului”. La 14 iunie 1848, este delegat împreună cu N. Zossima să-l însoțească pe Scarlat Kretzulescu, șeful gvardiei naționale, la București, pentru a „închina Guvernului și la toți frații români
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
târziu, după ce a murit și văduva sa, banii și bunurile au ajuns în posesia lui Caragiale. După alte surse, Momulo era fostul bucătar al lui Grigore Ghica. El a deschis un birt în casele pe care le-a cumpărat de la boierii Slătineanu. La scurt timp după deschiderea birtului, acesta a devenit renumit prin bucatele alese pe care le oferea clientelei. Cum birtul era destinat celor cu dare de mână, nu oricine putea să deguste felul numit "curcan țințirom" devenit celebru în
Teatrul „Momulo” () [Corola-website/Science/337399_a_338728]
-
evenimente naturale sau gospodărești mai importante ( o secetă, un cutremur, o recoltă bogată sau una dezastruoasă). Ultimul fiu, serdarul Toader Sion, a fost, alături de Gheorghe, unul din semnatarii lucrării "Prințipiile noastre pentru reformarea patriei". Paharnicul Sion (paharnic = rang de boierie, boier de Divan) a fost copist la vistierie, ceauș, staroste la Focșani, vechil de staroste la Putna, președinte al Eforiei din Focșani în 1842, unde se stabilise de mult în casele de zestre ale soției sale, Eufrosina (Evfrosina), fata banului Toma
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
plăsmuit o falsă cronică moldovenească, atribuită unui autor fictiv, Campoducele Arbore, care ar fi fost scrisă în secolul al III-lea al erei noastre. Această falsă cronică a căpătat numele de "Cronica lui Huru" sau "Izvodul lui Clănău". "Petru Clănău", boier al lui Ștefan cel Mare, ar fi tradus textul cronicii în "Moldavă", în târgul Vasluiului. Frații Sion au inventat "Cronica lui Huru" spre a servi neamului Sion să-și poată trimite feciorii la școala de cadeți din Petersburg -școală rezervată
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]